Rusia se apără de sancțiuni cu ajutorul aurului. Strategia lui Putin
Rusia vrea să se pună la adăpost de sancţiuni şi de dolar cu aur. Mosocva a cumpărat la greu în perioada de vară. Aproape trei sferturi din achizţiile făcute de băncile centrale la nivel global sunt în contul Rusiei. E şi o măsură de protecţie a rublei, dar s-ar putea să fie riscant. Randamentele cresc la instrumentele monetare şi de obicei asta înseamnă renunţarea la plasamnetele de refugiu, gen aur. S-ar putea să fi cumpărat sus. Pe de altă parte, dacă vine un deranj, atunci va fi un pariu câştigător.
Băncile centrale din toată lumea au cumpărat 148 de tone de aur în treimestrul trei . Este nivelul record al ultimilor trei ani. Cine vrea să își țină banii la adăpost de fluctuațiile valutelor și ale acțiunilor investește acum în aur.
Aurul ajuns în rezerve a cost peste 5,8 miliarde de dolari, potrivit unui studiu realizat World Gold Council.
Din cele 148 de tone de aur cumpărate, 92 au reprezentat achiziţiile aşe Rusiei, cel mai mare investitor în acest plasament. A reușit astfel să marcheze cea mai mare achiziție netă trimestrială din ultimii 25 de ani. Au fost semne că Rusia intenționează să își crească rezerva de aur. În luna mai, primvicegurvantorul băncii centrale ruse spunea că aurul este o garanție de 100% împotriva riscurilor juridice și politice.
Mosova de fapt continuă o politică începută de când Putin a venit la putere. Cumpărările Rusiei au început într-un moment în care alte ţări îşi reduceau rezervele, în perioada 2000-2002. Mai apoi, în 2005, când o uncie de aur era cotată la 500 de dolari şi marca un minim record de aproape două decenii, preşedintele Putin a sugerat băncii centrale să cumpere. În acei ani de creştere economică susţinută achiziţiile refugiu, cum este aurul, nu erau prea căutate. Însă în vremurile grele valoarea sa explodează.
Așa a ajuns acum rezervele Moscovei să cântărească 1800 de tone de aur. Potrivit World Gold Council, Rusia se află pe locul 7 în lume la rezervele de aur. Dacă acum 10 ani Rusia deținea doar 3% din rezerva mondială de aur, în prezent a ajuns la 17%. Statisticile arată că este cel mai mare cumpărător de aur - și-a dublat rezerva în ultimul deceniu. Achizițiile masive au fost făcute pentru a-și diversifica rezervele în contextul prăbușirii rublei după scăderea prețului petrolului, dar și în urma sancțiunilor impuse de Occident. Practic, aurul este considerat o plasă de siguranță.
Turcia a cumpărat şi ea în trimestrul trei 18 tone și jumătate de aur, urmată de Kazahstan și India, amebele cu aproximtiv 13 de tone. În Europa, băncile naționale din Polonia și Ungaria au fost cele care și-au crescut masiv achizițiile de aur. Paradoxul este că în ciuda cumpărării masive, prețul aurului a scăzut și se învârte în jurul valorii de 1200 de dolari pe uncie, adică sub 40 de dolari pe gram. Este cel mai scăzut nivel de la începutul anului trecut. Dar aşa se întâmplă atunci când politica monetară devine restrictivă.
Cea mai ridicată valoare a aurului, din ultimii ani, a fost înregistrată în septembrie 2011, când preţul a depăşit 1900 dolari pe uncie. Cotaţiile actuale sunt cu aproape 40% mai mici.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
