Alegeri prezidențiale Rusia. Ce a atras, totuși, atenția într-o campanie fără suspans

Rușii merg duminică să-și aleagă președintele după o campanie electorală care, lipsită de suspans, a adus prea puține momente remarcabile.

Aflat la putere de mai bine de 18 ani, Vladimir Putin a evitat să ducă o campanie directă, refuzând să participe la dezbateri televizate și lipsindu-se de mitinguri electorale.

O singură manifestație de amploare a fost organizată de echipa de campanie pentru candidatul Putin. În 3 martie, pe stadionul Lujniki, sportivi olimpici, staruri din muzică și cosmonauți s-au perindat pe scenă pentru a-și exprima sprijinul pentru președinte în fața a 80.000 de persoane. Putin, care în februarie fusese răcit, a venit să-și salute simpatizanții care se adunaseră pe stadion, în condițiile în care afară erau minus 15 grade Celsius. Rezultatul a fost un discurs de trei minute, în timpul căruia liderul de la Kremlin a promis „victorii strălucite” pentru Rusia și a cântat imnul național alături de mulțime.

Totuși, Putin a rămas omniprezent la televiziunea publică. Postul a acoperit diversele sale deplasări în calitate de șef al statului, ocazii cu care liderul a rostit discursuri în fața oamenilor de știință, a polițiștilor, a muncitorilor.

Discursul anual al lui Putin din Parlament, care de obicei avea loc în decembrie, a fost amânat de data aceasta pentru 1 martie, transformându-se într-un adevărat discurs electoral. Mare parte din el a fost consacrat noilor arme ruse, în special rachetelor „invincibile”, cărora scuturile antirachetă ale SUA nu le vor putea ține piept. Discursul a fost însoțit de filmulețe și imagini-rezumat difuzate pe ecrane uriașe. Prezentând cu mândrie patriotică noul sistem de apărare antirachetă, o dronă submarină cu propulsie nucleară sau, și mai mult, o armă laser ale cărei detalii „sunt prematur de dezvăluit”, Putin i-a avertizat pe occidentali: de-acum încolo, trebuie să ascultați de Rusia! Cuvintele i-au entuziasmat pe parlamentari, care au izbucnit în ovații.

În absența lui Vladimir Putin, dezbaterile electorale i-au pasionat mult prea puțin pe ruși, care au reținut însă un episod dur petrecut între alți doi candidați. Făcută „nenorocită” de ultranaționalistul Vladimir Jirinovski (71 de ani), candidata Ksenia Sobceak, 36 de ani, percepută ca fiind apropiată opoziției liberale, i-a aruncat un pahar cu apă în față. Furios, cunoscutul candidat al extremei-drepte (care a participat la toate alegerile prezidențiale postsovietice), a lansat un adevărat tir de insulte asupra fostei vedete de reality show, calificând-o în final drept „prostituată”. La câteva zile după acest incident, Ksenia Sobceak a afirmat că a fost agresată la Moscova de un bărbat, care a îmbrâncit-o și a stropit-o cu apă strigând „Asta e pentru Jirinovski!”.

Partidul Comuniștilor a produs o surpriză desemnând drept candidat un om de afaceri, milionar, Pavel Grudinin, în locul „veteranului”, dar prea puțin carismaticului candidat Ghennadi Ziuganov. Interesul pe care l-a stârnit Grudinin și ascensiunea în sondaje i-au adus imediat candidatului comunist o mulțime de articole ostile în presa pro-Kremlin, care s-a grăbit să facă dezvăluiri despre conturile bancare din străinătate ale patronului firmei Sovhoz Lenin, o companie cunoscută din apropierea Moscovei, care s-a specializat în fructe și produse lactate.  La începutul lunii martie, Comisia Electorală a anunțat că a descoperit că la 31 decembrie 2017 Grudinin mai avea 13 conturi bancare în Elveția, în care ținea aproape un milion de euro, precum și aur, subliniind că nu a făcut dovada închiderii lor.  Partidul și candidatul comunist au spus că împotriva lor Kremlinul duce o campanie de denigrare.

Unii analiști cred că autoritățile se tem că Pavel Grudinin, creditat cu circa 7 la sută in intențiile de vot, ar putea realiza un scor bun la alegeri, deși în mod clar nici măcar nu s-ar apropia de Putin. 

Cel mai mare critic al Kremlinului, în fapt, principalul opozant, Aleksei Navalnîi, nu a fost lăsat să candideze, ca urmare a unei condamnări în justiție și de atunci el nu încetează să denunțe fraudarea alegerilor. A cerut boicotarea scrutinului și vrea să trimită observatori la birourile de vot. Această strategie a făcut ca Kremlinul să devină interesat de asigurarea unei participări ridicate a electoratului la vot, în ciuda faptului că alegerile sunt lipsite de miză și concurență. Echipele lui Navalnîi, care anul trecut au reușit să scoată în stradă zeci de mii de tineri, au fost vizate de mai multe percheziții și unii dintre apropiații politicianului și-au petrecut o bună parte a campaniei electorale în spatele gratiilor.