Rusia și-a retras navele din baza Tartus și așteaptă coordonatele țintelor care vor fi lovite de SUA (Kommersant)
ACTUALIZARE. Marea Britanie vrea să ia măsuri pentru ca Siria să nu mai comită atacuri cu arme chimice. Este decizia luată joi seara de guvernul condus de Theresa May, care nu a precizat, totuşi, despre ce măsuri e vorba. Atacul chimic de săptămâna trecută din Siria rămâne deocamdată fără răspuns din partea Occidentului. În Statele Unite, Donald Trump a intensificat consultările cu experţii de la Casa Albă, dar nu a luat nici o decizie în privinţa unei ofensive. Mai mult, după un mesaj pe Twitter în care anunţa iminenţa unui atac, el a dat un altul, mult mai confuz, dar la fel de bătăios. Cert e că retorica preşedintelui american a pus în mişcare forţele în Siria. Rusia şi-a retras preventiv 11 nave de luptă și submarine din portul Tartus. Şi tot Moscova a cerut o nouă reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, care va avea loc vineri.
Navele de război pe care Rusia le avea în portul sirian Tartus au părăsit zona, a anunțat, miercuri seara, cotidianul „Kommersant”, care se bazează pe imagini din satelit publicate de un portal de monitorizare, Image Satellite International.
Informația a fost confirmată, joi, la nivelul Dumei de Stat a Rusiei. Șeful comisiei pentru apărare, Vladimir Șamanov, a explicat că retragerea navelor din port în apele internaționale se face din motive de securitate, relatează Interfax. Deputatul a subliniat că aceasta este o măsură de precauție uzuală.
Mai mult, Kommersant scrie, joi, citând surse proprii, că partea rusă așteaptă în prezent să primească de la Statele Unite coordonatele țintelor care ar putea fi vizate de un atac american, astfel încât să fie exclusă posibilitatea unor pierderi în rândul armatei ruse.
Potrivit imaginilor din satelit publicate de Kommersant, care datează din 11 aprilie, majoritatea navelor ruse au părăsit deja docurile portului și numai un submarin a rămas în port. Motivul este iminența unor lovituri aeriene americane asupra Siriei. În total, este vorba de șapte nave, două șalupe de monitorizare anti-sabotaj din clasa Gracionok și un submarin.
Moscova dispune de două baze aeriene pe coasta siriană, echipate cu apărare antiaeriană sofisticată, şi anume la Tartus, nu departe de frontiera cu Libanul, şi Hmeimim, în nordul Latakia. La Tartus, unde armata rusă dispune de instalaţii portuare de mai multe decenii, au fost instalate baterii de apărare antiaeriană de tip S-300.
Nu este singura mutare strategică apărută după ameninţarea preşedintelui american făcută pe Twitter, cum că își va trimite rachetele în Siria. Oficiali de la Washington spun că şi armata siriană îşi pune la adăpost tehnica militară. Mai multe avioane ar fi fost mutate în zonele de prezenţă rusească, probabil în speranţa că americanii vor ezita să lovească acolo. Baze militare aeriene şi aeroporturi au fost golite, spune şi Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului. Regimul lui Bashar al-Assad se aşteaptă deci la o lovitură contra infrastructurii aeriene. Miercuri am fi spus că acest atac este iminent, dar joi Donald Trump a răsturnat scenariul. „N-am spus niciodată când va fi lansat atacul asupra Siriei. Ar putea fi foarte curând sau... nu foarte curând!”, a transmis el pe Twitter.
Altceva voia să ne spună de fapt preşedintele american: „În mandatul meu, Statele Unite au făcut o treabă excelentă în alungarea ISIS din acea regiune. De ce nu zice nimeni Mulţumesc, America!?” .
În aceeaşi tabără cu Statele Unite, dar de partea cealaltă a twitto-retoricii, Franţa şi Marea Britanie sunt gata să ajute la pedepsirea regimului Assad. Germania susţine orice acţiune, dar nu participă militar.
Nu e uşor nici pentru aliaţi, nici pentru duşmani să înţeleagă ce este în mintea celui mai puternic om al planetei. Dovadă, ultimul mesaj al lui Donald Trump postat pe Twitter.
Citiți și: Trump s-a inspirat din România! Ce spune CTP despre un al treilea război mondial
„Nu am spus niciodată când va avea loc atacul din Siria. Ar putea fi foarte curând sau nu foarte curând! În orice caz, Statele Unite sub conducerea mea, au făcut o treabă extraordinară când a scăpat zona de ISIS. Când primim un „Mulţumim, America?”
Câteva ore mai târziu, preşedintele american a revenit cu declaraţii.
„Urmărim situaţia foarte, foarte serios, foarte atent şi vom vedea ce se întâmplă. Trebuie să luăm decizii, iar acest lucru se va întâmpla foarte curând”, a declarat șeful Casei Albe.
Mai prudent, preşedintele francez a promis că va comunica decizia privind intervenţia din Siria la momentul oportun.
„Avem dovada că săptămâna trecută au fost folosite arme chimice, cel puţin clor, şi că aceste arme chimice au fost folosite de către regimul lui Bashar al-Assad. Vom lua o decizie în timp util, când vom considera că este util şi eficient”, a spus Emmanuel Macron.
În Marea Britanie, guvernul condus de Theresa May a decis că Londra trebuie să acţioneze, pentru a împiedica regimul Assad să utilizeze din nou arme chimice. Oficialii nu au anunţat, totuşi, despre ce fel de acţiune e vorba.
În paralel, Rusia a repetat avertismentele de acum câteva zilei: va face tot posibilul să-şi apere soldaţii detaşaţi în Siria.
„Nu ne dorim o înrăutăţire a situaţiei, dar în acelaşi timp, nu vom suporta acuzaţii nefondate”, a declarat Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe.
„Din păcate, nu putem exclude nicio variantă, date fiind mesajele care vin de la Washington. Pericolul unei înrăutăţiri a situaţiei este mare, fiindcă militarii noştri sunt acolo”, a punctat și ambasadorul Rusiei la ONU, Vassili Nebenzia.
Citiți și:
Va începe al treilea război mondial cu un tweet?
Arsenalul militar al Rusiei în Siria
Atac iminent în Siria. Ce opțiuni are Occidentul
Experți, despre pericolul unui nou război
Siria e de mult timp locul în care marile puteri se războiesc prin interpuşi. Miza e influenţa în regiune şi în ce va rămâne din Siria după conflictul care a rupt ţara în multe bucăţi. Marele motiv de îngrijorare în legătură cu răspunsul militar al Vestului după atacul chimic din Douma e ca nu cumva să transforme aceste conflicte indirecte într-unele directe. BBC le-a cerut mai multor experţi să răspundă la întrebarea momentului: cât de mare e pericolul unui nou război mondial? Iată răspunsurile:
Ne îndreptăm către al treilea război mondial?
Shashank Joshi, expert Orientul Mijlociu: Un al treilea război mondial e puţin probabil.
Tom Donnelly, analist militar: Nu, nu cred că va începe un al treilea război mondial.
Serghei Markov, director - Institutul de Știinţe Politice Moscova: E o probabilitate mare.
Steve Tsang, profesor Universitatea din Londra: Nu va fi un al treilea război mondial.
Lina Khatib, expert Orientul Mijlociu: Suntem, în prezent, martorii unui al treilea război mondial rece.
Patricia Lewis, expert securitate internaţională: Sper că nu.
Ce ar putea duce la un conflict la nivel mondial?
Lina Khatib, expert Orientul Mijlociu: Conflictul din Siria e deja un conflict global.
Steve Tsang, profesor Universitatea din Londra: Liderul nord-coreean e foarte aproape de a obţine capacităţi nucleare.
Shashank Joshi, expert Orientul Mijlociu: E, poate, prima perioadă când toate marile puteri sunt într-o stare de tensiune generelizată.
Serghei Markov, director - Institutul de Știinţe Politice Moscova: Liderii occidentali cred că sunt mai puternici decât Rusia.
Tom Donnelly, analist militar: Rusia e un adversar.
Ce vor face liderii marilor puteri?
Lina Khatib, expert Orientul Mijlociu: Sunt atât de multe conflicte în care sunt implicaţi mulţi actori internaţionali. Putem vorbi de un nou tip de proxy war.
Shashank Joshi, expert Orientul Mijlociu: Marile puteri sunt toate conduse de naţionalişti, iar asta face dificil pentru orice ţară să dea înapoi, în timpul unei crize.
Steve Tsang, profesor Universitatea din Londra: Există actori multipli: unii dintre ei ar putea chiar strica echilibrul, fără intenţie.
Tom Donnelly, analist militar: Ne înţeleg greşit. Consideră democraţia ca fiind o formă slabă şi ineficientă de guvernământ.
Serghei Markov, director Institut de ştiinţe politice Moscova: Există propagandă de ambele părţi.
Patricia Lewis, expert securitate internaţională: Dărâmarea barierelor care spun că distrugerea în masă e inacceptabilă.
Când ar trebui să începem să ne îngrijorăm?
Serghei Markov, director Institut de ştiinţe politice Moscova: Dacă americanii vor ucide soldaţi ruşi...
Patricia Lewis, expert securitate internaţională: Închiderea canalelor de comunicare - fie prin tăierea cablurilor, fie prin atacuri cibernetice la sistemele de satelit.
Steve Tsang, profesor Universitatea din Londra: Retragerea trupelor americane din Peninsula Coreeană ar da un semnal foarte îngrijorător.
Lina Khatib, expert Orientul Mijlociu: Comunitatea internaţională a ignorat, în mare măsură, conflictul din Siria. Dacă vom continuam să stăm şi să privim, acest conflict va creşte şi ne va lovi fără ca măcar să ne dăm seama.
Ce ar putea să se întâmple?
Lina Khatib - expert Orientul Mijlociu: Deşi Orientul Mijlociu e o zonă de conflict, sunt mulţi actori din societatea civilă care lucrează pe teren. Aceşti oameni vor fi stâlpii pe care se va sprijini pacea, atunci când va fi momentul.
Shashank Joshi, expert Orientul Mijlociu: În acest moment, există ONU, există acorduri pentru controlul armamentului, lucruri pe care nu le aveam în epocile trecute. Toate aceste instituţii funcţionează pentru a bloca astfel de tendinţe.
Tom Donnelly, analist militar: E probabil ca războaiele prin interpuşi să continue, iar povara va fi suportată de alţii, nu de marile puteri însele.
Patricia Lewis, expert securitate internaţională: Sunt mai multe şanse să se întâmple, dacă ne imaginăm că e imposibil.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
