Situaţia în direcţia strategică vestică continuă să se deterioreze mai ales din cauza întăririi prezenţei NATO, în special în Polonia şi România, fapt care determină Moscova să implementeze un set de contramăsuri, a declarat miercuri ministrul apărării rus Serghei Şoigu, citat de portalul Gazeta.ru, preluat de Agerpres.
"Situaţia se caracterizează printr-o întărire a prezenţei militare a NATO în Europa de Est, prin desfăşurarea sistemului de apărare antirachetă american în Polonia şi România, prin extinderea cooperării militare a Alianţei cu Finlanda şi Suedia", a declarat Şoigu în deschiderea reuniunii Colegiului Ministerului Apărării de la Moscova, potrivit RIA Novosti.
În acest context, Gazeta. ru notează că, din 2016, pe teritoriul României funcţionează o bază militară americană, unde a fost instalat sistemul Aegis Ashore cu lansatoare Mk-41 şi rachete interceptoare SM-3. Pentagonul susţine că acestea sunt concepute pentru a intercepta rachete balistice, dar Moscova a acuzat în mod repetat Washingtonul că prin intermediul MK-41 pot fi lansate rachete de croazieră Tomahawk, ceea ce ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF). Washingtonul a negat întotdeauna aceasta, dar, la 2 august, tratatul a încetat să existe, întrucât atât SUA cât şi Rusia s-au retras din pact, conform publicaţiei menţionate.
La ora actuală, SUA şi România ar intenţiona să-şi consolideze "poziţiile defensive" pe flancul estic al NATO, în special în Marea Neagră, aşa cum se menţionează într-o declaraţie comună a preşedinţilor celor două state, Donald Trump şi Klaus Iohannis, în urma întâlnirii lor la Washington marţi, comentează Gazeta.ru.
Polonia are, de asemenea, scopul de a consolida flancul estic al NATO. La 17 iulie, la postul Polskie Radio, ministrul polonez al apărării Mariusz Blaszczak a declarat: "Este important să consolidăm flancul estic al NATO şi, prin urmare, flancul estic al ţării noastre, pentru a descuraja un posibil agresor".
Pentru a neutraliza eventualele ameninţări apărute, partea rusă "realizează un set de măsuri" de contracarare, a afirmat Serghei Şoigu la reuniunea Colegiului consacrat examinării stadiului de implementare a planurilor pe 2019-2025 în districtele militare Vest şi Est în cadrul aplicării decretelor din mai ale preşedintelui Vladimir Putin şi a instrucţiunilor sale în urma reuniunilor cu comandanţii armatei ruse la Soci.
Districtul militar Vest va primi peste 1.300 de echipamente noi de tehnică militară
Având în vedere circumstanţele date, partea rusă va desfăşura 20 de măsuri organizatorice pentru perfecţionarea pregătirii personalului militar. Conform RIA Novosti, este vorba de 20 de exerciţii la care vor lua parte forţele de apărare aeriană, cele logistice, precum şi unităţile de coastă în Districtul militar Vest.
De asemenea, până la sfârşitul anului, Districtul militar Vest va primi peste 1.300 de echipamente noi de tehnică militară. Trupele staţionate în acest district vor fi completate cu militari pe bază de contract. Peste 9.000 de persoane au fost deja selectate în acest an, a anunţat ministrul rus al apărării.
El a menţionat că principalele eforturi ale comandamentului Districtului militar Vest se concentrează în prezent pe pregătirea exerciţiilor operaţionale ruso-belaruse "Scutul Uniunii - 2019'. Acestea vor finaliza ciclul de doi ani de formare comună convenit între cele două state. Şoigu a spus că manevrele vor fi exclusiv defensive.
În total, circa 12.000 de militari vor participa la "Scutul Uniunii - 2019" şi 950 de echipamente militare. De data acestea, aplicaţiile se vor desfăşura la centrul de pregătire Mulino din regiunea Nijni Novgorod în perioada 13 - 19 septembrie.
Precedentele aplicaţii cu numele de cod "Vest-2017' au avut loc în Belarus în 14-20 septembrie 2017.
În afară de aplicaţiile cu Belarus, Rusia pregăteşte trei exerciţii în cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OSTC) în acest an: "Interacţiune", "Eşalon" şi "Căutare", a anunţat Serghei Şoigu. Pe lângă Federaţia Rusă, vor participa contingente militare din Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan.
Editor web: Liviu Cojan
