Rusia vs Ucraina, un nou episod tensionat în apropierea României. Momentul incidentului din Marea Neagră
Grav incident de securitate la o mie de kilometri de România. Rusia a deschis focul și a sechestrat trei nave ucrainene, la intrarea în Marea Neagră. Trei marinari ucraineni au fost răniţi, potrivit Moscovei, şase, potrivit Kievului. Președintele Ucrainei, Petro Poroșneko, a propus Parlamentului instituirea legii marțiale. În urma incicentului, cele două state se acuză reciproc de încălcarea tratatelor internaţionale.
Incidentul a avut loc în strâmtoarea Kerci, care face legătura între Marea Neagră şi Marea Azov. Ucraina susţine că a avertizat Rusia că navele sale vor trece prin zonă, în drum spre portul Mariupol, aflat într-o regiune de conflict.
„Patru vase ale FSB ( Serviciul Federal de Securitate al Rusiei - n. red.) de mai multe tipuri, şi una din flota Mării Negre au început manevre periculoase pentru a respinge navele noastre. A fost cu siguranţă o violare a legii internaţionale privind libera trecere prin strâmtori”, a declarat Igor Vorocenko, comandantul forțelor navale ucrainene.
Forțele armate ale Ucrainei, plasate în alertă maximă
De cealaltă parte, Rusia afirmă că navele ucrainene au intrat într-o zonă a apelor teritoriale ruseşti închisă temporar, pentru a crea o situaţie de conflict în zonă. Recunoaşte însă că a deschis focul asupra a trei nave, dar spune că acestea au intrat în apele sale teritoriale, în apropiere de Crimeea, argument respins însă de la Kiev. Preşedintele Petro Poroşenko a convocat imediat cabinetul de război, iar Ministerul Apărării a anunţat că a ordonat plasarea în stare de alertă maximă a forţelor armate ca măsură de precauţie.
„Legea marţială este introdusă pentru a întări capabilităţile Ucrainei în condiţiile creşterii agresiunilor şi, potrivit legii internaţionale, a unui act rece de agresiune a Federaţiei Ruse. Legea marţială nu înseamnă că renunţăm la mijloacele politice şi diplomatice pentru eliberarea teritoriului ucrainean. Intenţionăm să ne respectăm toate obligaţiile internaţionale, inclusiv acordul de pace de la Minsk”, a declarat președintele Ucrainei, Petro Poroșenko.
Incidentul este doar ultimul dintre numeroasele care au avut loc în ultimul timp în Marea Azov între Rusia şi Ucraina şi cel mai grav de până acum.
- Unde crezi că te duci?
- Nu am înţeles. Repetă.
- Te îndrepţi către coasta noastră, apele noastre.
Acordul care ține legate, ca armă de șantaj, Rusia și Ucraina în criza din strâmtoarea Kerci
Un tratat bilateral conferă celor două țări dreptul de a folosi Marea Azov. Însă tensiunile în zonă au crescut odată cu anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014. Rusia poate controla accesul prin această strâmtoare, după ce a construit un pod care leagă Crimeea de sudul Rusiei.
- Marea Azov este considerată ca fiind mare internă atât de Rusia, cât şi de Ucraina, spune căpitanul Maksim Benebesiuk de la Paza de coastă a Ucrainei.
Capturarea celor trei nave militare ucrainene de către forţele ruse a provocat proteste violente la Kiev.
Manifestanţii au dat foc unei maşini, în faţa ambasadei ruse şi au aruncat cu fumigene spre clădirea reprezentanţei diplomatice.
Uniunea Europeană şi NATO au făcut apel la o dezamorsare urgentă a situaţiei, iar Consiliul de Securitate al ONU a anunţat că va avea luni o reuniune de urgenţă.
Ministerul român de Externe îşi exprimă îngrijorarea faţă de criza izbucnită după ce nave ucrainene au fost atacate şi sechestrate de forţe ruseşti şi consideră că agresiunea şi încălcarea legislaţiei internaţionale subminează securitatea întregii regiuni.
Se pregătește Rusia de o ofensivă la Mariupol?
Intervenția armatei ruse în Ucraina a început în februarie 2014, în urma revoluției ucrainene proeuropene. Considerând că este o lovitură de stat, trupe speciale ale Rusiei au preluat controlul asupra celei mai mari părți a peninsulei Crimeea din Ucraina situată pe coasta de nord a Mării Negre, inclusiv clădiri civile, aeroporturi și baze militare. În aceeași zi, Moscova a aprobat prezența militarilor ruși în Crimeea și în estul Ucrainei şi a susținut că prezența forțelor sale militare în Crimeea nu încalcă niciun acord existent între Rusia și Ucraina.
Kievul apreciază că Moscova ar putea să meargă până la a pregăti o ofensivă împotriva Mariupolului, ultimul mare oraş aflat sub controlul Kievului în estul ţării. Apele puţin adânci ale Mării Azov scaldă sudul Donbasului - regiunea ucraineană în care războiul cu separatiştii proruşi s-a soldat cu peste 10.000 de morţi în patru ani.
Criza ucraineană este considerată cea mai gravă pentru relaţiile NATO-Rusia de la destrămarea URSS. După alipirea Crimeei la Rusia pe 18 martie 2014, NATO a suspendat la acea vreme cooperarea civilă şi militară cu Moscova, care evocă „instincte” din perioada Războiului Rece.
Aceste dificultăţi au apărut după ce Moscova a construit un pod foarte controversat, de 19 kilometri lungime, în Strâmtoarea Kerci. Instalarea arcadelor podului, în 2017, împiedică trecerea unei părţi a navelor. Anul acesta, grănicerii ruşi au început să reţină nave - oficial pentru a le controla.
Kievul şi Occidentul acuză Rusia că-i susţine militar pe separatişti, ceea ce Moscova dezminte, în pofida a numeroase probe în acest sens.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
