Forțele ruse au doborât duminică patru rachete ucrainene - în zona podului Kerci, în Rostov și în Briansk. Bloggerii militari apropiați de Moscova anunță înlocuirea generalului Valeri Gherasimov de la comanda trupelor din Ucraina, informație neconfirmată oficial deocamdată. În partea ucraineană, foștii comandanți ai trupelor care au luptat la Azovstal au anunțat că se întorc pe front, după ce au revenit acasă din Turcia. De asemenea, vicepremierul Ucrainei a declarat că în situația în care Kievul nu primește invitația de a adera la NATO la următorul summit de la Vilnius, trebuie să își concentreze eforturile pe obținerea mai multor garanții de securitate.
Dacă nu va fi invitată în NATO, Ucraina va trebui să depună mai multe eforturi pentru a obține garanții de securitate
ACTUALIZARE 22:53 Olha Ștefanișina, vicepremierul Ucrainei, a declarat că țara va trebui să facă mai multe eforturi pentru a obține garanții de securitate, dacă nu va fi invitată să adere la NATO la viitorul Summit de la Vilnius.
Ucraina a cerut în repetate rânduri să i se acorde statutul de membru al NATO, dar o serie de membri ai blocului - în special SUA - au fost până acum reticenţi în a promite că i se va permite aderarea.
Vicepremierul pentru integrare europeană şi euroatlantică a spus că, dacă aderarea la NATO este exclusă sau dacă nu se ia nicio decizie la Vilnius, atunci "accentul se va muta" şi "garanţiile de securitate vor deveni prioritare".
Olha Stefanişina a mai spus că rezultatul discuţiilor pe această temă de la Vilnius va pune în mişcare un "număr mare de procese legate de planificarea strategică, ajutorul pentru apărare, planificarea apărării, chestiuni legate de transformarea sectorului de securitate şi apărare (al Ucrainei – n.red.), priorităţile în cooperarea cu aliaţii şi conţinutul garanţiilor de securitate".
Stefanişina a subliniat, însă, că aderarea la NATO ar fi "cea mai facilă garanţie de securitate pentru Ucraina".
"Apartenenţa Ucrainei la NATO este mai mult decât o garanţie de securitate. Aceasta va uşura, de asemenea, responsabilitatea politică a fiecărui lider care ia decizii privind acordarea de ajutor Ucrainei în timpul războiului. Acestea sunt fapte cu adevărat evidente pentru noi, aşa că găsim deosebit de frustrante discuţiile care implică argumente absolut ridicole despre Rusia", a punctat vicepremierul ucrainean.
Ea s-a declarat convinsă că Ucraina va adera în cele din urmă la NATO, indiferent dacă va primi sau nu o invitaţie în acest sens în timpul summitului NATO de la Vilnius.
Sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei au doborât patru rachete duminică
ACTUALIZARE 17:20 După racheta doborâtă în zona podului Kerci (Crimeea), rușii au doborât alte trei rachete ucrainene duminică. Într-un alt incident, sistemele de apărare antiaeriană au doborât o rachetă ucraineană deasupra regiunii Rostov din Rusia, a precizat pe Telegram guvernatorul Vasili Golubev, și alte două în Briansk, potrivit guvernatorului Alexander Bogomaz.
"Nu au existat victime. Rămăşiţele (rachetei - n.red.) au avariat acoperişurile mai multor clădiri", a scris Golubev.
Alexander Bogomaz, guvernatorul regiunii Briansk, a scris pe Telegram, la rândul său, că armata rusă a doborât două rachete ucrainene. O fabrică de cherestea a fost complet distrusă în urma prăbuşirii uneia dintre rachete, a spus el.
Moscova acuză cu regularitate Ucraina de atacuri împotriva unor ţinte din interiorul Rusiei. Kievul a negat acest lucru, spunând că duce un război defensiv pe propriul teritoriu.
Noi bombardamemnte în zona podului Kerci
Apărarea antiaeriană a Rusiei a doborât o rachetă de croazieră în zona oraşului Kerci, în Crimeea, a susţinut duminică guvernatorul impus de ocupantul rus în peninsula ucraineană, Serghei Aksionov, transmite EFE.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Pe rețelele sociale au apărut imagini din zonă, în care se văd dârele lăsate de rachete de interceptare.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„În zona Kerci, forţele de apărare antiaeriană au doborât o rachetă de croazieră”, a scris Aksionov pe canalul său de Telegram.
El a dat asigurări că nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale şi le-a cerut cetăţenilor să-şi păstreze calmul.
Mai multe publicații ucrainene au relatat că traficul pe podul Crimeii a fost închis temporar.
De la atentatul care în octombrie 2022 a afectat grav emblematicul pod din Kerci, care face legătura între Crimeea şi Rusia, peninsula ucraineană anexată ilegal de Moscova în 2014 a fost ţinta unor atacuri frecvente cu drone şi rachete, aminteşte EFE.
Gherasimov, înlăturat de la comanda războiului (surse)
Şeful Statului Major General al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, care în decembrie anul trecut a fost numit la conducerea campaniei ruse din Ucraina, ar fi fost îndepărtat de la comanda războiului, potrivit unor bloggeri militari ruşi citaţi de The Moscow Times, potrivit News.ro. Nu există deocamdată vreo confirmare oficială a acestor informaţii.
Valeri Gherasimov, în vârstă de 67 de ani, îşi păstrează oficial postul de şef al Statului Major General, dar nu se mai ocupă de operaţiunile din Ucraina, conducerea efectivă a trupelor fiind preluată acum de generalul colonel Mihail Teplinski, în vârstă de 54 de ani, care în urmă cu un an preluase postul de comandant al Forţelor Aeropurtate, iar în aprilie devenise comandant adjunct al forţelor din Ucraina.
The Moscow Times îi citează pe doi bloggeri militari ruşi, Rybar şi Romanov Light, care ar fi scris sâmbătă despre aceste modificări operate la comanda războiului. Potrivit sursei citate, motivul pentru epurările din rândul Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse ar fi legat de rebeliunea mercenarilor Wagner ai lui Evgheni Prigojin.
De la începutul războiului, Putin l-a schimbat de cel puţin de patru ori pe comandantul armatei trimise să cucerească Ucraina, dar nu e clar cine a condus exact invazia în primele săptămâni. Din aprilie anul trecut, militarii ruşi au fost conduşi de Aleksandr Dvornikov, două luni mai târziu a fost înlocuit de Ghennadi Jidko, care a fost concediat în octombrie, la scurt timp după cedarea regiunii Harkov. Apoi Serghei Surovikin a fost numit în locul său. El s-a remarcat prin loviturile masive cu rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene, însă cu toate acestea, nu a rezistat decât până în ianuarie, atunci când i-a luat locul însuşi Gherasimov, care însă acum ar urma să-i cedeze conducerea lui Teplinski.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
De asemenea, în total, din februarie 2022 până în mai 2023, Putin a înlocuit cel puţin 17 comandanţi de rang înalt ai trupelor, au calculat anterior experţii de la Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW).
Îndepărtarea lui Gherasimov, dacă se confirmă, coincide cu summitul NATO din Lituania de săptămâna viitoare, unde sunt de aşteptat decizii de sporire a sprijinului occidental pentru Ucraina.
Gherasimov nu a fost văzut în public de la revolta lui Prigojin, la fel şi adjunctul său, generalul Serghei Surovikin, zis „Generalul Armagedon”, despre care se zvoneşte că ar fi fost reţinut şi interogat pentru că ar fi ştiut despre „lovitura de stat” al lui Prigojin şi l-ar fi sprijinit tacit. Se zvoneşte, de asemenea, că şi un adjunct al lui Serghei Şoigu, ministrul apărării, Iunus-bek Evkurov, ar fi dispărut din vizorul public şi ar fi fost tras pe dreapta.
Eroii de la Azovstal se întorc pe front
Foștii comandanți ai trupelor ucrainene care au luptat în catacombele de la Azovstal, întorși acasă împreună cu președintele Volodimir Zelenski după vizita acestuia în Turcia, se vor întoarce pe front, a anunțat Denis Prokopenko, șeful Batalionului Azov.
„Bineînțeles! Pentru asta ne-am întors în Ucraina. Acesta este obiectivul nostru principal”, a răspuns Denis Prokopenko, comandantul Batalionului Azov, întrebat de jurnaliști dacă se va întoarce pe front după revenirea acasă.
Ei fuseseră eliberați de Rusia într-un schimb de prizonieri și relocați în Turcia, cu promisiunea că vor rămâne acolo până la sfârșitul războiului. Întoarcerea lor acasă în avion cu Zelenski a provocat furia Moscovei.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Zelenski prezidează o reuniune de coordonare pentru întărirea frontierei cu Belarus
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a prezidat duminică o reuniune de coordonare în oraşul Luţk, în vestul Ucrainei, pentru a discuta, între alte teme, despre întărirea graniţei cu Belarus, transmite EFE.
„Luţk, Castelul Lubart, amplă reuniune de coordonare privind situaţia socială şi de securitate din regiunea Volînia”, a scris preşedintele ucrainean pe Twitter.
Printre punctele discutate au figurat în primul rând graniţa şi situaţia din zona de graniţă cu Belarusul, a anunţat el.
„În al doilea rând: consolidarea forţelor noastre de apărare şi securitate şi a întregii porţiuni de nord a graniţei, în fiecare regiune. Armata, forţele de ordine şi autorităţile locale au dat raportul”, a adăugat Zelenski.
În şedinţa de coordonare organizată duminică de Zelenski s-a discutat despre statutul refugiaţilor, buget şi locurile de muncă, a mai scris preşedintele ucrainean.
„Sunt recunoscător tuturor din regiune care lucrează pentru a ne apropia tot mai mult de victorie!”, se încheie mesajul postat de Zelenski.
Îngrijorările cu privire la Belarus au crescut atât în Ucraina, cât şi în mai multe ţări occidentale după ce s-a aflat că mercenarii Grupului Wagner urmau să se mute în această ţară, după eşecul rebeliunii din 24 iunie, şi unde li se pregăteşte o tabără cu o capacitate de 5.000 de soldaţi care poate găzdui şi echipamente de luptă.
Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a insistat că Grupul Wagner este „cea mai experimentată unitate în lupte” şi că „poate servi apărării Belarusului dacă ţara este atacată”, dar a dat asigurări că nimeni nu va fi atacat de pe teritoriul bielorus, altfel spus, nici Ucraina.
Rusia cere o nouă reuniune a Consiliului de Securitate pe tema sabotajului conductelor Nord Stream
Rusia a cerut o nouă reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pe data de 11 iulie, privind distrugerea celor două gazoducte Nord Stream din Marea Baltică anul trecut, la care insistă că trebuie să fie prezenţi reprezentanţi ai Danemarcei, Germaniei şi Suediei, transmite EFE.
„Solicităm o nouă reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pe tema Nord Stream pentru 11 iulie”, a declarat ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, pe canalul său Telegram. ”Vom da o nouă lovitură liniei occidentalilor care susţin că se acordă suficientă atenţie investigaţiei acestei infracţiuni în Danemarca, Germania şi Suedia şi că nu sunt necesare eforturi internaţionale pentru a găsi autorii”, a spus el.
Polianski a explicat că Rusia a cerut preşedinţiei britanice prin rotaţie a Consiliului de Securitate al ONU să invite reprezentanţi ai acestor trei ţări la întâlnire.
În luna mai, Rusia i-a convocat pe ambasadorii Germaniei, Danemarcei şi Suediei pentru a-şi exprima protestul puternic faţă de presupusa lipsă de rezultate din investigaţiile naţionale privind sabotajul care a avut loc în septembrie 2022 la cele două gazoducte Nord Stream din Marea Baltică.
Moscova a protestat totodată faţă de lipsa unui răspuns la solicitările prim-ministrului rus Mihail Mişustin ca cele trei ţări să permită companiei ruse de gaze Gazprom, operatorul conductei, să participe la anchetă.
Rusia a dat vina pe ţările ”anglo-saxone”, conduse de SUA, pentru acest sabotaj, pe care l-a descris drept „terorism internaţional”.
În total, au fost localizate două scurgeri în fiecare conductă de gaze (ambele scoase din funcţiune), două în zona daneză şi două în zona suedeză, toate în apele internaţionale, pe care guvernele afectate le-au descris curând drept sabotaj şi au menţionat că par a fi fost comise de un actor statal.
Editor : B.P.
