Video Cristian Diaconescu, despre ultima provocare a lui Vladimir Putin cu Basarabia și Bucovina: „Sfatul meu este să nu ne ducem după fentă”
Rusia scoate de la naftalină subiectul Basarabia și Bucovina, cu vechea teză că România le-ar fi „ocupat” la sfârșitul Primului Război Mondial. De ce are nevoie Moscova de această provocare? Și mai ales pe cine provoacă Vladimir Putin cu această temă? Este pur și simplu un exercițiu de comunicare, cu mesaje aluzive la Ucraina, îndreptate de fapt către comunitatea internațională, a explicat fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.
„În primul rând, pentru că merge și în relațiile internaționale, sfatul meu este să nu ne ducem după fentă. Nu ideea de a avea dubii în legătură cu istoricul Basarabiei și Bucovinei stă la baza unui asemenea demers, ci o linie de mandat. Toți reprezentanții Federației Ruse de-a lungul anilor au avut acest subiect ca fiind una din temele de pe agendă obligatorii în dialogul bilateral cu România. Chiar după anul 1990, dialogul diplomatic, politic a fost marcat de acest tip de atitudine revendicativă, la modul: România arbitrar a apropriat teritoriile din Bucovina și Basarabia, România a intervenit în ceea ce privește suveranitatea unor state vecine, unirea din 1918 a fost făcută prin astfel de demersuri brutale, profitând de situația de după Primul Război Mondial. Să știți că aceste elemente doctrinare sunt foarte bine susținute și finanțate prin organizații neguvernamentale, seminare, prezentări în toată Europa Occidentală și în Statele Unite”, a arătat Cristian Diaconescu într-o intervenție la Digi24. „Nu este un discurs singular, este un anumit tip de atitudine politică, urmată clar, birocratic și disciplinat, de toți reprezentanții Moscovei în dialog cu Bucureștiul, atunci când îl fac”, a adăugat fostul ministru de externe.
Vladimir Putin trebuia să se uite în alt sertar
„Președintele Putin, dacă s-ar fi uitat în alt sertar, găsea Tratatul din 4 iulie 2003 între România și Federația Rusă, un tratat interesant, care ar merita să fie invocat în diverse situații - și nu pentru că l-am negociat eu în acel moment și l-am adus spre semnare -, ci pentru simplul fapt că în acel tratat - surpriză, semnat de domnul Putin! și apostilată anexa de ministrul de externe de la acea dată, Ivanov - apare următoarea afirmație: Ambele părți condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov. Deci, eu aș întreba acum, sincer: Domnule, când ați fost serioși? Astăzi, când lansați astfel de subiecte pe piață sau atunci când, sub semnătura și ratificarea repetată a Dumei de Stat - pentru că un tratat, ca să devină obligatoriu din punct de vedere politic și juridic, are nevoie de instrumentalizare în Parlament - consacră că Federația Rusă acceptă că Pactul Ribbentrop-Molotov a fost un abuz. Este un document juridic bilateral”, a punctat Cristian Diaconescu.
Ce vrea să obțină Rusia cu „zgomotul” despre Basarabia și Bucovina?
O astfel de retorică din partea Moscovei intră în pachetul „strategia publică - liniile roșii”, zona trebuie să devină și să fie conștientizată ca atare de spațiul occidental ca fiind intangibilă, spune fostul ministru de externe. „De ce? Iată o argumentație istorică, în interpretarea Moscovei. Pentru că până la urmă nu putem discuta, să spunem, de ocuparea Crimeei, câtă vreme natural și istoric această zonă este una care a aparținut Rusiei, Uniunii Sovietice, ca și alte teritorii, cum le consideră domniile lor, din vecinătatea apropiată, care practic se află într-o zonă buffer între Occident și spațiul euro-asiatic”, a explicat Cristian Diaconescu. „Deci, din acest punct de vedere, dânsul (Putin - n.r.) nu a făcut decât să fie extrem de consecvent”, a menționat fostul șef al diplomației.
„Pentru cei care cunosc cum se poartă dialogul la Est, știu că politic și diplomatic, de aceste subiecte și de explicațiile terne pe aceste domenii nu pot scăpa, așa că ideea că ar trebui să-l contrazicem acum și să arătăm noi cum arată istoria de fapt, da, ar putea avea așa, un fel de nuanță de răspuns, dar din punct de vedere operațional, politico-diplomatic, n-are niciun fel de eficiență”, a subliniat Diaconescu.
Un joc de comunicare
Diplomatul remarcă, pe de altă parte, o nuanță în textul publicat de Kremlin și atribuit lui Vladimir Putin: Bucovina și Basarabia au fost luate de Ucraina sovietică. „E un anume tip de percepție ce încearcă a se fi indusă, și anume că de fapt, în acea zonă, nu neapărat Moscova a acționat militar, nu neapărat URSS-ul a fost practic agresorul, ci e un fel de conflict care până la urmă se referea la Ucraina, care la rândul său, în relația cu Federația Rusă, a fost privată, pe de o parte, de Bucovina și Basarabia, mă rog, Maramureșul istoric, iar pe de altă parte, de peninsula Crimeea. Este un joc de comunicare, din acest punct de vedere, dar din punct de vedere al disciplinei de mesaj, Moscova, cu oricine se așază la masă, are acest tip de retorică în legătură cu un fel de datorie perenă pe care România, după cel de-al Doilea Rzboi Mondial, ar avea-o față de acel spațiu, pe care îl definim în funcție de interese și în funcție de moment. Astăzi, Ucraina este ținta discuțiilor”, a explicat Cristian Diaconescu.
Cât de periculoasă e racheta supersonică a rușilor?
Cât despre racheta supersonică pe care ar fi testat-o Rusia și care se vrea un răspuns la scutul antirachetă din România, ea se pare că există. Semnalul a apărut tot din zona administrației Federației Ruse încă din anul 2018. A avut loc și un test cu o rachetă Zircon, care a urmărit o țintă la vreo 350 de km, pe care a lovit-o cu o viteză de 7 Mach, deci de peste 7 ori peste viteza sunetului.
„Iarăși, politic și diplomatic, Ministerul rus de Externe, dacă îl întrebați, în repetate rânduri a spus că anterior instalării de sisteme Aegis în țări precum Polonia sau România, partea rusă și-a exprimat dezacordul în ceea ce privește schimbarea echilibrelor privind amenințarea, descurajarea în această zonă a lumii și că prin amplasarea de lansatoare de rachetă K-41 în dispozitivele de apărare ale scutului antirachetă, practic nu se încearcă decât construirea unui sistem care pe de o parte încalcă Tratatul INF, care oricum nu mai este în vigoare. Pe de altă parte, se schimbă aceste echilibre, pentru că la un moment dat, aceste sisteme cum este cel de la Deveselu ar putea avea înarmate rachete ofensive de tip Tomahawk. Este posibil, există această variantă, spune Federația Rusă. Deocamdată, exersează în teren o rachetă care operațional, practic, ar putea lovi, conform președintelui Putin, orice țintă de pe glob, depășind, evident, scutul antirachetă”, a arătat Cristian Diaconescu.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
