Live Text Bombardamente în Odesa, Nikolaev și Harkov. UE prelungește sancțiunile împotriva Rusiei. Erdogan merge la Putin săptămâna viitoare
Rușii au atacat din nou cu rachete orașul port Odesa, marți dimineață, și au bombardat Nikolaev și Harkov. În Donețk, trupele ucrainene au lovit un depozit de petrol, ceea ce a provocat un incendiu major. Pe de altă parte, Volodimir Zelenski a cerut Europei să „răspundă războiului gazului” purtat de Rusia prin întărirea sancţiunilor.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Uniunea Europeană prelungește sancțiunile împotriva Moscovei
ACTUALIZARE 17:21 Uniunea Europeană a decis marți să-și reînnoiască sancțiunile împotriva Rusiei pentru încă șase luni, până la sfârșitul lunii ianuarie 2023, scrie The Guardian.
Decizia, o formalitate adoptată de miniștrii UE din domeniul energiei, se referă la sancțiunile care au fost introduse pentru prima dată în 2014 și extinse semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina în februarie anul acesta.
Ucraina a primit lansatoare de rachete din Germania
ACTUALIZARE 17:15 Ucraina a primit din Germania mai multe lansatoare de rachete multiple şi trei obuziere cu sistem de autopropulsie, a anunţat marţi ministrul apărării german Christine Lambrecht, potrivit DPA.
Anunţul intervine la o zi după ce un prim lot de trei vehicule blindate antiaeriene Gepard (Leopard) au sosit în Ucraina, notează Agerpres. Alte 12 astfel de blindate vor ajunge în Ucraina în perioada următoare.
Erdogan se întâlnește cu Putin săptămâna viitoare la Soci, în Rusia
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
ACTUALIZARE 17:00 Președintele turc Recep Tayyip Erdogan se va întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin pe 5 august, la Soci, în Rusia, a anunțat marți președinția turcă, conform Sofia News Agency.
Conform Reuters, Erdogan va face în 5 august o vizită de o zi în Rusia, la Soci, pe litoralul Mării Negre. Anunțul a fost făcut de preşedinţia de la Ankara, care nu a oferit alte detalii.
Moscova amendează Google
ACTUALIZARE 16:55 Autoritatea de supraveghere a concurenței din Rusia a amendat marți Google cu 2 miliarde de ruble (34,2 milioane de dolari) pentru că a abuzat de poziția sa dominantă pe piața de găzduire video, se arată într-un comunicat al autorității de reglementare, citat de Reuters.
Decizia este cea mai recentă amendă de mai multe milioane de dolari ca parte a campaniei tot mai agresive a Moscovei împotriva companiilor străine de tehnologie.
Succesorul lui Rogozin la șefia agenţiei spaţiale ruse: Decizia de a părăsi Staţia Spaţială Internaţională a fost luată
ACTUALIZARE 16:45 Rusia va înceta participarea la Staţia Spaţială Internaţională (ISS) „după 2024”, a anunţat marţi noul şef al agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, Iuri Borisov, care l-a înlocuit pe Dmitri Rogozin. El spune că Rusia va construi o nouă stație spațială.
„Ne vom îndeplini fără îndoială toate obligaţiile faţă de partenerii noştri” din cadrul ISS, a declarat Iuri Borisov în timpul unei întâlniri televizate cu preşedintele rus Vladimir Putin.
„Însă decizia de a părăsi această staţie după 2024 a fost luată”, a adăugat oficialul rus, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
„Cred că până atunci vom începe să construim staţia orbitală rusă”, care va fi „principala prioritate” a programului spaţial naţional, a adăugat el. „Viitorul zborurilor cu echipaj rusesc trebuie să se bazeze mai ales pe un program ştiinţific sistemic şi echilibrat, astfel încât fiecare zbor să ne îmbogăţească cu noi cunoştinţe în domeniul spaţial”, a mai precizat el.
Citește continuarea AICI
Ministerul rus al apărării: Centrul de coordonare a cerealelor a fost lansat la Istanbul
ACTUALIZARE 16:00 Centrul Comun de Coordonare (JCC), înființat ca parte a unui acord de referință pentru reluarea exporturilor de cereale din Ucraina, și-a început activitatea la Istanbul, a anunțat marți ministerul rus al apărării, notează Reuters.
Delegația rusă la JCC va sosi miercuri în Turcia și va începe lucrul în format de patru, alături de Turcia, Ucraina și ONU, a anunțat ministerul într-un comunicat postat pe rețelele sociale.
Rusia și Ucraina au semnat vinerea trecută un acord de referință, intermediat de Ankara și ONU, pentru a debloca exporturile de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră și pentru a atenua o criză alimentară internațională.
Acordul a fost imediat pus în pericol după ce Rusia a lansat rachete de croazieră asupra portului Odesa, sâmbătă dimineață, la doar 12 ore după ceremonia de semnare de la Istanbul.
Dar atât Moscova, cât și Kievul au spus că vor încerca să avanseze cu implementarea acordului.
Ucraina și Rusia reprezentau aproximativ o treime din exporturile globale de grâu înainte de invazia Rusiei din 24 februarie.
Delegația rusă la JCC va fi condusă de amiralul Eduard Luik. „Sarcina principală a specialiștilor ruși va fi rezolvarea promptă a tuturor problemelor necesare pentru ca inițiativa să intre în stadiul implementării practice”, a spus ministerul rus al apărării.
Kremlinul a cerut luni ca ONU să asigure eliminarea restricțiilor asupra exporturilor rusești de îngrășăminte și cereale, ca parte a acordului, spunând că este încă prea devreme pentru a spune dacă acordul va fi un succes.
Comisarul european pentru energie, după acordul de reducere a consumului de gaz: Ne va ajuta să trecem în siguranţă peste o iarnă medie
ACTUALIZARE 15:00 Acordul privind reducerea consumului de gaze, la care au ajuns marţi statele membre ale Uniunii Europene, va asigura suficiente economii pentru o iarnă obişnuită, inclusiv dacă Rusia ar sista livrările de gaze chiar de luna aceasta, anticipează comisarul european pentru energie, Kadri Simson.
„Calculele noastre iniţiale arată că, chiar dacă se utilizează integral toate excepţiile, vom realiza o reducere a cererii care ne va ajuta să trecem în siguranţă peste o iarnă medie”, a declarat oficialul european în cadrul unei conferinţe de presă, la reuniunea miniştrilor energiei din UE de la Bruxelles, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Statele UE au ajuns la un acord pentru a reduce de urgență consumul de gaze naturale înainte de iarna viitoare
ACTUALIZARE 14:00 Statele UE au aprobat marți planul propus de Comisia Europeană pentru reducerea consumului de gaze naturale în UE.
Prevederi ale acordului:
- Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, cu măsuri la alegerea fiecăruia.
- Întrucât toate țările UE vor depune toate eforturile pentru a îndeplini reducerile, Consiliul UE a specificat câteva scutiri și posibilități de a solicita o derogare de la obiectivul de reducere obligatoriu, pentru a reflecta situațiile particulare ale statelor membre și pentru a se asigura că reducerile de gaze sunt eficiente în creșterea securității aprovizionării în UE.
- Consiliul a convenit că statele membre care nu sunt interconectate la rețelele de gaze ale altor state membre sunt scutite de reduceri obligatorii de gaz, deoarece nu ar putea elibera volume semnificative de gaze prin conducte în beneficiul altor state membre.
- Statele membre ale căror rețele de electricitate nu sunt sincronizate cu sistemul electric european și depind în mare măsură de gaze pentru producerea de energie electrică sunt, de asemenea, exceptate, pentru a evita riscul unei crize de alimentare cu energie electrică.
- Statele membre pot solicita o derogare pentru a-și adapta obligațiile de reducere a cererii dacă au interconexiuni limitate cu alte state membre și pot demonstra că capacitățile lor de export de interconexiuni sau infrastructura lor internă Gaz Natural Lichefiat (GNL) sunt utilizate pentru a redirecționa la maximum gazul către alte state membre.
- Statele membre pot solicita, de asemenea, o derogare în cazul în care și-au depășit obiectivele de umplere a stocării gazelor naturale, dacă acestea depind în mare măsură de gaz ca materie primă pentru industriile critice sau dacă consumul lor de gaze a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an, comparativ cu media ultimilor cinci ani.
- Statele membre au convenit să sporească rolul Consiliului în declanșarea unei „alerte la nivelul Uniunii”.
- Alertarea ar fi activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, hotărând la propunerea Comisiei.
- Comisia prezintă o propunere de declanșare a unei „alerte la nivelul Uniunii” în cazul unui risc substanțial de lipsă gravă de gaze sau a unei cereri excepțional de mare de gaze sau dacă cinci sau mai multe state membre care au declarat o alertă la nivel național solicită Comisiei să face acest lucru.
- Atunci când au ales măsuri de reducere a cererii, statele membre au convenit că ar trebui să acorde prioritate măsurilor care nu afectează clienții protejați, cum ar fi gospodăriile și serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și apărarea.
- Măsurile posibile includ reducerea gazului consumat în sectorul electric, măsuri de încurajare a schimbului de combustibil în industrie, campanii naționale de conștientizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitația între companii.
- Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii pe care le planifică și vor raporta în mod regulat Comisiei cu privire la progresul planurilor lor.
- Regulamentul este o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată de timp.
- Regulamentul se va aplica timp de un an, iar Comisia va efectua o revizuire pentru a lua în considerare extinderea sa în lumina situației generale a furnizării de gaze în UE, până în mai 2023.
- Textul convenit astăzi va fi adoptat oficial printr-o procedură scrisă. Procedura scrisă va fi lansată și încheiată în zilele următoare, în urma revizuirilor tehnice ale textului.
Citește continuarea AICI
Statul Major Ucrainean: Forțele ruse se pregătesc pentru o ofensivă asupra a două orașe din Donbas
ACTUALIZARE 13:00 Forţele ruse invadatoare îşi concentrează eforturile pentru a-şi îmbunătăţi situaţia tactică şi a crea condiţii pentru o ofensivă asupra oraşelor Seversk şi Soledar, în regiunea Doneţk, a indicat marţi Statul Major General ucrainean într-un buletin despre situaţia de pe front, citat de agenţia de presă Unian.
Astfel, unităţile inamice îşi completează stocurile de muniţie şi combustibil, se menţionează în acelaşi comunicat postat pe pagina de Facebook a Statului Major ucrainean.
În direcţia Seversk, inamicul a lansat tiruri de artilerie şi cu lansatoare de rachete în districtul Hrenovka, în regiunea Cernigov, şi Tolstodubovo, în regiunea Sumî.
În direcţia Slobojanski, inamicul efectuează operaţiuni militare pentru a menţine poziţiile ocupate şi a împiedica înaintarea trupelor ucrainene.
În ultimele 24 de ore, tiruri trase din tancuri au vizat mai multe localităţi din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, notează Agerpres.
În acelaşi timp, analişti ai Institutului pentru Studiul Războiului din SUA (ISW) indică faptul că trupele de ocupaţie ruse îşi întăresc poziţiile în regiunile Zaporojie şi Herson în aşteptarea unei contraofensive a Forţelor armate ucrainene.
Separat, administraţia separatistă din regiunea Doneţk a comunicat că un incendiu a izbucnit în noaptea de luni spre marţi la un depozit de petrol în teritoriul controlat de ruşi în estul Ucrainei, după ce forţele ucrainene au bombardat oraşul Doneţk, relatează Reuters.
"Ca urmare a bombardamentului de peste noapte în districtul Budionovski, a avut loc un incendiu la un depozit de stocare de carburanţi", indică primarul prorus al Doneţkului, Aleksei Kuzmin, într-o postare pe contul său din Telegram.
Nu au existat victime în urma incendiului, care a fost stins marţi dimineaţă, în jurul orei locale 10:00, potrivit acestuia, notează Reuters, care subliniază că nu a putut verifica în mod independent informaţiile despre cauzele acestui incendiu.
Marea Britanie: Nu există „niciun indiciu” că rușii au lovit armament occidental în portul Odesa
ACTUALIZARE 12:10 Ministerul britanic al Apărării a declarat marţi că nu există „niciun indiciu” că o navă de război ucraineană şi un stoc de rachete antinavă s-ar fi aflat sâmbătă în docul din portul Odesa, unde Rusia a declarat anterior că a distrus astfel de ţinte „militare” cu rachete de înaltă precizie, relatează Reuters.
„Rusia va continua să acorde prioritate eforturilor de a degrada şi distruge capabilităţile antinavă ale Ucrainei. Cu toate acestea, procesele de ţintire ale Rusiei sunt foarte probabil subminate în mod regulat de informaţii învechite, planificare proastă şi o abordare de sus în jos a operaţiunilor”, menţionează Ministerul Apărării britanic într-un buletin actualizat al situaţiei de pe frontul ucrainean.
Armata ucraineană a declarat că două rachete Kalibr, lansate de nave de război ruseşti, au lovit sâmbătă o staţie de pompare din portul Odesa, iar alte două au fost doborâte de forţele de apărare aeriană.
Atacul cu rachete de sâmbătă, la nici 24 de ore, după semnarea acordului între Rusia şi Ucraina, cu medierea Turciei şi ONU privind deblocarea exportului de cereale ucrainene ameninţa să pună în pericol aplicarea acestei înţelegeri şi a suscitat condamnarea comunităţii internaţionale.
După ce iniţial a negat că s-ar afla în spatele acestui atac, Moscova a revenit duminică, susţinând că loviturile sale au distrus o navă militară ucraineană şi rachete livrate de SUA în portul Odesa, vital pentru exportul de cereale ucrainene.
Cel puțin 9 rachete au fost trase de ruși spre Nikolaev
ACTUALIZARE 11:00 Rușii au bombardat marți dimineață și orașul-port Nikolaev, cel puțin 9 rachete au fost trase potrivit șefului administrației regionale.
„O lovitură masivă cu rachete a fost lansată în sudul Ucrainei din direcția Mării Negre, inclusiv cu ajutorul aviației. Infrastructura portuară a fost atacată în regiunea Nikolaev. În același timp, districtul Nikolaev a fost lovit de un sistem de apărare aeriană S-300 din regiunea Herson ocupată temporar”, a scris pe Telegram Olexander Senkevich.
Atacurile rușilor asupra celor două orașe-port, Odesa și Nikolaev, au loc în contextul în care ucrainenii se pregătesc să înceapă să exporte cerealele prin Marea Neagră.
Putin ar fi „umilit” dacă s-ar întâlni faţă în faţă cu Zelenski, spune un fost diplomat rus
ACTUALIZARE 10.10 Un fost diplomat de la Moscova, care a devenit unul dintre dezertorii ruși de rang înalt după ce a demisionat din funcţia sa de la Geneva, de „rușine” că Rusia a invadat Ucraina, a declarat că Vladimir Putin s-ar simți „umilit” dacă ar trebui să se întâlnească față în față cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, motiv pentru care, cel mai probabil, nu o va face, relatează Euronews.
Boris Bondarev a fost diplomat de rang înalt la misiunea Rusiei din Geneva, în Elveţia, dar în luna mai a trimis un e-mail colegilor săi spunându-le că demisionează din funcţie pentru că niciodată nu s-a simţit atât de „ruşinat” de ţara sa cum s-a simţit după izbucnirea războiului.
Bondarev a declarat pentru Euronews că îi este „foarte clar” că Rusia „a depăşit graniţele raţiunii şi s-a scufundat într-un abis” şi asta a determinat decizia sa de a demisiona.
Rusia mută convoaie militare la Herson
ACTUALIZARE 9.30 Forțele armate ucrainene au transmis că au fost văzute convoaie cu echipamente militare deplasându-se prin Melitopol, în direcția Herson.
Primul convoi a trecut în jurul orei 10 luni dimineața, iar peste două ore, o coloană de tancuri și transportoare blindate a trecut prin Novopylypivka, potrivit sursei citate de The Guardian.
O a treia coloană a trecut pe lângă Novy Melitopol la ora 14:00, având sisteme de apărare aeriană Wasp.
Volodimir Zelenski l-a demis pe comandantul operaţiunilor speciale din estul Ucrainei. Cine este generalul maior Halahan
ACTUALIZARE 8.55 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a înlocuit un important comandant militar din estul Ucrainei în urma pierderilor teritoriale majore suferite în faţa Rusiei, relatează dpa.
Printr-un decret, Zelenski l-a demis pe Grigori Halahan din funcţie şi l-a numit în locul său pe Viktor Horenko.
Generalul maior Halahan, în vârstă de 44 de ani, a condus forţele de operaţiuni speciale în regiunile Doneţk şi Lugansk din august 2020.
Lupii nopții”, pe lista sancțiunilor UE. Cine sunt „Îngerii lui Putin”, banda de motocicliști pro-Kremlin
ACTUALIZARE 8.25 Uniunea Europeană a fost de acord să impună sancțiuni împotriva grupului de motocicliști „Lupii nopții”, cea mai cunoscută bandă de motocicliști din Rusia, ca parte a celor mai recente sancțiuni ale blocului pentru invadarea Ucrainei, scrie Financial Times, potrivit The Moscow Times.
„Lupii nopții” sunt faimoși pentru înclinațiile lor naționaliste, călătoriile provocatoare pro-Kremlin în Europa și legăturile cu președintele rus Vladimir Putin. Grupul se află sub sancțiunile Statelor Unite pentru că ar fi recrutat și sprijinit luptători separatiști din estul Ucrainei după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014.
Miniștrii de externe ai UE au decis săptămâna trecută să sancționeze banda de motocicliști, membrii acesteia fiind inclusi pe lista sancțiunilor europene, scrie FT.
Alexander Zaldostanov, liderul grupului, caruia i se spune „Chirurgul”, a declarat pentru Financial Times că sancțiunile UE „nu au nicio semnificație” pentru el.
„Dacă nu vom mai putea călători, atunci prietenii noștri, frații noștri vor veni în schimb aici, în Rusia”, a spus Zaldostanov în perspectiva că i se va interzice să conducă prin UE.
El și-a exprimat sprijinul pentru actuala invazie a Ucrainei de către Moscova, susținând că Rusia și Ucraina sunt „o singură țară... toate o Rusie unificată și indivizibilă”.
Citește continuarea și vezi GALERIE FOTO AICI
Ucrainenii chemați la război îi lasă pradă disperării pe patronii companiilor din Europa Centrală (Reuters)
ACTUALIZARE 8.20 Șantierele de construcții, liniile de asamblare ale fabricilor și depozitele din Europa Centrală au rămas fără oameni, după ce zeci de mii de ucraineni și-au părăsit locurile de muncă pentru a se întoarce acasă ca să lupte împotriva rușilor. Reuters a vorbit cu 14 directori de companii, reprezentanți ai unor firme de recrutare, ai unor organisme industriale și cu economiști din Polonia și Republica Cehă, care au declarat că plecarea muncitorilor ucraineni a dus la creșterea costurilor și la întârzieri în comenzile de producție și în lucrările de construcții.
Înainte de invazia rusă, ucrainenii reprezentau cel mai mare grup de lucrători străini din Europa Centrală. Polonia avea pe piața muncii 600.000 de muncitori ucraineni, iar Republica Cehă peste 200.000.
În ultimii zece ani, ucrainenii s-au îndreptat către Europa Centrală, atrași de salariile mai mari și ajutați de ridicarea vizelor. Au ocupat - în construcții, în sectorul auto și în industria grea - locuri de muncă refuzate de muncitorii locali, care erau nemulțumiți de salarii. Acum, mulți dintre acești muncitori ucraineni s-au întors acasă pentru a ajuta la efortul de război, agravând brusc deficitul de forță de muncă în industria europeană.
O asociație a patronatelor din Polonia, în care sunt reprezentate 19.000 de companii, a estimat că aproximativ 150.000 de muncitori ucraineni, în principal bărbați, au părăsit Polonia de la începutul războiului.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 8.15. Liderul de la Kiev spune că Rusia poartă un război deschis împotriva Europei unite. Arma sa sunt livrările de gaze, pe care le manevrează cum vrea.
Volodimir Zelenski: "Șantajul cu gaz al Europei, care se înrăutățește în fiecare lună, este dorit de statul terorist pentru a înrăutăți viața fiecărui european. Acest lucru poate fi văzut de fapt ca un stimulent pentru ca pachetul cu numărul 8 de sancțiuni al UE să fie semnificativ mai puternic decât cel de-al 7-lea aprobat de UE.
Este un război deschis al gazelor pe care Rusia îl poartă împotriva Europei unite, așa trebuie văzut. Nu le pasă ce se întâmplă cu oamenii, cum suferă de foamete din cauza porturilor blocate, de frigul de la iarnă şi sărăcie... sau de ocupaţie.
Acestea sunt doar forme diferite de teroare".
Rușii atacă din nou Odesa
ACTUALIZARE 7.50. Forțele ruse au lovit din nou orașul port Odesa, din sudul Ucrainei, la primele ore ale acestei dimineți, informează oficialii locali.
Șeful administrației militare a regiunii, Serhiy Bratchuk, a spus că a fost un atac cu rachete.
Forțele armate ale Ucrainei au transmis ulterior că "mai multe rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană".
Marți dimineață au fost raportate bombardamente rusești în orașul Nikolaev, în sudul Ucrainei.
Șeful consiliului orașului, Olexander Senkevich, a transmis într-o postare pe Telegram: "La Nikolaev se aud explozii puternice! Rugăm toată lumea să rămână în adăposturi! Atacul aerian va continua!".
Și Harkov a fost bombardat de ruși. Atacul a vizat o zonă rezidențială din al doilea oraș ca mărime al Ucrainei.
Primarul din Harkov, Igor Terekhov, a declarat că atacul forțelor ruse a avut loc chiar în centrul orașului.
Șeful administrației regionale de stat Harkov, Oleg Synegubov, a declarat că atacul a avut loc marți în jurul orei 5 dimineața.
El a precizat că și orașul din apropiere, Chuhuiv, a fost lovit, fiind distruse clădiri și drumuri.
Incendiu major la un depozit de petrol din Donețk
ACTUALIZARE 7.30 Un incendiu major a izbucnit la un depozit de petrol din districtul Budyonnovsky din Republica Populară Donețk, în estul Ucrainei, după ce trupele ucrainene au bombardat provincia, potrivit rapoartelor presei locale.
Până acum nu au fost raportate victime sau răniți din cauza incendiului puternic, flăcările ajungând la zeci de metri înălțime, a informat marți agenția de presă rusă Tass.
Și presa ucraineană a distribuit imagini despre care se presupune că ar fi de la fața locului.
Germania îl acuză pe Putin de joc duplicitar legat de reducerea gazelor
ACTUALIZARE 7.00 Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că face un „joc duplicitar” în legătură cu reducerea livrărilor de gaz prin conducta Nord Stream 1, cauzate de presupuse probleme cu o turbină reparată din Germania. Gazprom a anunțat luni că va reduce din nou livrările de gaz, până la jumătate din fluxul actual, care reprezintă doar 40% din capacitatea de transport a gazoductului.
„Nu există motive tehnice pentru scăderea livrărilor. Turbina este gata pentru livrare către Rusia”, a spus ministrul german Robert Habeck, potrivit dpa, preluată de Agerpres. „Rusia încalcă contractele şi dă vina pe alţii. Putin face un joc duplicitar. El încearcă să slăbească sprijinul mare pentru Ucraina şi să pună o frână societăţilor noastre. Pentru a face asta, el menţine incertitudinea şi creşte preţurile. Noi contracarăm acest lucru prin unitate şi acţiune concentrată”, a adăugat ministrul german.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
