Opt suspecţi au fost plasaţi în arest de la momentul atacului terorist de la Moscova, cel mai sângeros din ultimele două decenii, soldat cu peste 130 de morți. Unii dintre cei care au apărut în faţa instanţei prezentau semne de violențe, iar imagini publicate pe rețelele sociale arătau cum sunt supuși unor acte de tortură, fapt ce a atras inclusiv reacția comisarului rus pentru drepturile omului.
Rusia a plasat, marţi, în arest preventiv un bărbat născut în Kârgâzstan suspectat de implicare în atacul de vineri de la o sală de concerte din Moscova şi a trimis anchetatori în Tadjikistan pentru a interoga familiile a patru bărbaţi acuzaţi de comiterea atacului.
Opt suspecţi au fost plasaţi în arest preventiv de la momentul în care bărbaţi înarmaţi ucis peste 130 de oameni la concertul de la Crocus City Hall din Moscova, în cel mai sângeros atac din Rusia din ultimele două decenii.
Statul Islamic a revendicat responsabilitatea şi a publicat imagini din timpul atacului. Statele Unite şi Franţa spun că serviciile de informaţii sugerează că gruparea a fost într-adevăr în spatele atacului, în care 139 de persoane au fost ucise şi 182 rănite.
Putin a declarat luni că atacul a fost comis de militanţi islamici, dar a sugerat, de asemenea, că Ucraina, care se află în război cu Rusia, ar fi putut juca un rol. Ucraina a negat orice rol.
Militanţii nu au identificat niciunul dintre atacatori.
Rusia a declarat că cei patru presupuşi atacatori au mărturisit, dar unii dintre ei prezentau semne de răni atunci când au apărut în instanţă, ceea ce a ridicat îngrijorarea că au fost torturaţi.
Comisarul rus pentru drepturile omului a declarat că detenţia suspecţilor ar trebui să se desfăşoare în conformitate cu legea, a relatat agenţia de ştiri TASS, după ce au fost publicate înregistrări video care arată interogatoriul suspecţilor. Unuia dintre ei i-a fost tăiată o parte din ureche în timpul interogatoriului, iar altul ar fi primit electroșocuri în zona genitală.
„Este absolut inacceptabil să se folosească tortura asupra deţinuţilor şi inculpaţilor”, a declarat comisarul, Tatiana Moskalkova, citată de TASS, potrivit Reuters, preluată de News.ro.
Autorităţile ruse au declarat că fac o anchetă.
Legătura cu Tadjikistan şi Kârgâzstan
Arestările au aruncat un reflector asupra a două foste republici sovietice din Asia Centrală, majoritar musulmane, care au legături strânse cu Moscova şi depind de remitenţele muncitorilor migranţi care lucrează în Rusia.
Trei surse au declarat marţi pentru Reuters că anchetatorii ruşi se află în Tadjikistan şi interoghează familiile celor patru suspecţi, spunând că rudele lor au fost aduse în capitala Duşanbe din oraşele lor natale.
Marţi, Putin a declarat că speră că procurorii vor face totul pentru a se asigura că atacatorii vor fi pedepsiţi în mod corect.
Alisher Kasimov, născut în Kârgâzstan, aflat în arest preventiv marţi, a fost condus în sala de judecată înainte de a-i fi scoase cătuşele. El nu prezenta semne vizibile de rănire.
El este acuzat că le-a oferit cazare celor patru bărbaţi tadjici acuzaţi de comiterea atacului.
Sursele tadjice au declarat că preşedintele tadjik Emomali Rakhmon a supervizat personal ancheta privind atacul de la Moscova, despre care a spus că a fost un „eveniment teribil şi ruşinos”.
Anchetatorii ruşi spun că, după ce au tras cu arme Kalaşnikov AK-47, atacatorii au incendiat clădirea cu benzină înainte de a pleca, lovind o familie cu doi copii mici în timp ce ieşeau în viteză din parcare.
La începutul acestei luni, Rakhmon a declarat că guvernul său este alarmat de activitatea predicatorilor islamişti radicali care „spală creierul” tinerilor tadjici, făcându-i susceptibili de a fi manipulaţi de grupuri străine şi agenţii de informaţii.
Motivul atacului nu este clar
Motivul atacului nu este clar. Rusia, alături de Statele Unite şi de forţele siriene, a jucat un rol major în înfrângerea Statului Islamic în Siria.
Alungaţi din Siria, luptătorii săi s-au împrăştiat şi au apărut diferite ramuri, inclusiv o ramură afgană, ISIS-Khorasan, care urmăreşte un califat în Afganistan, Pakistan, Turkmenistan, Tadjikistan, Uzbekistan şi Iran.
Sanaullah Ghafari, liderul în vârstă de 29 de ani al ramurii afgane a Statului Islamic, a supravegheat transformarea acesteia într-una dintre cele mai de temut ramuri ale reţelei islamiste globale, capabilă să desfăşoare operaţiuni departe de bazele sale din zonele de frontieră ale Afganistanului.
Alexander Bortnikov, directorul serviciului de securitate rus FSB, a declarat că numărul complicilor în atac ar fi mai mare decât cei 11 care ar fi fost deja reţinuţi şi că serviciile de informaţii occidentale şi Ucraina aveau nevoie de acest atac pentru a „semăna panică” în Rusia.
Agenţia de ştiri RIA l-a citat pe Bortnikov spunând că serviciile de informaţii ucrainene au contribuit la atac şi că este „cunoscut” faptul că Ucraina a antrenat militanţi în Orientul Mijlociu.
Bortnikov a mai fost citat spunând că serviciile de informaţii ruseşti au reacţionat la avertismentul SUA, dar că acesta a fost de natură generală. El a sugerat că serviciile de informaţii occidentale şi Ucraina au avut „nevoie” de atac, sperând că acesta va crea panică în societatea rusă.
Procurorul general al Rusiei a calificat acest atac drept o nouă provocare pentru întregul sistem de aplicare a legii.
Un aliat apropiat al lui Putin, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că Ucraina a fost „bineînţeles” în spatele atacului, după zile de sugestii indirecte din partea Moscovei că Kievul ar fi de vină.
Kremlinul a refuzat să spună dacă crede că există o legătură între conducerea ucraineană şi atacul de vineri, spunând doar că ancheta sa este în curs de desfăşurare.
Editor : B.P.
