Live Text Rușii încep să evacueze civili din orașele de pe malul stâng al Niprului și îi duc la peste 100 de kilometri distanță
Războiul din Ucraina continuă cu bombardamentele rușilor asupra infrastructurii industriale și energetice. Bombardamente repetate au avut loc în cursul nopții asupra orașului ucrainean Zaporojie din sudul țării, unde a izbucnit un incendiu. Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, a vorbit despre o informație mai rar publicată de ucraineni și spune că până la 13.000 de soldați ucraineni au murit în războiul dus de Rusia. El a adăugat că numărul de civili uciși ar putea fi „semnificativ”.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Rușii încep să evacueze civili din mai multe orașe din sudul Ucrainei
ACTUALIZARE 20:52 Autorităţile instalate de Rusia în regiunea Herson, în sudul Ucrainei, au anunţat vineri că vor începe să evacueze persoanele cu mobilitate redusă din oraşul ocupat Kahovka, parte a unei relocări mai ample a civililor de pe malul stâng al Niprului, relatează Reuters.
Armata rusă s-a retras luna trecută de pe malul drept al fluviului Nipru, inclusiv din oraşul Herson, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume, într-una dintre cele mai mari retrageri ale sale din acest război.
Această retragere semnifică faptul că marele fluviu Nipru formează acum linia întâi a frontului în sudul ţării, ambele părţi trăgând una asupra celeilalte cu arme grele de pe cele două maluri.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Administraţia instalată de Rusia la Kahovka a declarat că persoanele imobilizate la pat sau cu handicap vor fi duse la Henicesk, oraș situat la peste 100 de kilometri spre sud-est, la malul Mării Azov.
„Aveţi grijă de voi şi de cei apropiaţi!”, a lansat aceasta într-o postare pe Telegram, încurajând oamenii să se înregistreze pentru evacuare.
Autorităţile proruse au înfiinţat o linie telefonică de urgenţă pentru a-i ajuta pe cei care pleacă.
O femeie care a răspuns la telefonul liniei de urgenţă a declarat pentru Reuters că evacuarea are loc pe scară largă într-un şir de aşezări de pe malul stâng al fluviului, inclusiv Oleşki şi Nova Kahovka, amplasamentul unui uriaş baraj hidroelectric.
„Din 20 octombrie a fost introdusă legea marţială. Toţi civilii sunt evacuaţi”, a spus ea, referindu-se la un anunţ privind instituirea legii marţiale făcut de preşedintele rus Vladimir Putin, care se aplică regiunii Herson, precum şi altor trei regiuni ucrainene anexate recent de Rusia - Zaporojie, Doneţk şi Lugansk - într-un demers al Moscovei condamnat ca fiind ilegal de majoritatea ţărilor.
Ea a refuzat să comenteze condiţiile din oraşele afectate, motivul evacuării sau numărul de persoane afectate.
Înainte de a se retrage din Herson, Rusia a evacuat zeci de mii de rezidenţi într-o operaţiune calificată de Kiev drept deportare forţată.
Autorităţile din Herson încurajează oamenii să părăsească anumite zone de pe malul stâng şi promit că cei care vor pleca vor fi bine protejaţi în altă parte, notează Reuters.
Putin i-a spus lui Scholz că atacurile Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei au devenit „necesare şi inevitabile”
ACTUALIZARE 15:00 Cancelarul german Olaf Scholz i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să găsească o soluție diplomatică la conflictul din Ucraina cât mai curând, „inclusiv o retragere a trupelor ruse”, în timpul discuției telefonice dintre cei doi lideri. Putin i-a răspuns că poziția Germaniei și a Occidentului în ceea ce privește războiul din Ucraina este „distructivă”, relatează Reuters. Mai mult, Kremlinul susține că atacurile împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei au devenit „necesare şi inevitabile”.
Cancelarul german a condamnat atacurile aeriene ruse împotriva infrastructurii civile din Ucraina și a subliniat hotărârea Germaniei de a sprijini Ucraina în asigurarea capacității sale de apărare împotriva agresiunii ruse, potrivit unui purtător de cuvânt de la Berlin.
Kremlinul a spus că Putin i-a spus lui Scholz că poziția Germaniei și a Occidentului în privința Ucrainei este „distructivă” și a cerut Berlinului să-și regândească abordarea.
Potrivit unui comunicat al Kremlinului, în timpul discuției telefonice „a fost subliniat faptul că forţele armate ruse au evitat multă vreme loviturile cu rachete de înaltă precizie asupra anumitor ţinte în Ucraina, însă astfel de măsuri au devenit necesare şi inevitabile în faţa atacurilor provocatoare ale Kievului”.
Pachete cu ochi scoși de la animale, trimise prin poștă la mai multe ambasade ucrainene
ACTUALIZARE 14:14 Mai multe ambasade ucrainene din străinătate au primit pachete care conţin ochi de animale, a anunţat vineri Ministerul de Externe al Ucrainei, după ce o serie de scrisori-bombă au fost trimise în mai multe locații din Spania, inclusiv la ambasada Ucrainei din Madrid și la biroul premierului Pedro Sanchez.
Pachetele au fost trimise la ambasadele Kievului din Ungaria, Olanda, Polonia, Croația și Italia, la consulatele generale din Napoli și Cracovia și la consulatul din Brno, a scris purtătorul de cuvânt Oleg Nikolenko pe Facebook, potrivit Reuters.
Un avion MiG-31, folosit pentru lansarea de rachete hipersonice Kinjal, s-a prăbușit în Rusia
ACTUALIZARE 14:03 Un avion de luptă MiG-31 s-a prăbușit vineri în regiunea Primorski, din Estul îndepărtat al Rusiei, la puțin timp după decolare, informează agenția oficială rusă Tass. Avionul este un interceptor de luptă supersonic cu rază lungă de acțiune, care poate fi echipat inclusiv cu noile rachete hipersonice Kinjal, folosite inclusiv în războiul din Ucraina.
„Avionul s-a prăbușit imediat după decolare într-o pădure din apropierea satului Alekseevka. Echipajul a reușit să se catapulteze. Conform datelor preliminarea, nu sunt victime și nici pagube”, au declarat serviciile de urgență rusești.
Orban: Sancţiunile UE asupra gazului rusesc ar avea consecinţe tragice pentru Ungaria
ACTUALIZARE 13:25 Extinderea sancţiunilor Uniunii Europene asupra gazului rusesc şi a energiei nucleare "ar avea consecinţe tragice pentru Ungaria", a declarat premierul Viktor Orban la postul public Kossuth Radio, adăugând că guvernul lucrează pentru a obţine o scutire de la orice astfel de decizii, informează Agerpres.
Kremlinul respinge condițiile lui Biden pentru discuții cu Putin: „Operaţiunea militară continuă”
ACTUALIZARE 12:50 Kremlinul a respins vineri condiţiile menţionate cu o zi înainte de preşedintele american Joe Biden care s-a declarat gata să discute cu Vladimir Putin dacă acesta din urmă îşi retrage trupele din Ucraina pentru a pune capăt conflictului, informează Reuters şi France Presse.
„Biden a spus de facto că negocierile vor fi posibile numai după ce Putin va părăsi Ucraina”, ceea ce Moscova „evident” că respinge, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov. „Operaţiunea militară continuă”, a adăugat el, potrivit Agerpres.
Preşedintele Vladimir Putin este deschis discuţiilor despre o posibilă soluţionare a conflictului în Ucraina, dar refuzul Statelor Unite de a recunoaşte teritoriile anexate ca fiind ruse împiedică găsirea unui posibil compromis, a explicat Kremlinul.
Preşedintele SUA Joe Biden a declarat joi că este pregătit să discute cu Putin dacă şeful de la Kremlin căuta o modalitate de a pune capăt războiului dar că Putin nu a indicat încă acest lucru.
Sute de generatoare de curent electric din Germania se îndreaptă spre Ucraina. Mii de oameni stau în frig și nu au electricitate
ACTUALIZARE 12:40 Agenţia federală germană pentru ajutor tehnic (THW) a anunţat vineri că a livrat până acum aproape 150 de generatoare, iar alte 320 sunt pregătite pentru a fi transportate, răspunzând, astfel, solicitării din partea autorităților ucrainene. Infrastructura energetică a Ucrainei a suferit distrugeri importante după bombardamentele ruse din ultimele săptămâni, scrie Agerpres care citează DPA.
Mai multe generatoare ar urma să fie transportate către Odesa, Nicolaev şi în regiunea Herson. Unele dintre echipamente sunt potrivite pentru fi montate pe remorci auto, astfel încât utilizarea lor este foarte flexibilă.
Washingtonul aprobă vânzarea de rachete antiaeriene Stinger către Finlanda
ACTUALIZARE 11:10 Guvernul american a anunţat că a aprobat vânzarea către Finlanda de rachete antiaeriene portabile Stinger, la o valoare evaluată la 380 de milioane de dolari, într-un moment în care această ţară se pregăteşte să adere la NATO.
Guvernul finlandez doreşte să achiziţioneze 350 de rachete Stinger şi echipamentul lor aferent. Vânzarea "va îmbunătăţi capacităţile de apărare şi descurajare ale Finlandei", se arată într-un comunicat al agenţiei de cooperare a Ministerului american al Apărării.
Rușii au bombardat Zaporojie (primar)
Forțele ruse au lovit în mod repetat, în timpul nopții, orașul Zaporojie din sudul Ucrainei, transmite The Guardian.
Primarul din Zaporojie Anatoli Kurtev a anunțat atacul pe Telegram în această dimineață.
„Drept rezultat al atacului, clădirea lovită a luat foc. Unda de șoc a distrus ferestrele caselor din apropiere”.
Kurtev a spus că serviciile de urgență sunt la fața locului și nu există date despre victime.
Șeful administrației din Zaporojie, Oleksandr Starukh, a publicat o actualizare pe Telegram în această dimineață, scriind:
„În această noapte, inamicul din nou a lansat un atac cu rachetă asupra Zaporojie. Scopul său a fost distrugerea infrastructurii industriale și energetice a centrului regional. Drept rezultat, a izbucnit un incendiu. Potrivit datelor disponibile, nu sunt victime”.
Podoliak: 13.000 de soldați ucraineni au murit
Până la 13.000 de soldați ucraineni au fost uciși începând cu invazia rusească, a spus un oficial de rang înalt, potrivit BBC. Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a spus că între 10.000 și 13.000 de soldați au murit.
Este un lucru rar ca Ucraina să ofere cifre despre victime iar comentariile lui Podoliak nu au fost confirmate de armata statului.
În iunie acesta a spus că între 100 și 200 de soldați ucraineni mureau zilnic.
Luna trecută, generalul american cu cel mai înalt grad, Mark Milley, a spus că în jur de 100.000 de ruși și 100.000 de soldați ucraineni au fost uciși sau răniți de la începutul războiului.
Într-un mesaj video de miercuri, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că 100.000 de soldați ucraineni au fost uciși. Însă, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a clarificat ulterior că a fost o greșeală iar cifra se referea la cei care au fost uciși dar și la cei răniți.
La postul ucrainean de televiziune Channel 24, Podoliak a spus că Kiev „vorbește deschis despre numărul celor uciși”.
„Avem evaluări oficiale ale Statului Major, evaluări oficiale ale comandantului-șef (Zelenski – n.red.) și ele variază de la 10.000 la 12.500 – 13.000 de morți”, a spus acesta.
El a adăugat că numărul de civili uciși ar putea fi „semnificativ”. BBC News a identificat aproape 3.600 de civili uciși de la mijlocul lunii iunie. Cifra probabil că acum este mult mai mare.
Von der Leyen a spus că 20.000 de civili ucraineni au fost uciși. Chiar dacă numărul nu a fost retras de Comisia Europeană, acesta a fost înlăturat din versiunile ulterioare ale înregistrării video împreună cu afirmația că 100.000 de soldați au fost uciși.
Podoliak a mai sugerat că până la 100.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul invaziei din 24 februarie și că încă 100.000 până la 150.000 au fost răniți sau sunt dispăruți sau indisponibili să se întoarcă pe front.
Serviciul BBC din Rusia a stabilit că cel puțin 9.311 de soldați ruși de toate rangurile au fost uciși începând cu invazia de pe 24 februarie iar adevăratul bilanț al deceselor ar putea fi mai mare de 18.600 de morți.
Zelenski anunţă interzicerea activităţilor organizaţiilor religioase afiliate Moscovei
Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat joi că Ucraina va limita activităţile organizaţiilor religioase afiliate Rusiei pe teritoriul său şi va pune în discuţie statutul Bisericii Ortodoxe dependente de Patriarhia Moscovei, informează AFP.
"Consiliul de Securitate şi Apărare Naţională a dat instrucţiuni guvernului să propună Radei Supreme un proiect de lege pentru a face imposibilă desfăşurarea în Ucraina a activităţilor organizaţiilor religioase afiliate centrelor de influenţă din Rusia", a declarat Volodimir Zelenski în intervenţia sa video de joi seară.
Statul ucrainean va trebui, de asemenea, să "asigure expertiza religioasă a statutului Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu privire la prezenţa unei legături canonice cu Patriarhia Moscovei şi, dacă este necesar, să ia măsurile prevăzute de lege" .
Aceste măsuri urmează percheziţiilor efectuate în noiembrie de serviciile de securitate ucrainene în principala mănăstire a capitalei Kiev, reşedinţa Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Ucrainene, şi în alte câteva lăcaşuri de cult, pe fondul suspiciunilor unor legături cu Moscova. Serviciile ucrainene au susţinut ulterior că, în urma acestor percheziţii, au confiscat câteva mii de dolari şi "literatură pro-rusă".
Ucraina, ţară majoritar ortodoxă, este împărţită între o Biserică subordonată Patriarhiei Moscovei - care însă a anunţat că va rupe legăturile cu Rusia la sfârşitul lunii mai din cauza invaziei - şi o Biserică reprezentată de Patriarhia Kievului, care, în 2019, a depus jurământ de credinţă Patriarhului Bartolomeu, cu sediul la Istanbul.
Biserica Ortodoxă Rusă, al cărei patriarh Chiril I este un susţinător important al preşedintelui Vladimir Putin, a denunţat percheziţiile efectuate în Ucraina drept "un act de intimidare" a credincioşilor, transmite Agerpres.
Sanna Marin, bilanț "foarte sincer" în contextul războiului din Ucraina: Europa nu este suficient de puternică în fața Moscovei
Prim-ministrul finlandez Sanna Marin a apreciat vineri, în timpul unei vizite în Australia, că Europa "nu este suficient de puternică" să stea singură în faţa Moscovei, relatează France Presse, citată de Agerpres. Marin a făcut declarația la un bilanț pe care l-a numit "foarte sincer" în legătură cu capacitățile Europei în contextul războiului din Ucraina, spunând "am avea probleme fără Statele Unite".
În vizită în Australia, lidera ţării candidate la aderarea la NATO a subliniat că invazia şi ocuparea Ucrainei vecine de către Rusia a scos la iveală slăbiciunile şi erorile strategice ale Europei faţă de Moscova.
"Trebuie să fiu foarte sinceră (....) cu dumneavoastră, Europa nu este suficient de puternică în acest moment, am avea probleme fără Statele Unite", a spus ea la Lowy Institute, un think-tank din Sydney.
Biden: Sunt dispus să vorbesc cu Putin dacă vrea să pună capăt războiului
Preşedintele SUA, Joe Biden, s-a arătat dispus să reia dialogul cu omologul său rus, Vladimir Putin, dacă acesta îşi va manifesta dorinţa de a înceta războiul din Ucraina. La rândul său, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a spus că vrea să vorbească cu Putin în următoarele zile pentru a primi asigurări de securitate în ceea ce priveşte centrala atomică de la Zaporojie, informează Agerpres.
"Sunt gata să vorbesc cu Putin în cazul în care caută o modalitate de a pune capăt războiului. Nu a făcut-o încă", a declarat preşedintele SUA în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Emmanuel Macron, aflat în vizită la Washington.
"Dacă s-ar întâmpla acest lucru, atunci, în consultare cu prietenii mei francezi şi ai NATO aş fi bucuros să mă aşez împreună cu Putin să văd ce are de gând. Nu a făcut-o încă", a continuat Joe Biden.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
