Scufundarea Titanicului. Apare o nouă ipoteză, după mai bine de un secol

În noaptea de 14 spre 15 aprilie 1912, Titanicul se scufunda în Oceanul Atlantic, în largul insulei Terranova, după ce s-a lovit de un aisberg. În jur de 1.500 de persoane au murit într-un naufragiu care intrigă și astăzi, după 108 ani, mai ales că pachebotul, care era la primul său voiaj, avea faima unei nave de top, care oferă cea mai mare siguranță.

La mai bine de un secol de la naufragiul Titanicului, tragedia nu și-a dezvăluit toate secretele, iar de curând a apărut o nouă ipoteză pentru a explica ce a dus la scufundarea navei.

Și dacă Titanicul nu a putut să evite ciocnirea cu aisbergul din cauza unui fenomen meteorologic? Întrebarea aceasta și-a pus-o „Weather”, publicația Societății Regale de Meteorologie din Marea Britanie. Potrivit noii ipoteze, o furtună solară sau geomagnetică ar fi perturbat instrumentele de navigație ale vasului de croazieră. 

Mărturii care coincid

Mila Zinkova, specialist meteorolog afiliată Universității California din San Francisco, a studiat posibilitatea ca un fenomen solar să fi perturbat echipamentele pachebotului. Studiul său, publicat în revista „Weather”, se bazează pe mărturiile supraviețuitorilor. Mulți dintre ei au relatat că în noaptea naufragiului cerul era luminat de aurora boreală.

Cei care au avut șansa să urce în bărcile de salvare au povestit că pe cer se vedeau „arcuri luminoase în formă de evantai”. Însă mărturia cea mai importantă rămâne fără îndoială cea a lui  James Bisset, secund pe „Carpathia”, prima navă care a sosit la locul tragediei pentru a oferi ajutor. În jurnalul său de bord, ofițerul povestește: „Nu era Lună, dar strălucea aurora boreală, razele sale țâșnind de la orizontul nordic”. Fenomenul încă era vizibil la cinci ore după aceea, când nava se apropia de Titanic: „Vedeam încă fasciculele verzi ale aurorei, în timp ce Carpathia se apropia de bărcile de salvare ale Titanicului”, a scris ofițerul. 

O perturbare a telecomunicațiilor?

Potrivit cercetătoarei Mila Zinkova, chiar dacă fenomenul aurorei boreale este vestit pentru frumusețea sa, la fel de mult are capacitatea de a interfera cu diferitele instrumente magnetice și de telecomunicații.

În fapt, aurora boreală este un spectacol datorat efectului pe care îl are interacțiunea activității solare cu câmpul magnetic al Pământului.

În opinia meteorologului, o furtună geomagnetică destul de puternică pentru a crea o auroră boreală ar fi fost suficientă pentru a perturba sistemele de navigație de pe Titanic, inclusiv busolele, ceea ce ar putea explica întâlnirea nefericită dintre navă și aisberg. 

De asemenea, fenomenul s-ar putea să fi perturbat mijloacele de comunicație de care dispunea echipajul. Din multele mesaje telegrafice trimise pentru a cere ajutor, doar câteva au ajuns la destinație. 

Editor : Luana Pavaluca