Peste jumătate de milion de ruşi s-au angajat în industria de apărare începând din anul 2022, a anunţat vineri preşedintele rus Vladimir Putin, o cifră ce ilustrează intensitatea efortului de război pentru a susţine asaltul asupra Ucrainei, relatează agenţiile AFP şi EFE.
„În ultimul an şi jumătate, 520.000 de noi locuri de muncă au fost create în industria de apărare”, a precizat Putin în timpul unui forum de susţinere a ofensivei împotriva Ucrainei, denumit „Totul pentru Victorie” şi desfăşurat la Tula, un oraş situat la circa 200 de kilometri de Moscova şi totodată un important centru al industriei militare ruse.
După lansarea invaziei în Ucraina în februarie 2022, Rusia şi-a reorientat economia către industria de apărare, care şi-a sporit substanţial producţia, în pofida sancţiunilor occidentale care urmăresc în primul rând să diminueze capacitatea Rusiei de a fabrica arme şi muniţii.
Rusia a reuşit totuşi să ocolească unele dintre aceste sancţiuni, de pildă prin cumpărarea de componente de micro-electronică mai ales din Asia.
În bugetul pentru anul 2024, guvernul rus a crescut cheltuielile pentru sectorul apărării cu 70%. Pe de altă parte, concentrarea economiei ruse pe acest sector - unde salariile sunt mai mari -, plus mobilizarea a sute de mii de bărbaţi în armată şi fuga altora din ţară de teama mobilizării au ca efect o criză de forţă de muncă în alte sectoare economice.
Potrivit lui Putin, Rusia dispune de circa „6.000 de companii aparţinând complexului industrial al apărării, cu 3,5 milioane de angajaţi”, la care se adaugă alte aproximativ 10.000 de companii subcontractoare, notează sursele citate de Agerpres.
În timp ce linia frontului în Ucraina este în general îngheţată, unii comentatori sunt de acord că, pentru continuarea acestui conflict de înaltă intensitate ce consumă mari cantităţi de muniţii, capacitatea de producţie este esenţială, atât pentru Rusia, cât şi pentru Ucraina şi aliaţii acesteia.
În intervenţia sa de vineri, Putin le-a cerut companiilor din complexul militar-industrial „să reacţioneze rapid şi adecvat” în faţa evoluţiilor tehnologice de pe front. „Cel care face asta cât mai repede este acela care va câştiga”, a remarcat liderul de la Kremlin. Una din evoluţiile notabile în războiul din Ucraina este folosirea intensivă a dronelor de recunoaştere şi de atac.
Putin a descris totuşi drept „foarte satisfăcător” nivelul producţiei militare al complexului militar-industrial rus şi a susţinut că Rusia produce astăzi arme „mai eficiente” decât adversarii săi. „Industria noastră de apărare demonstrează un ritm foarte bun şi calitate a producţiei” şi va primi din partea armatei ruse noi comenzi, „pentru că trebuie să ne refacem rezervele”, a continuat el.
Preşedintele rus a admis însă că, „dacă se compară armele moderne ale NATO cu armele (ruseşti) de la sfârşitul epocii sovietice, (cele din urmă) sunt inferioare în anumite aspecte, dar nu întotdeauna”.
Deşi oficialii de la Moscova afirmă că industria de apărare rusă poate face faţă singură nevoilor în campania militară din Ucraina, potrivit statelor occidentale armata rusă a primit peste un milion de obuze din Coreea de Nord.
De partea sa, Ucraina insistă pe lângă statele occidentale să „sufoce” prin noi sancţiuni producţia militară rusă, susţinând că „95% din componentele străine esenţiale” folosite în fabricarea armelor ruseşti sunt produse de companii occidentale.
Editor : Liviu Cojan