Rușii încearcă prima aselenizare, după aproape 50 de ani. Moscova vrea să colecteze probe biologice
Rusia speră să lanseze prima sa misiune spațială care să se încheie cu o asenelizare reușită pe Lună, după aproape 50 de ani. Kremlinul își propune să o prezinte drept o nouă realizare în explorarea spațiului, relatează The Guardian.
Misiunea Luna-25 va încerca să aselenizeze în apropierea polului sudic al Lunii, colectând probe geologice din zonă și trimițând înapoi date, cu speranța că va descoperi semne de prezență a apei, care ar putea întări posibilitatea unei viitoare colonii umane pe Lună.
Dar obiectivul imediat este de a demonstra că Rusia încă poate lansa o misiune de aasenelizare pe Lună după numeroasele eșecuri din trecut, cu generașii ratate în rândul experților săi științifici, întârzieri din cauza sancțiunilor și acum izolarea din cauza războiului său în Ucraina.
Rusia post-sovietică a lansat două misiuni de asenelizare, eșuate, Mars-96 în 1996 și Phobos-Grunt în 2011, ambele s-au prăbușit în Oceanul Pacific.
„Federația Rusă nu a avut prea mult noroc cu lansarea de sonde interplanetare fără pilot”, a spus Vitaly Egorov, un blogger care scrie pe larg despre explorarea spațiului. „Acum, 12 ani mai târziu, lansează Luna-25 și principala intrigă este dacă va reuși sau nu să ajungă pe Lună, sau nu, și, dacă va ajunge, poate aseleniza acolo?
„Unul dintre obiectivele principale este acela de a permite specialiștilor din prezent să așeze sondele spațiale pe obiectele cerești. Nu au reușit acest lucru 47 de ani. Aceste cunoștințe trebuie implementate de actualii specialiști”.
Ultima misiune lunară de succes a Moscovei a avut loc în 1976, când Uniunea Sovietică a lansat sonda Luna 24, care a aterizat în câmpia lunară Mare Crisium și a returnat mostre geografice despre care oamenii de știință sovietici au spus că au arătat prezența apei pe Lună.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Pur și simplu ajungerea pe Lună fără incidente va fi considerată un succes.
„Chestiunea prestigiului joacă întotdeauna un rol în cercetarea interplanetară, și în China, și Statele Unite de aceea guvernul rus a dat bani pentru această explorare”, a spus Egorov. „Eu numesc această activitate Olimpiada creierului. Este o competiție reală, testarea puterii, într-un mod pașnic, și compararea oamenilor de știință, tehnologia și economiile lor”.
Misiunea este programată la scurt timp după lansarea sondei spațiale Chandrayaan-3 d către India, care a intrat pe orbita Lunii la începutul acestei săptămâni. Sonda include un lander și un rover, care vor explora, de asemenea, zona polul sudic al Lunii.
Zona este una dintre cele mai puțin explorate dintre suprafețele lunii. Doar Uniunea Sovietică, China și SUA au reușit anterior să aterizeze sonde în zonă.
Roscosmos a transmis că speră că misiunea sa Luna-25 va ateriza pe Lună înaintea sondei indiene. „Nu există niciun pericol ca acestea să interfereze între ele sau să se ciocnească. Există suficient spațiu pentru toată lumea, pe Lună”, a declarat agenția rusă.
Sancțiunile din 2014 și 2022 au împiedicat programul spațial rusesc, decupându-l de tehnologia și finanțarea occidentală. Lansarea din 2019 a fost amânată deoarece un radar de aterizare pe care Roscosmos plănuia să îl importe din vest nu mai era disponibil după 2014, a spus Egorov. După ce a încercat să fabrice radarul pe plan intern, Roscosmos a stabilit că nu era necesar pentru misiune.
Sancțiunile mai dure din 2022 vor crește probabil penuria în anii următori, ceea ce înseamnă că, chiar dacă Rusia demonstrează că poate lansa o sondă lunară de data aceasta, este posibil să nu poată repeta acea misiune sau să lanseze noi sonde fără a-și produce propriile alternative.
„Nu este clar când și dacă Rusia va putea lansa Luna-26 și 27”, a spus Pavel Luzin, expert în industria militară și aerospațială a Rusiei.
„Mai mult, din cauza ruperii legăturilor de cooperare spațială cu NASA și ESA (Agenția Spațială Europeană), nu există alte misiuni de explorare spațială în cadrul programului rus. În acest fel, Luna-25 joacă astăzi un rol mai ales psihologic și propagandistic pentru Kremlin. Trebuie să demonstreze că este capabil să facă ceva chiar și fără ajutorul din vest”.
Vehiculul Luna-25, cunoscut și sub denumirea de Luna-Glob Lander, are un braț robotic pentru a colecta probe de suprafață de pe Lună și alte opt instrumente științifice la bord, inclusiv o gamă de spectrometre și sisteme de imagistică, precum și echipamente de comunicații pentru a transmite informațiile pe Terra. Misiunea sa este de așteptat să dureze un an.
Pe de altă parte, este anunțat că Landerul indian va fi activ doar două săptămâni.
Acesta va fi transportat pe orbită de o rachetă Soyuz-2 Fregat, care este un vehicul de lansare mai mic decât cel folosit în misiunile anterioare. Există o mică fereastră de oportunitate pentru lansarea sondei lunare, iar dacă aceasta este întârziată cu luni de zile din motive tehnice sau meteorologice, atunci următoarea fereastră posibilă de lansare nu ar fi până în 2024.
Oficialii au spus că vor evacua locuitorii din Shakhtinsky, un sat mic din estul îndepărtat, cu șansa foarte puțin probabilă ca o treaptă de rachetă să se prăbușească peste casele lor.
Egorov a spus că misiunea a fost văzută ca având un nivel mai mare de succes decât misiunile anterioare, în parte din cauza lecțiilor învățate din greșelile care au condamnat Phobos-Grunt și predecesorii săi.
El a spus: „Luna-25 este posibil să arate că Rusia, și programul spațial rus, prin specialiștii săi pot avea o influență pozitivă și pot îmbogăți știința internațională și nu doar să aibă un rol în militarizare sau să îndeplinească dorințele Ministerului Apărării”.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
