Alegeri în Rusia. Vladimir Putin, reales președinte cu peste 70 la sută din voturi
Vladimir Putin va conduce Rusia încă şase ani. El a obţinut duminică un nou mandat la preşedinţia Rusiei, în urma unui scrutin fără suspans, potrivit exit-poll-urilor citate de BBC News. Scrutinul a venit în toiul unei reintensificări a tensiunilor cu Occidentul.
Actualizare 20:00. Toate sondajele la ieşirea de la urne îl indică pe Vladimir Putin drept câştigător al alegerilor prezidenţiale desfăşurate duminică în Rusia, transmit agenţiile de presă internaţionale.
Vladimir Putin: 73,9%
Pavel Grudinin: 11,2%
Vladimir Jirinovski: 6,7%
Xenia Sobceak: 2,5%
Sondajul a fost efectuat la nivel naţional de VTsIOM, care a intervievat 161.000 de persoane, în 1.200 de circumscripţii, din 68 de provincii şi are o marjă de eroare de 3,5 puncte procentuale.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Prezența la vot este de 59,9 la sută și este mai mică decât în 2012 cu cinci procente, în schimb, liderul de la Kremlin a obținut mai multe voturi decât acum șase ani, când a fost votat de 64 la sută dintre ruși.
În schimb, unii observatori au avertizat că scrutinul este pătat de numeroase cazuri de introducere ilegală de buletine de vot în urne şi de alte nereguli.
Citiți și Ce înseamnă pentru Europa încă șase ani cu Vladimir Putin
Actualizare 17:00. Peste jumătate dintre cele 111 de milioane de ruşi cu drept de vot s-au prezentat la urne, au anunțat autorităţile electorale. În total 51,9% dintre cei 111 milioane de ruşi cu drept de vot şi-au exprimat opţiunile politice până la ora locală 17.00 (16.00, ora României), a precizat CEC.
Reprezentanţi ai autorităţilor electorale au subliniat totodată că încurajarea unei prezenţe mari la vot respectă legislaţia rusă. Unii ruşi au denunţat presiuni din partea angajatorilor de a ieşi la vot.
Preşedinta CEC Ella Pamfilova a anunţat că oficiali iau măsuri rapide în întreaga ţară în urma raportării unor încălcări. Observatori independenţi şi activişti au acuzat numeroase incidente în care în urne au fost introduse în mod ilegal buletine de vot, dar şi alte nereguli.
„Răspundem imediat tuturor reclamaţiilor, indiferent de la cine vin”, a declarat Pamfilova.
Ea a anunţat că autorităţile au sigilat rapid o urnă la Rostov-pe-Don (sud), în urma semnalării introducerii ilegale a unor buletine de vot.
Reprezentanţi ai autorităţilor electorale au acţionat la fel în urma unor acuzaţii similare în localitatea Liuberţi, lângă Moscova, şi la Artiom, în Extremul Orient şi examinează multe alte sesizări.
„Noi nu ascundem nici cea mai mică încălcare”, a subliniat adjunctul lui Pamfilova, Nikolai Bulaiev
Actualizare 12:00. Vladimir Putin a votat dis-de-dimineaţă. Liderul de la Kremlin, care are toate şansele să conducă ţara încă şase ani, a votat la o secţie din Moscova.
Acuzat de Londra că a „ordonat” otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia, criticat de ONU din cauza susţinerii lui Bashar al-Assad în Siria, confruntat cu noi sancţiuni din Statele Unite vizând Moscova din cauza amestecului în alegerea lui Donald Trump în 2016, Putin a fost supus unui adevărant torent de critici, de o rară intensitate, în ultima sa săptămână de campanie.
Dezminţiri, schimburi de acuzaţii şi ameninţări cu represalii reciproce care au marcat săptămâna rezumă un mandat marcat de o întoarcere în forţă a Rusiei pe scena internaţională, dar şi instalarea unei atmosfere de cvasi-Război Rece pe fondul conflictului sirian, anexării Crimeei şi insurecţiei în estul Ucrainei a separatiştilor proruşi susţinuţi de Moscova, acuză Kievul şi Occidentul.
Impasibil, Putin a încheiat o campanie minimală, întâlnindu-se cu agricultori în sud, susţinând un discurs de două minute la un concert în Crimeea şi făcând selfie-uri cu tineri.
Creditat cu aproape 70% din intenţiile de vot în ultimele sondaje, cel mai puternic om din Rusia, lăudat că a readus stabilitatea după anii '90 - cu preţul unui recul al libertăţilor, acuză criticii -, are să-şi facă prea puţine griji.
La vârsta de 65 de ani el urmează să obţină duminică al patrulea mandat, care-l va ţine la putere până în 2024, aproape la un sfert de secol după ce a fost desemnat succesorul său de către Boris Elţîn.
Candidatul milionar al Partidului Comunist Pavel Grudinin este creditat cu 7-8% din intenţiile de vot, iar al treilea, ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, cu 5-6%, urmat de jurnalista Ksenia Sociak, creditată cu 1-2% din intenţiile de vot. Ceilalţi patru candidaţi sunt creditaţi cu scoruri neglijabile.
Citiți și FOTO. Alegeri prezidențiale Rusia. Cine candidează în afară de Putin
GENERAŢIA PUTIN
În lipsa suspansului şi având în vedere îndemnurile la boicot ale opozantului Aleksei Navalnîi, principalul obiectiv al Kremlinului în această campanie atonă a fost să-i convingă pe alegători să iasă la vot, mai ales pe cei din „generaţia Putin” - tinerii care votează prima oară şi care-l ştiu doar pe Putin la putere.
Din Peninsula Kamciatka, în est, şi până în enclava Kaliningrad, în vest, cei 107 milioane de alegători din imensa ţară cu 11 fuse orare încep să voteze la ora locală 8.00 - şi anume de sâmbătă seara de la ora 20.00 GMT (22.00, ora României) în estul ţării. Ultimele secţii de votare vor fi închise duminică la ora 18.00 GMT (20.00, ora Romaniei).
În străinătate, Kievul a decis să blocheze votul alegătorilor ruşi rezidenţi în Ucraina, în semn de protest faţă de organizarea alegerilor prezidenţiale în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014.
Scrutinul are loc la exact patru ani de la ratificarea alipirii Crimeei, decisă în urma unui referendum denunţat drept ilegal de Kiev şi Occident.
Dacă otrăvirea în Marea Britanie a lui Serghei Skripal şi a fiicei sale are puţine şanse să influenţeze votul ruşilor - obişnuiţi cu acuzaţii occidentale la adresa Moscovei -, el riscă însă să dea tonul viitorului mandat al lui Vladimir Putin, ultimul său mandat, potrivit Constituţiei, de care a promis să nu se atingă.
„Consecinţele în politica externă cu privire la Rusia vor fi mai serioase” decât la nivelul ţării, avertizează Aleksandr Baunov, un expert de la Centrul Carnegie din Moscova.
Atacul „unui cetăţean european pe un teritoriu european readuce temeri cu privire la Rusia. Nu este bine pentru Kremlin”, apreciază el.
„STĂM DREPŢI ”
Sigur de realegerea lui Vladimir Putin, Kremlinul a făcut totul ca participarea, singurul barometru adevărat al acestui scrutin, să fie cât mai puternică posibil duminică.
Această miză a căpătat o importanţă deosebită odată cu îndemnurile la boicot ale lui Alelsei Navalnîi, marele absent din alegerile prezidenţiale, singurul în măsură să mobilizeze zeci de mii de persoane împotriva puterii, dar a cărui candidatură a fost interzisă din cauza unei condamnări judiciare pe care el o denunţă ca „fabricată” piesă cu piesă.
Preşedintele rus în exerciţiu aproape că nu a făcut campanie, limitându-se la două participări, de două minute fiecare, la concerte de susţinere. El a refuzat orice dezbateri televizate.
Însă s-a ilustrat printr-un discurs foarte dur pe care l-a susţinut în faţa membrilor Parlamentului, în care a lăudat îndelung noile rachete „invincibile” ale armatei ruse, dezvoltate ca răspuns la proiecte de scurt antirachetă, somând Occidentul să ”asculte” în sfârşit Rusia.
„În America şi în Europa, ei încearcă să ne facă să ne pliem, să ne îngenunchieze, însă noi stăm drepţi. Ne-au promis o criză, dar am rezistat. Aceasta este principala calitate a lui Putin”, apreciază Serghei Babaiev, un alegător moscovit în vârstă de 55 de ani.
Sursa: News.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
