Live Text Șoigu spune că Rusia testează sisteme de armament noi pentru a le folosi în Ucraina. Zelenski nu crede că Putin va folosi arme nucleare

Premierul ucrainean avertizează că iarna va fi "foarte provocatoare", deoarece Rusia va continua să bombardeze infrastructura energetică a țării. El a adăugat că a fost restabilită alimentarea cu energie electrică în 70% dintre gospodării. În timpul nopții, rușii au atacat cu rachete Zaporojie și au provocat un incendiu la un punct de distribuie a gazelor. Președintele Volodimir Zelenski spune că în ciuda pierderilor extrem de mari ale Rusiei, invadatorii "încă încearcă să avanseze în regiunea Donețk" și "plănuiesc ceva în sud".

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI 

Zelenski nu crede că Putin va folosi arme nucleare în războiul din Ucraina

ACTUALIZARE 19:40 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că nu crede că președintele rus Vladimir Putin va folosi arme nucleare.

El a făcut acest comentariu într-un mesaj transmis la summitul „DealBook” din New York.

Declarația sa vine în contextul în care ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că este vital să se evite orice fel de confruntare militară între puterile nucleare, chiar dacă este vorba doar de arme convenționale, a informat agenția de presă TASS.

Lavrov a mai spus că Occidentul împinge Ucraina să continue lupta împotriva Rusiei.

„Este necesar să se evite orice ciocnire militară între puterile nucleare, chiar și cu utilizarea armelor convenționale. Escaladarea poate deveni incontrolabilă”, a spus Lavrov.

Șoigu: Rusia ar trebui să folosească sisteme de armamente avansate în Ucraina

ACTUALIZARE 18:30 Ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, a afirmat miercuri că forţele armate ar trebui să folosească sisteme de armamente noi, avansate, în conflictul din Ucraina, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

„Este necesar să continuăm modernizarea şi crearea de sisteme promiţătoare, cu utilizarea lor ulterioară în timpul operaţiunii militare speciale”, a spus Şoigu, într-o reuniune cu generali de rang înalt la Ministerul Apărării.

Serghei Şoigu, unul dintre aliaţii cei mai apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, nu a specificat ce arme avansate ar trebui utilizate, dar a menţionat că vrea să discute cu generalii noi căi de îmbunătăţire a atacurilor de artilerie şi cu rachete.

„Noi modalităţi de folosire a lor în luptă sunt în curs de testare”, a spus Şogu, fără a da detalii.

El a afirmat că, în Ucraina, apărarea este îmbunătăţită prin folosirea unor sisteme de rachete cu rază lungă precum Tornado-S sau sisteme de artilerie de mare putere Malka.

„Aceasta face posibil să fie lovite eficient sisteme străine de rachete şi de artilerie”, a spus el, conform imaginilor transmise de televiziunea de stat.

Conflictul din Ucraina, cel mai sângeros din Europa de după al Doilea Război Mondial, a ucis până acum zeci de mii de oameni de ambele părţi şi a provocat temeri legate de un conflict mult mai extins între Rusia şi NATO, alianţa condusă de SUA, menţionează Reuters.

Pe de altă parte, AFP transmite că Rusia a revendicat miercuri cucerirea a trei sate în apropiere de Bahmut, oraş din estul Ucrainei acum în mare parte distrus, pe care forţele ruse încearcă din vară să-l ocupe.

„În urma unor acţiuni ofensive, soldaţii ruşi au eliberat localităţile Bilogorivka şi Perşe Travnia” (Ozarianivka în ucraineană), a indicat Ministerul Apărării în cursul după-amiezii.

Primul sat este situat la circa 25 km nord de Bahmut, iar al doilea la vreo 20 km spre sud.

Mai devreme în cursul zilei, ministerul anunţase cucerirea localităţii Andriivka, la sud de Bahmut.

Controversă după ce Ursula von der Leyen a spus că 100.000 de soldați ucraineni au fost uciși. Ulterior, videoclipul a fost editat

ACTUALIZARE 16:50 Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aflat miercuri în mijlocul unei controverse, după ce a declarat că peste 100.000 de soldați ucraineni au murit până acum în război. Ulterior, textul și videoclipul în care făcea această afirmație au fost editate.

Comentariile au fost făcute în discursul în care Ursula von der Leyen anunța intenția Comisiei de a confisca bunurile rusești și de a crea un tribunal special care să pedepsească Rusia pentru crimele de război. În discursul său, von der Leyen a spus că invadarea Ucrainei de către Rusia a adus moarte, devastare și suferințe și că s-a estimat că „până în prezent au murit în Ucraina peste 20.000 de civili și 100.000 de soldați ucraineni”.

Ulterior, textul declarației Ursulei von der Leyen de pe site-ul Comisiei Europene a fost editat și publicat fără date privind victimele – atât cele civile, cât și militare. Contul oficial de Twitter al Ursulei von der Leyen a eliminat versiunea video anterioară și a publicat una editată, fără a menționa pierderile. 

Explozie la ambasada Ucrainei din Madrid. O bombă a fost ascunsă într-o scrisoare

ACTUALIZARE 15:50 O explozie a avut loc la ambasada Ucrainei din Madrid, iar un angajat care se ocupa de corespondență a fost rănit, a declarat miercuri Ministerul de Interne spaniol. Explozia s-a produs când angajatul a deschis un plic capcană, care conținea un dispozitiv exploziv.

Potrivit TeleMadrid, scrisoarea era adresată ambasadorului, dar nu a fost trecută prin scanner. Surse din poliție au declarat pentru aceeași publicație că în plicul respectiv fusese introdus un dispozitiv exploziv artizanal. Angajatul a fost rănit ușor și a fost tratat la un spital din apropiere, unde ar fi ajuns pe propriile picioare.  Presa spune că acesta avea răni la un singur deget.

Blinken: Putin crede că dacă mărește costurile, lumea va abandona Ucraina. Nu a funcționat

ACTUALIZARE 15:15 Șeful diplomației SUA, Antony Blinken, a declarat miercuri, la finalul întâlnirii de la București a miniștrilor de externe din cadrul NATO, că „Putin crede că dacă ridică destul de mult costurile, lumea va abandona Ucraina”.

Secretarul Departamentului de Stat american spune însă că președintele rus se înșeală, iar mesajul „clar și răspicat” al aliaților în întâlnirea din Capitală a fost că „hotărârea noastră colectivă de a sprijini Ucraina va continua să fie de fier și în timpul iernii și atât timp cât este nevoie ca să câștige”.

„Recunosc contribuțiile pe care le-a adus România în ultimul an, dar și lui Jens Stoltenberg pentru conducerea decisivă a Alianței. Ucraina continuă să își îmbunătățească avântul pe câmpul de bătălie, în timp ce președintele Putin atacă populația civilă și a făcut ca milioane de oameni să trăiască în frig, fără lumină. Copiii, cei bătrâni și bolnavi sunt noile ținte ale lui Putin și le lovește puternic în mod barbar. Urmează o iarnă grea. Vrea să îi facă pe ucraineni să plece de acasă, să fie înfometați și să crească prețurile la energie, să dezbine NATO”, a spus acesta.

Stoltenberg, despre aderarea Ucrainei la NATO: Să ne asigurăm că Ucraina există

ACTUALIZARE 14:30 Ucraina a făcut progrese semnificative în faţa invaziei ruse, dar nu trebuie să subestimăm Rusia, ale cărei rachete continuă să atace oraşele, civilii şi infrastructura critică din Ucraina, a declarat miercuri, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii miniştrilor de externe din cadrul Alianţei.

Continuarea sprijinului militar pentru Ucraina este esenţial, în special în ceea ce priveşte apărarea antiaeriană, a spus şeful NATO. Întrebat despre aderarea Ucrainei la NATO, Stoltenberg a spus că înainte de o astfel de decizie trebuie „să ne asigurăm că Ucraina există”.

„Cea mai imediată şi urgentă sarcină este să ne asigurăm că Ucraina câştigă ca o naţiune independentă şi democratică în Europa şi pentru asta trebuie să mobilizăm cât mai mult posibil când vine vorba de sprijinul militar, economic, financiar. Dacă Ucraina nu câştigă ca un stat independent şi suveran, atunci calitatea de membru nu este deloc pe masă, pentru că nu mai avem membru candidat astfel. Atunci când vă gândiţi la Ucraina să devină membru, condiţia este ca ea să câştige şi noi ajutăm Ucraina să facă acest lucru în acest moment”, a spus secretarul general al NATO.

Bruxellesul vrea să confişte activele îngheţate ale Rusiei. Banii ar urma să fie daţi Ucrainei, drept compensaţii

ACTUALIZARE 12.23 Comisia Europeană a propus miercuri confiscarea activelor îngheţate ale Rusiei pentru a pedepsi Moscova pentru invazia Ucrainei, explorând opţiuni legale cu partenerii UE pentru a compensa Kievul pentru pagubele aduse ţării, informează Agerpres.

Funcţionari din Uniunea Europeană, Statele Unite şi alte ţări occidentale dezbat de luni de zile cum să sechestreze în mod legal activele ruseşti deţinute în străinătate - atât de stat, cât şi private - îngheţate prin sancţiuni. Problema este că în majoritatea statelor membre UE, sechestrarea bunurilor îngheţate este posibilă legal numai în cazul în care există o condamnare penală.

De asemenea, multe bunuri ale cetăţenilor ruşi aflaţi pe lista neagră sunt greu de sechestrat sau chiar de îngheţat pentru că sunt înregistrate ca aparţinând unor membri ai familiei sau altor persoane, ca paravan.

Citește continuarea AICI

Rusia investește în infrastructura armelor nucleare

ACTUALIZARE 12.10 Serghei Șoigu a anunțat miercuri care sunt prioritățile Rusiei pentru anul viitor. Ministrul rus al apărării a anunțat că se va concentra pe infrastructura armelor nucleare în 2023, inclusiv pe instalațiile pentru a găzdui noi sisteme de rachete, scrie The Guardian.

„La pregătirea listei de construcții majore pentru 2023 se va acorda o atenție deosebită construcției în interesul forțelor nucleare strategice”, a spus Șoigu, citat de agenția de presă RIA.

Luni, Rusia a amânat discuțiile cu SUA privind armele nucleare, spunând că vor fi reprogramate, dar fără a oferi motivele pentru amânare. Actualul tratat START va expira în 2026.

Șoigu a spus că 300.000 de rezerviști, inclusiv voluntari, au fost antrenați în două luni de când a fost dat ordinul de mobilizare parțială al lui Vladimir Putin, transmite agenția de presă rusă Tass.

Ministrul rus al Apărării a mai spus că au fost folosite peste 100 de tabere de antrenament în Rusia și Belarus.

Guvernator rus: Depozit petrolier în flăcări la graniţa cu Ucraina

ACTUALIZARE 10.50 Un depozit petrolier din regiunea Rusiei Briansk, oraş la 150 km de graniţa cu Ucraina, era în flăcări miercuri, potrivit guvernatorului local, citat de France Presse şi Reuters.

"Ard rezervoare cu produse petroliere în cartierul Surajski", a declarat pe reţelele sociale guvernatorul, Aleksandr Bogomaz. "Echipe de pompieri şi salvatori sunt la faţa locului", a adăugat el.

Guvernatorul nu a indicat ce ar fi putut provoca acest incendiu, dar a precizat că nu există informaţii în legătură cu victime.

Potrivit lui Bogomaz, incendiul afectează o suprafaţă de 1.800 m2 şi peste 80 de persoane încearcă să-l stingă.

Agenţia de presă de stat TASS, preluată de AFP, a raportat apoi, citând serviciile de urgenţă, că incendiul s-a extins pe o suprafaţă de 4.000 m2.

În octombrie, un depozit de petrol de lângă Belgorod, de asemenea la graniţa cu Ucraina, a fost bombardat de forţele ucrainene, precum şi o centrală electrică din aceeaşi localitate provocând o întrerupere majoră de curent.

Mai devreme în timpul nopţii, guvernatorul regiunii Kursk din Rusia - la sud de Briansk şi de asemenea la graniţa cu Ucraina - a anunţat că forţele ucrainene au lovit o centrală electrică, provocând întreruperi de curent electric, adaugă Reuters.

Olena Zelenska, aplaudată în picioare de parlamentarii britanici, după un mesaj puternic

ACTUALIZARE 9.40 Prima Doamnă a Ucrainei a fost la Palatul Buckingham, unde a participat la o recepție dedicată luptei împotriva violenței împotriva femeilor, găzduită de Regina Consoartă a Marii Britanii, Camilla. Olena Zelenska a vorbit despre abuzurile sexuale comise de ruși în Ucraina. Fac parte din arsenalul lor și le folosesc sistematic, a spus aceasta. 

Procuratura de la Kiev investighează peste 100 de cazuri de crime sexuale comise de soldații ruși, care ar fi doar o mică parte din numărul real. Olena Zelenska li s-a adresat și parlamentarilor britanici, care au aplaudat-o în picioare.  

Atacuri cu rachete asupra regiunii Zaporojie

ACTUALIZARE 9.40 Șeful administrației militare regionale Zaporojie, Oleksandr Starukh, a transmis miercuri dimineață pe Telegram, că rușii au atacat cu rachete regiunea Zaporojie în timpul nopții și că a fost lovit un punct de distribuție a gazelor, ceea ce a dus la un incendiu.  

„În Zaporojie, un punct de distribuție a gazelor a fost avariat în urma loviturii unei rachete (probabil S-300), ceea ce a provocat un incendiu. A fost stins  rapid, dar trei străzi au rămas fără gaz. Din fericire, nu au fost oameni răniți”, a scris el.

Zelenski spune că rușii "plănuiesc ceva în sud"

ACTUALIZARE 9.20 În mesajul transmis în timpul nopții, președintele Ucrainei, Vlodimir Zelenski, a scris pe Telegram că, "în ciuda pierderilor extrem de mari ale Rusiei, ocupanții încă încearcă să avanseze în regiunea Donețk, să câștige teren în regiunea Lugansk, să se mute în regiunea Harkov".

"Ei plănuiesc ceva în sud", a adăugat Zelenski, scrie The Guardian.

"Dar rezistăm și - cel mai important - nu permitem inamicului să-și îndeplinească intențiile", a subliniat el.

5 morți după un atac al rușilor asupra Donețk

ACTUALIZARE 8.55 Cel puțin cinci civili au fost uciși marți în atacurile rușilor asupra regiunii Donețk din estul Ucrainei, potrivit unui oficial militar ucrainean.

Într-o declarație transmisă miercuri, Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare regionale Donețk, a declarat că două persoane au murit în orașul Bakhmut, alte două în Drobysheve și una în Lyman vecină.

Alte 15 persoane au fost rănite, a spus el.

Unele dintre cele mai mari bătălii din estul Ucrainei au loc în jurul Bakhmut, care a fost asediat de luni de zile de forțele ruse.

ACTUALIZARE 8.30 Prim-ministrul ucrainean Denîs Şmîhal a declarat că al doilea sezon de iarnă din timpul războiului "va fi foarte provocator", scrie CNN.

El a afirmat, în cadrul unei şedinţe de Guvern, că Rusia "va bombarda în continuare infrastructura energetică". "Obiectivul lor este de a îngheţa Ucraina şi de a comite un alt genocid al poporului ucrainean", a afirmat premierul ucrainean.   

Şmîhal a adăugat că "toate regiunile din Ucraina, cu excepţia regiunii Herson, sunt alimentate cu energie electrică". "În prezent, producţia de energie electrică din ţară acoperă 70% din nevoile de consum", a transmis premierul.  

El a precizat că responsabilitatea revine acum companiilor regionale de electricitate de a nu depăşi limitele furnizate de compania de electricitate de stat NPC Ukrenergo şi de a minimiza deconectarea neuniformă a consumatorilor. Există suficientă energie, a spus el, pentru a distribui în mod egal sarcina întreruperilor forţate, astfel încât oamenii să poată aprinde luminile timp de cel puţin cinci-şase ore pe zi, a precizat Şmîhal. El a adăugat că situaţia a necesitat o apărare aeriană puternică şi reparaţii rapide ale echipamentelor electrice deteriorate. 

"În ceea ce priveşte apărarea aeriană, în ultima lună, s-au înregistrat progrese semnificative, în primul rând, datorită furnizării de sisteme occidentale moderne", a spus el. 

Obţinerea de echipamente energetice suplimentare a fost, de asemenea, o prioritate, a spus el. "Numai Lituania ne-a dat 114 transformatoare. Alte ţări alocă fonduri şi echipamente pentru a ajuta Ucraina să supravieţuiască iernii. Nu doar Europa, ci şi SUA, Canada şi Japonia ne oferă un sprijin substanţial", a mai afirmat el.  

Şmîhal a declarat că resursele energetice ale Ucrainei sunt adecvate pentru lunile de iarnă: "Intrăm în iarnă cu 14 miliarde de metri cubi de gaz în depozitele noastre şi 1,3 milioane de tone de cărbune în depozite. Această resursă va fi destul de suficientă pentru a trece iarna în mod stabil". Potrivit premierului, Ministerul Economiei nu prevede niciun fel de penurie de combustibil şi motorină, care vor fi necesare pentru sutele de generatoare care vor fi importate. 

Mesajul unui soldat ucrainean de pe front către toate mamele: „O să ne întoarcem toți și-o să ne faceți ceva bun de mâncare” 

ACTUALIZARE 8.10 Un soldat ucrainean a înregistrat un mesaj emoționant pentru mama lui și, de fapt, pentru toate mamele luptătorilor de pe front, în care promite că se vor întoarce toți acasă. El spune că au echipamente bune și că cei de acasă nu trebuie să-și facă griji. 

Soldatul este pe un câmp, în zăpadă, însă bine echipat de iarnă, iar în spatele său mai sunt camarazi care îl așteaptă cu o mașină.  „Bună, mama! Am mâncat, m-am îmbrăcat gros, mi-am pus căciulă și merg la plimbare. Să nu-ți faci griji. Sunt cu prietenii mei. O să fim cuminți. De fapt, mesajul ăsta nu e doar pentru mama mea, ci pentru toate mamele noastre, care ne iubesc, ne așteaptă și își fac griji pentru noi. Știu că nu ne-ați crescut să mergem la război, dar ne-ați crescut să fim bărbați. Și când țara noastră a dat de greu, am plecat să apărăm cel mai prețios lucru pe care îl avem. Așteptați-ne, o să ne întoarcem toți și-o să ne certați din nou, o să ne arătați ce greșim și-o să ne faceți ceva bun de mâncare. Ne vedem acasă”. 

Prietenii lui Putin de pe cer: Cum își transmite Kremlinul propaganda cu sateliții Uniunii Europene (Politico) 

ACTUALIZARE 8.00 În lupta sa împotriva propagandei rusești, Europa are de înfruntat un obstacol frustrant: propriii săi furnizori de servicii prin satelit, scrie Politico. Două dintre cele mai mari companii care operează sateliți – Eutelsat, din Franța, și SES, din Luxemburg – au ajutat la răspândirea dezinformării și a urii despre războiul din Ucraina care sunt difuzate pe canalele rusești pentru zeci de milioane de clienți din Rusia, Africa, India și Orientul Mijlociu. 

Eutelsat, al cărui cel mai mare acționar este statul francez, nu a reușit până acum să rezolve situația, argumentând că tot ce face este să vândă infrastructură „neutră” televiziunilor rusești și că nu poate legal să le refuze accesul la sateliții lor. În același timp, SES a spus că le-a cerut furnizorilor de servicii de televiziune din Africa și India să întrerupă accesul RT-ului, un post de știri finanțat de Kremlin și suspus sancțiunilor UE. Furnizorii de servicii de telecomunicații plătesc operatorilor de sateliți pentru a le folosi infrastructura. Companiile de sateliți nu pot să elimine canale specifice din pachetele furnizorilor de televiziune după bunul lor plac, însă ar putea să nu le mai pună la dispoziție sateliții acelor firme care nu respectă sancțiunile UE.

Editor : G.M.