Live Text Un avion de vânătoare rusesc SU-24 a fost doborât de ucraineni la Bahmut. Continuă luptele pentru controlul orașului
Suntem în ziua cu numărul 385 a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Rusia va iniția, de la 1 aprilie, un nou val de mobilizare, cu scopul de recruta 400.000 de rezerviști. Ministerul rus al Apărării a trimis deja ordinele de încorporare către comisariatele militare și a indicat, pentru fiecare regiune în parte, numărul necesar de rezerviști care trebuie recrutați, informează Radio Libertatea (svoboda.org). Zelenski a decis continuarea rezistenței la Bahmut, în timp ce Rusia denunță la ONU și OSCE planul Ucrainei de a „distruge” Biserica Ortodoxă. Principalii competitori republicani pentru președinția SUA, Trump și DeSantis, spun că apărarea Ucrainei nu este un „interes vital", iar Polonia anunță că ar putea trimite Ucrainei avioane MIG-29 în următoarele săptămâni.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Doi morți și cinci răniți uciși, în urma unui bombardament rusesc în regiunea Dnipropetrovsk
ACTUALIZARE 23:25 Obuzele rusești au ucis cel puțin două persoane și au rănit alte cinci în regiunea ucraineană Dnipropetrovsk miercuri, a declarat Serhii Lysak, șeful administrației militare regionale Dnipropetrovsk, într-o postare Telegram, potrivit CNN.
Două femei, de 62 și 57 de ani, au fost ucise în orașul Marhaneț , a spus el. Potrivit informațiilor preliminare, un bărbat și trei femei au fost internați în spital, iar o altă femeie rănită va fi tratată în ambulatoriu, a spus el.
Peste o duzină de clădiri cu mai multe etaje și mai multe case private din Marhaneț au fost avariate în urma bombardamentelor, a declarat administrația regională într-un post separat. „Una dintre ele a luat foc - salvatorii au stins deja incendiul. Un magazin, un centru cultural și un cămin au fost avariate”, a transmis administrația regională.
Mai puțin de 3.000 de oameni, inclusiv 33 de copii, au rămas în Bahmut
ACTUALIZARE 23:20 Aproximativ 3.000 de oameni, inclusiv 33 de copii, au mai rămas în orașul Bahmut, potrivit lui Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare regionale Donețk, relatează CNN.
„Evacuarea continuă și nu numai în Bahmut, lucrăm pe toată linia frontului”, a declarat Kyrylenko la televiziunea națională miercuri.
Evacuarea este obligatorie în regiune, dar unii oameni încă refuză să plece, a spus el. „Există încă oameni care cu siguranță nu vor să plece și este o sarcină foarte dificilă să-i convingi. Peste 1.100.000 de oameni din 1.670.000 au părăsit regiunea Donețk din 24 februarie 2022”, a adăugat el.
Lavrov: SUA ignoră restricțiile impuse în spațiul aerian al Mării Negre
ACTUALIZARE 22:40 Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că Statele Unite „ignoră” faptul că Rusia a impus restricţii în spaţiul aerian al Mării Negre, afirmaţie ce survine la o zi după ce o dronă americană a fost interceptată deasupra Mării Negre de avioane ruse, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Într-un interviu acordat la televiziunea de stat rusă, Lavrov a spus că Rusia a stabilit limite ale zborurilor în regiunea Mării Negre după începerea campaniei militare în Ucraina - un fapt de care Statele Unite sunt destul de conştiente.
Potrivit Moscovei, Rusia va „reacţiona proporţional” la viitoare „provocări” americane, notează AFP. SUA au acuzat marţi forţele aeriene ruse că au „interceptat şi lovit” o dronă americană Reaper deasupra Mării Negre şi i-au provocat prăbuşirea.
Rusia a dezminţit aceste acuzaţii, recunoscând doar că două dintre avioanele sale de vânătoare au interceptat o dronă americană care a fost detectată „în zona peninsulei Crimeea” şi care avansa „în direcţia” frontierelor Rusiei.
Lloyd Austin l-a sunat pe Șoigu după doborârea dronei în Marea Neagră. Mark Milley: Avem dovezi video cu incidentul
ACTUALIZARE 21:00 Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a vorbit miercuri, în cadrul unei conferințe de presă comune cu generalul Mark Milley, şeful Statului Major Interarme al SUA, despre incidentul în care o dronă de supraveghere americană a fost doborâtă de un avion de luptă rusesc deasupra Mării Negre. Austin susține că a discutat cu omologul său rus, Serghei Șoigu, căruia i-a transmis că Rusia trebuie să opereze aeronavele militare într-o manieră „sigură și profesionistă”, relatează The Guardian.
Austin descrie evenimentul de marți drept un „episod periculos” care implică un comportament „periculos, imprudent și neprofesionist” al aeronavelor rusești deasupra Mării Negre. Incidentul este „parte dintr-un tipar de acțiuni agresive, riscante și nesigure” ale piloților ruși în spațiul aerian internațional, spune el. Austin a precizat că „tocmai a vorbit” cu omologul său rus, Serghei Șoigu, și i-a spus că Rusia trebuie să opereze aeronavele militare într-o manieră „sigură și profesionistă”.
Rugat de un reporter să ofere mai multe detalii despre conversația sa cu Serghei Șoigu, Austin spune că nu va intra în detaliile discuției, dar că a reiterat că SUA „vor zbura și opera oriunde permite dreptul internațional”. „Luăm foarte în serios orice potențial de escaladare și de aceea consider că este important să menținem deschise liniile de comunicare”, adaugă acesta. El spune că este „cu adevărat esențial” ca ambele părți să poată „să răspundă la telefon și să interacționeze între ele” și că crede că va ajuta la „prevenirea calculelor greșite” în continuare.
Citește continuarea AICI
Assad i-a spus lui Putin că îi sprijină invazia în Ucraina. Cei doi dictatori s-au întâlnit la Kremlin
ACTUALIZARE 19:30 Dictatorul sirian Bashar al-Assad și-a anunțat, miercuri, sprijinul pentru invazia rusească a Ucrainei, în timpul unei vizite la Moscova unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, relatează Sky News.
Assad se alătură, astfel, unei liste foarte mici de lideri care și-au anunțat deschis sprijinul pentru invazia sângeroasă pornită de dictatorul rus împotriva Ucrainei. Dictatorul sirian a ajuns la Moscova, marți, și s-a întâlnit cu Putin la Kremlin.
În timpul întâlnirii televizate, dictatorul sirian, care a folosit și-a bombardat propria țară și a folosit arme chimice împotriva civililor sirieni, a preluat retorica ridicolă a regimului Putin și a susținut că rușii „se luptă cu neo-naziști și cu vechi naziști sprijiniți de Occident”.
Rusia și Vladimir Putin sunt principalii sponsori ai regimului Assad, iar după ofensiva din 2015, armata rusă are o prezență semnificativă în Siria. Sângerosul război civil sirian, pornit după ce Assad a încercat să reprime cu violență proteste pașnice în martie 2011, a provocat, până acum, moartea a aproximativ 500.000 de oameni.
Citește continuarea AICI
Prigojin spune că rușii ar trebui să aibă voie să-i critice pe comandanții armatei ruse
ACTUALIZARE 19:15 Şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, spune că ruşii trebuie să aibă dreptul de a-i critica pe militarii ruși care coordonează invazia rusească în Ucraina, pe care el însuşi îi critică adeseori, şi aceasta în ciuda întăririi legislației și practicilor represive în Rusia.
Deputaţii ruşi au votat, marţi, un text de lege care sancţionează cu pedepse grele de închisoare „discreditarea” grupărilor armate ca Wagner, măsură deja în vigoare privind armata rusă şi utilizate pentru a înăbuşi vocile disidente. „Apreciez că legea asupra «discreditării» nu trebuie să se extindă la comandament, adică la mine însumi, la ministrul apărării şi la alţi responsabili care fac sau pot face erori în cursul operaţiunii militare speciale în Ucraina”, a spus Prigojin, conform AFP, citat de Agerpres.
„Cu privire la ei, trebuie să se poată spune ceea ce societatea consideră indispensabil. Doar soldatul este sacru. Soldatul nu trebuie atins”, a afirmat Prigojin, citat de serviciul său de presă pe Telegram. Printre responsabilii care ar trebui să poată fi criticaţi, Prigojin nu l-a menţionat totuşi pe Vladimir Putin, comandantul şef al armatei ruse.
Citește continuarea AICI
SUA au șters softul dronei prăbușite în Marea Neagră pentru a împiedica Rusia să colecteze informații secrete
ACTUALIZARE 19:10 SUA au șters de la distanță datele sensibile de software ale dronei MQ-9 care s-a prăbușit în Marea Neagră, pentru a împiedica Rusia să colecteze informații secrete, spun doi oficiali americani citați de CNN.
Ștergerea software-ului a fost făcută după ce drona a fost șicanată de două avioane de luptă rusești Su-27. Acestea au aruncat combustibil în fața dronei de supraveghere americane marți dimineața, după care unul dintre avioanele rusești s-a ciocnit de dronă, avariandu-i elicea și forțând SUA să o prăbuească în Marea Neagră.
Miercuri, Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că Rusia va încerca să recupereze resturile dronei. Patrușev a fost șeful Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), succesorul KGB-ului Uniunii Sovietice.
„Nu știu dacă vom reuși să o găsim sau nu, dar trebuie să încercăm. Și cu siguranță ne vom uita la ea”, a spus Patrușev la televiziunea de stat rusă Rossia 1. SUA nu au nicio navă în Marea Neagră, potrivit unui oficial al Marinei, ceea ce ar face ca orice încercare de recuperare a SUA să fie extrem de dificilă și consumatoare de timp.
Citește continuarea AICI
Interceptările aeriene, un joc frecvent de-a șoarecele și pisica între NATO și Rusia, arată o analiză France Presse
ACTUALIZARE 19:05 Interceptările aeriene, precum cea a unei drone americane deasupra Mării Negre de către avioane de vânătoare ruseşti, sunt cazuri obişnuite pe cerul european între aeronavele NATO şi cele ale Rusiei, dar se sfârşesc cel mai adesea fără incidente, contrar a ceea ce s-a petrecut marţi, comentează France Presse într-o amplă analiză miercuri, scrie Agerpres.
SUA au acuzat marţi aviaţia rusă că a făcut să cadă una din dronele lor de supraveghere, fapt dezminţit de Moscova. Potrivit Washingtonului, un Suhoi Su-27 rusesc a lovit o dronă Reaper, pilotată de la distanţă, provocându-i prăbuşirea în Marea Neagră, care se învecinează la sud cu Ucraina şi cu unele teritorii anexate de Rusia precum Crimeea.
Este prima oară de la începutul invaziei ruse împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022 când un incident direct se produce între Washington şi Moscova, notează AFP. „Acest eveniment este neobişnuit şi rămâne excepţional. El rămâne prea izolat pentru a sublinia o schimbare netă de postură”, apreciază un expert francez, exprimându-se sub rezerva anonimatului. „În schimb, este o revenire la standardele de la sfârşitul Războiului Rece, perioadă în care distrugerile de materiale aeriene occidentale aveau loc ocazional”, subliniază acesta, amintind în special frecventele tiruri sovietice împotriva baloanelor stratosferice americane în anii 1980.
De la începutul conflictului în Ucraina, ţările NATO, aliate Kievului, trimit zilnic aparate deasupra Mării Negre, având totuşi grijă să nu încalce spaţiul aerian suveran al Rusiei, care se întinde până la 12 mile marine de coastă.
Un mod de a colecta informaţii, dar şi de a trimite mesaje în timp ce războiul face ravagii de peste un an la porţile Alianţei Nord-Atlantice, remarcă AFP. „NATO supraveghează tot ceea ce se petrece în Marea Neagră, nimic nu se petrece acolo fără ca noi să ştim. Noi ne asigurăm că ruşii sunt într-adevăr conştienţi de prezenţa noastră de-a lungul frontierelor, la fel cum suntem şi noi de a lor”, sublinia în decembrie pentru AFP colonelul italian Michele Morelli, al cărui detaşament de 4 Eurofighter asigură în prezent misiunea de poliţie aeriană a Alianţei în beneficiul României.
Moscova nu ezită nici ea să trimită de mai mulţi ani „mesaje”, făcând ca avioanele sale militare să treacă prin apropierea spaţiilor aeriene suverane ale ţărilor europene, dintre care unele, pe flancul estic, beneficiază de o poliţie aeriană întărită, prin intermediul NATO, după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014: statele baltice, Polonia, Bulgaria şi România.
În 2021, avioane de vânătoare ale ţărilor NATO au efectuat circa 370 de decolări de alertă peste tot în Europa, cel mai adesea pentru a supraveghea aparate care efectuau zboruri neanunţate în apropierea spaţiului aerian al Alianţei Nord-Atlantice. Or, „circa 80% din aceste misiuni au fost efectuate ca răspuns la zboruri întreprinse de aparate militare ruseşti”, potrivit NATO.
Aceste zboruri de alertă, numite şi „Alpha Scramble”, în care avioanele decolează în câteva minute la cererea comandamentului de operaţiuni aeriene al NATO, sunt declanşate când un avion nu şi-a comunicat planul de zbor, nu răspunde la apelurile prin radio şi nici nu are transponderul activat ca să permită să i se urmărească mişcările. Aparatul este interceptat de avioane de luptă, care stabilesc un contact vizual şi îl escortează dacă este nevoie.
În cea mai mare parte a timpului, incursiunile ruse rămân foarte calibrate, chiar dacă ele prezintă riscuri, potrivit AFP. „Este rarisim ca o aeronavă să survoleze un teritoriu naţional. Ceea ce se întâmplă frecvent, sunt aceste survoluri pe deasupra apelor internaţionale, în afara teritoriului suveran, dar în spaţiul aerian în care controlorii baltici operează pentru a asigura securitatea zborurilor ('flight information region'), afirmă un ofiţer al forţelor aeriene franceze.
Dar dacă nu încalcă în general spaţiile aeriene suverane, „avioanele militare zboară adeseori cu transponderul închis, fără să fi furnizat planul de zbor şi fără să comunice cu controlorii aerieni, ceea ce prezintă un risc potenţial pentru aviaţia civilă”, constată NATO.
Războiul în Ucraina, determinând o importantă concentrare de forţe armate în spaţiul aerian regional, creşte în mod necesar riscurile de incidente cu potenţial de escaladare. Cu câteva luni înainte de incidentul de marţi, Regatul Unit a acuzat aviaţia rusă că a tras o rachetă la sfârşitul lunii septembrie în apropierea unui avion britanic al Royal Air Force, care patrula deasupra Mării Negre, menţionează agenţia de presă citată.
Sportivii ruși sunt în continuare controlați, dă asigurări Agenția Mondială Antidoping
ACTUALIZARE 19:00 Sportivii ruşi „sunt testaţi în acest moment”, a asigurat pentru AFP directorul general al Agenţiei Mondiale Antidoping (AMA/WADA), Olivier Niggli, care nu se poate pronunţa deocamdată asupra reintegrării Agenţiei Ruse Antidoping (RUSADA), deoarece AMA/WADA încă nu ştie dacă poate avea „încredere” în aceasta, potrivit Agerpres.
Cu un an şi jumătate înainte de Jocurile Olimpice de la Paris, în timp ce Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) ia în calcul posibilitatea reintegrării ruşilor, excluşi din sportul mondial după invadarea Ucrainei în urmă cu mai bine de un an, problema posibilei lor participări „nu se referă la lupta împotriva dopajului”.
Dar războiul împiedică WADA să meargă în Rusia şi să verifice veridicitatea informaţiilor transmise de Moscova.
Acuzată de un vast scandal de dopaj organizat, Rusia a fost exclusă din competiţiile internaţionale de Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) timp de doi ani, până în decembrie 2022. Cu toate acestea, sportivi ruşi au participat sub un drapel neutru la Jocurile Olimpice de la Tokyo şi Beijing.
Întrebat dacă eventuala reintegrare a sportivilor ruşi va ţine cont de războiul din Ucraina, Niggli a spus că „răspunsul simplu este nu”. „Urmăm un proces care este în vigoare. Dacă funcţionează, funcţionează indiferent dacă există sau nu un conflict armat. Lucrurile devin puţin mai complicate în realitate, fiindcă pentru a ne asigura că funcţionează şi că informaţiile pe care le primim sunt corecte, trebuie să le putem valida. Iar astăzi nu putem. Nu vom trimite oameni să facă un audit la Moscova, din motive care sunt de înţeles. Deci astăzi nu putem avea toate răspunsurile”, a adăugat el.
„Dacă ţara este în război nu înseamnă că organizaţia sa naţională antidoping nu poate funcţiona. Războiul nu are loc în Rusia. Deci întrebarea pentru noi este dacă să ştim dacă putem avea încredere sau nu în organizaţia rusă antidoping. Şi nu avem răspunsul”, a spus Niggli.
Întrebat cum interpretează faptul că RUSADA publică cifre despre controalele sale antidoping, el a răspuns: „În Rusia, sistemul continuă să funcţioneze, probele ies din Rusia pentru a fi analizate în laborator. Nu este nicio problemă cu trimiterea probelor în Turcia sau la Doha (Rusia nu mai are un laborator agreat şi probele sunt analizate în străinătate - n. r). Deci sistemul funcţionează. RUSADA lucrează, ei fac o serie de verificări. Nu avem niciun element care să ne facă să credem că treaba nu este bine făcută”.
Eventuala participare a sportivilor ruşi la JO 2024 de la Paris „nu este o problemă legată de lupta împotriva dopajului”, a menţionat Niggli. „Pentru noi, problema testelor antidoping nu este direct legată de participarea unui sportiv la o competiţie. În mod normal, un program antidoping se desfăşoară pe tot parcursul anului. Există o parte care depinde de agenţia rusă, dar şi o mare parte pentru federaţiile internaţionale. Deci, acest program trebuie să continue în mod normal, iar în acest moment nu este oprit. Ideea că ruşii nu sunt testaţi astăzi este falsă. Sunt testaţi astăzi”, a continuat oficialul AMA/WADA.
SUA cere Rusiei ca avioanele sale să acționeze într-o manieră sigură și profesionistă
ACTUALIZARE 18:00 Ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, a cerut miercuri Moscovei ca avioanele sale să acţioneze într-o „manieră sigură şi profesionistă” şi a plasat prăbuşirea cu o zi înainte în Marea Neagră a unei drone americane în contextul unor acţiuni „agresive” ale piloţilor ruşi, transmite AFP, potrivit Agerpres.
„Acest episod periculos vine în contextul unor acţiuni agresive, riscante şi periculoase ale piloţilor ruşi în spaţiul aerian internaţional”, a afirmat Lloyd Austin, la începutul unei reuniuni a ţărilor care susţin Ucraina în lupta sa împotriva invaziei ruseşti. El a asigurat că aeronavele Statelor Unite vor continua să zboare şi să opereze peste tot unde dreptul internaţional permite. „Şi este responsabilitatea Rusiei să-şi opereze avioanele militare într-o manieră sigură şi profesionistă”, a adăugat oficialul american.
SUA au acuzat marţi forţele aeriene ruse că au „interceptat şi lovit” o dronă americană Reaper deasupra Mării Negre şi i-au provocat prăbuşirea. Rusia a dezminţit aceste acuzaţii, recunoscând doar că două dintre avioanele sale de vânătoare au interceptat o dronă americană care a fost detectată „în zona peninsulei Crimeea” şi care avansa „în direcţia” frontierelor Rusiei.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a reaprins temerile legate de o confruntare directă între Rusia şi NATO, care furnizează armament Kievului pentru a-l ajuta să se apere. Pentagonul utilizează drone Reaper pentru a efectua operaţiuni de supraveghere şi lovituri şi este de mai mult timp activ în Marea Neagră pentru a monitoriza forţele navale ruseşti.
DeSantis este invitat în Ucraina să vadă invazia rusă, după ce a spus că SUA nu ar trebui să se implice mai mult
ACTUALIZARE 17:40 Ministerul de Externe de la Kiev a anunţat miercuri că l-a invitat pe guvernatorul Foridei, Ron DeSantis, să viziteze Ucraina pentru a „înţelege” invazia rusă, după ce politicianul american ce se profilează drept aspirant la candidatura republicană pentru Casa Albă a apreciat că apărarea Ucrainei nu face parte din „interesele vitale” ale SUA şi că Washingtonul nu ar trebui să se implice şi mai mult în „disputa teritorială” dintre Ucraina şi Rusia, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
DeSantis „cunoaşte diferenţa între o „dispută” şi un război. Îl invităm să viziteze Ucraina pentru a avea o înţelegere mai profundă a invaziei pe scară extinsă efectuată de Rusia şi a ameninţărilor pe care le reprezintă pentru interesele SUA”, a scris miercuri pe Twitter purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleg Nikolenko.
Intervievat luni seară de postul Fox News, Ron DeSantis a exprimat cu privire la Ucraina o opinie asemănătoare cu cea a rivalului său din propriul partid, fostul preşedinte Donald Trump. „Nu ne putem asuma un angajament într-un război în străinătate care se împotmoleşte, înaintea apărării propriei noastre ţări”, a spus DeSantis.
„Statele Unite au numeroase interese vitale, precum asigurarea securităţii frontierelor noastre, abordarea crizei de pregătire a armatei noastre, obţinerea securităţii şi independenţei energetice şi punerea sub control a puterii economice, culturale şi militare a Partidului Comunist Chinez, dar angajarea mai mult într-o dispută teritorială între Ucraina şi Rusia nu se numără printre ele”, consideră politicianul republican în vârstă de 44 de ani.
El s-a arătat de asemenea foarte critic faţă de poziţia adoptată în acest conflict de administraţia preşedintelui democrat Joe Biden, Ron DeSantis afirmând că nu trebuie ca Washingtonul să ofere Kievului "cecuri în alb".
În perspectiva cursei interne din partid pentru desemnarea candidatului republican la alegerile prezidenţiale de anul viitor, într-un recent sondaj publicat de CNN intenţia de vot pentru DeSantis este de 39 %, faţă de 37% pentru Donald Trump.
Acesta din urmă a susţinut că, dacă ar mai fi fost la Casa Albă, nu am mai fi avut război în Ucraina. „Dacă aş fi fost preşedinte, acest război teribil s-ar fi terminat în 24 de ore, sau chiar mai puţin”, a spus Trump, tot la Fox News.
Soldații ucraineni continuă rezistența în Bahmut, după ordinul lui Zelenski
ACTUALIZARE 16:30 Soldații ucraineni continuă să apere orașul Bahmut, după ce Volodimir Zelenski și generalii săi au convenit în unanimitate să încerce să mențină controlul orașului și să provoace pierderi maxime Rusiei.
Bahmut a devenit un simbol al rezistenței pentru Ucraina.
Noi imagini publicate pe rețelele sociale surpind dezastrul din Bahmut și luptele dure dintre ucraineni și ruși.
Rușii vor să recupereze drona americană doborâtă în Marea Neagră
ACTUALIZARE 16:15 Autoritățile ruse spun că vor încerca să recupereze rămășițele dronei de supraveghere americane, doborâtă în Marea Neagră.
„Nu știu dacă putem recupera sau nu, dar cu siguranță va trebui să facem asta și ne vom ocupa de asta. Cu siguranță sper la succes. Sper să avem succes”, a declarat Nikolai Patrușev secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei.
Drona Reaper a fost doborâtă la sud-est de Insula Șerpilor. SUA au înlocuit-o deja și continuă misiunea de supraveghere
ACTUALIZARE 16:10 Drona americană ce s-a prăbuşit marţi în Marea Neagră în urma unui incident cu avioane de vânătoare ruseşti a fost deja înlocuită cu un alt aparat, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Forţelor Aeriene ucrainene, colonelul Iuri Ignat, potrivit agenţiei EFE, citată de Agerpres.
„Aviaţia americană în Marea Neagră este permanentă. Marea Neagră nu este o mare internă a Rusiei”, a spus colonelul ucrainean într-o declaraţie televizată. El a adăugat că Statele Unite „evaluează incidentul” în care a fost implicată o dronă americană de supraveghere MQ-9 Reaper şi un avion de vânătoare rusesc SU-27, dar în prezent o „altă dronă deja operează în locul dronei de recunoaştere doborâte”.
Putin cere înăsprirea represiunii împotriva celor care „destabilizează” Rusia
ACTUALIZARE 15:59 Vladimir Putin le-a cerut miercuri forţelor de ordine să înăsprească represiunea împotriva celor care încearcă să "destabilizeze" Rusia, pe fondul unei vânători asupra celor care se opun ofensivei militare din Ucraina, relatează AFP.
„Vă cer să răspundeţi sever încercărilor de destabilizare a situaţiei sociale şi politice a ţării”, a declarat Putin în cadrul unei reuniuni cu procurorii. El a cerut, de asemenea, "intensificarea luptei împotriva extremismului", un termen general în dreptul rus care permite inculparea atât a organizaţiilor jihadiste, cât şi a militanţilor pro-ucraineni, opozanţilor politici şi chiar a Martorilor lui Iehova.
Mama soldatului moldovean executat de ruși în pădure a primit Ordinul Steaua de Aur de la președintele Volodimir Zelenski
ACTUALIZARE 15:40 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a înmânat Ordinul Steaua de Aur mamei lui Alexandr Mațievschi, soldatul cu cetățenie moldovenească executat de ruși în pădure, pe frontul din Soledar. După apariția imaginilor șocante cu execuția, Alexandr Mațievschi, care a spus „Slava Ukraini” înainte de a fi împușcat, a devenit simbolul rezistenței ucrainene în fața invaziei ruse, iar președintele Zelenski l-a decorat post-mortem cu titlul de Erou al Ucrainei.
Citește continuarea AICI
Prigojin anunţă capturarea unei noi localităţi la nord de Bahmut
ACTUALIZARE 15:30 Grupul de mercenari ruşi Wagner a cucerit miercuri localitatea Zaliznianske, la nord de Bahmut, strângând şi mai mult cercul în jurul acestui bastion ucrainean din Donbas, transmite EFE, care-l citează pe şeful formaţiunii paramilitare, Evgheni Prigojin.
Acesta afirmă că "în ciuda lipsei de muniţie", a "foamei de provizii", în urma unor lupte aprige, unităţile de asalt "strâng cercul în jurul localităţii Bahmut". "Astăzi dimineaţă, Zaliznianske a fost cucerită de Wagner", a informat Prigojin, pe contul său de Telegram.
El a descris luni ca "foarte dificilă" situaţia din Bahmut şi a declarat că trupele ucrainene luptă "pentru fiecare metru".
Potrivit grupului Wagner, Forţele Armate Ucrainene trimit din ce în ce mai multe rezerve în această localitate, pe care ruşii încearcă să o captureze de vara trecută.
La rândul său, Prigojin a precizat că unităţile Wagner "avansează" în oraş, considerat de ambele părţi ca fiind important pentru viitorul bătăliei finale pentru Donbas, scrie Agerpres.
Şeful Wagner, care a criticat aspru Ministerul rus al Apărării pentru lipsa de sprijin pentru gruparea sa, principala forţă de asalt a Rusiei pe front, a indicat că a primit în sfârşit o parte din muniţia pe care o ceruse.
În acest weekend, grupul de mercenari a primit 27 de camioane încărcate cu muniţie.
"La finalul săptămânii, luptătorii grupului paramilitar ar fi ocupat poziţii favorabile în zona industrială a uzinei metalurgice AZOM din Bahmut, conform lui Andrei Marociko, reprezentant al autorităţilor impuse de Rusia în Lugansk.
Ucrainenii au doborât un avion deasupra orașului Bahmut
ACTUALIZARE 13:23 Brigada 93 ucraineană a revendicat doborârea unui avion de atac rusesc Su-24M (probabil operat de PMC Wagner) deasupra orașului Bahmut, notează contul de Twitter Ukraine Weapons Tracker. „După cum se poate observa, cel puțin un membru al echipajului s-a catapultat. Modelul exact de avion nu a fost confirmat încă”, a adăugat Ukraine Weapons Tracker.
Planul secret al lui Putin de „deromânizare” a Republicii Moldova și transformare a țării într-un „satelit” al Moscovei
ACTUALIZARE 13:20 Unul dintre obiectivele strategice ale Rusiei îl reprezintă „deromânizarea” Republicii Moldova și transformarea acestei țări într-un „satelit” al Moscovei, conform unui plan adoptat de Vladimir Putin încă din toamna anului 2021. Conform documentului, intitulat ”Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova”, și intrat în posesia mai multe organizații de presă, precum Süddeutsche Zeitung, Yahoo News sau The Dossier Center, planul Moscovei are setate obiective pe termen scurt, mediu și lung cu scopul final de „rusificare” forțată a Moldovei și transformarea republicii într-un stat complet dependent de Rusia.
Obiectivele pe termen scurt (care urmau a fi atinse până în 2022) includeau „neutralizarea” oricăror acțiuni prin care guvernul de la Chișinău încearcă demilitarizarea Transnistriei și evacuarea trupelor rusești din regiune.
Citește continuarea AICI
Alerte de raid aerian în toată Ucraina după decolarea unui MIG 31K dotat cu rachete Kinjal
ACTUALIZARE 11:30 O alertă aeriană a fost anunțată în toată Ucraina. Aceasta este legată de decolarea unui avionul de luptă MIG-31K, potențial transportator de rachete hipersonice „Kinjal”.
În luna în care Rusia și-a lansat ofensiva mult așteptată, și-a mărit teritoriul cu „doar 0,04%”
ACTUALIZARE 11:20 Experții au spus că Rusia a reușit să mărească suprafața de teritoriu pe care o controlează în Ucraina cu mai puțin de 0,04% în luna februarie a acestui an, potrivit Sky News.
Această creștere este similară cu ceea ce a fost raportat de grupul de urmărire War Mapper, care a spus că a existat o creștere de doar 0,01%.
Un înalt diplomat american vorbit despre progresul Rusiei și a spus: „Rusia a declarat că lansează o nouă ofensivă. Ei bine, dacă asta este, este foarte jalnică”. În ciuda faptului că a ocupat doar o suprafață mică de teritoriu, Moscova pare să fi pierdut un volum mare de oameni și echipamente militare.
Aproximativ 1.200 de soldați au fost uciși într-o singură zi de luptă la Bahmut, a declarat președintele șefilor de stat major al SUA, Mark Milley, pentru Politico la sfârșitul lunii februarie.
În aceeași lună, Institutul Internațional de Studii Strategice din Marea Britanie a estimat că Rusia și-a pierdut jumătate din principalele tancuri de luptă de la începutul invaziei.
De asemenea, Ministerul britanic al Apărării a raportat săptămâna aceasta că Rusia suferă de un deficit grav de muniție.
Ministerul britanic al Apărării: Rusia extinde o măsură care datează din epoca sovietică
ACTUALIZARE 10:36 Tot mai mulți funcționari ruși și persoane apropiate puterii de la Kremlin au interdicție de a călători în străinătate, restricția fiind impusă pentru ca aceștia să nu dezerteze, unii fiind probail nevoiți să-și predea pașapoartele la FSB, potrivit evaluării de miercuri dimineață a Ministerului britanic al Apărării.
Ce spune Ministerul britanic al Apărării:
- După începutul invaziei în Ucraina, funcționarii și angajații publici din sectorul public rusesc au fost supuși unor restricții tot mai severe privind călătoriile în străinătate. Unii oficiali au fost probabil nevoiți să își predea pașapoartele Serviciului Federal de Securitate.
- Funcționarii mai apropiați de centrul puterii se confruntă cu restricții și mai severe; oficialilor de la Kremlin li se interzice orice călătorie internațională de agrement.
- Este vorba de extinderea unor măsuri care datează din epoca sovietică. Restricțiile de călătorie au fost înăsprite după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
- Măsura este probabil menită să prevină fuga sau dezertarea unor funcționari din ce în ce mai nemulțumiți.
- Există o posibilitate reală ca, pe măsură ce procesul de înăsprire a securității în cadrul statului rus continuă, restricțiile de călătorie să fie extinse pentru un număr tot mai mare de angajați din sectorul public.
UE cumpără un radar pentru Republica Moldova, după ce rachete rusești au trecut de mai multe ori prin spațiul ei aerian (EUobserver)
ACTUALIZARE 10:30 UE urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, după noile dezvăluiri despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental. Mare parte din sumă va fi cheltuită pentru achiziţionarea unui "radar terestru mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune" pentru a ajuta Moldova să-şi supravegheze spaţiul aerian, potrivit unui memorandum intern al UE din 13 martie şi văzut de publicaţia EUobserver.
Restul banilor vor fi alocaţi pentru vehicule tactice uşoare de mare mobilitate, autobuze, camioane, echipamente de comunicare, precum şi echipamente hardware şi software anti-hacking.
Suma va fi plătită "destul de repede", au declarat sursele UE. Banii vor veni din Fondul European pentru Pace (EPF), un fond comun de 8 miliarde de euro creat de ţările UE, din care cea mai mare parte este cheltuită pentru Ucraina.
ISW: Autoritățile ruse continuă să ia măsuri pentru a mobiliza structura industrială de apărare rusă
ACTUALIZARE 10:10 Autoritățile ruse continuă să ia măsuri pentru a mobiliza structura industrială de apărare rusă (DIB), aflată în dificultate, pentru un efort de război prelungit, inclusiv măsuri care vor forța Kremlinul să aleagă între a avea lucrători specializați în DIB și personal militar calificat care luptă în Ucraina, notează Institutul pentru Studiul Războiului.
Putin a anunțat că Ministerul Industriei și Comerțului a pregătit o listă de competențe ce pot aduce rușilor scutire de la serviciul militar, ceea ce ar putea sugera că Kremlinul acordă prioritate utilizării muncitorilor calificați în producția de arme rusești în detrimentul capacității de a avea soldați calificați care să lupte în armata rusă.
Mobilizare de 1 aprilie. Moscova vrea să recruteze 400.000 de noi rezerviști pe care să-i trimită în Ucraina
ACTUALIZARE 09:31 Presa locală a publicat deja țintele de recrutare din noul val de mobilizare, în regiunile vizate. Guvernatorii locali vor avea sarcina implementării planului și atingerii obiectivelor de mobilizare.
De exemplu, din regiunile Celiabinsk și Sverdlovsk ale Federației Ruse trebuie recrutate 10.000 de persoane, iar din regiunea Perm - 9.000
Ministrul rus al Apărării vorbea încă din luna decembrie 2022 de „necesitatea” măririi efectivelor armatei ruse la 1,5 milioane de militari, cumulată cu creșterea vârstei limită pentru efectuarea serviciului militar, în contextul războiului din Ucraina.
Autoritățile ruse au anunțat, de altfel, intenția de mărire a vârstei de recrutare, pentru a-i include pe toți cetățenii ruși între 21-30 de ani, în condițiile în care lege privind serviciul militar obligatoriu prevede limite de vârstă cuprinse între 18-27 de ani.
În plus, conform lui Șoigu, planul este ca, până la finalul acestui an, numărul de militari profesioniști din armata rusă să crească de la 400 de mii la 521 de mii.
La finalul lunii octombrie 2022, ministerul rus al Apărării a anunţat încheierea mobilizării a 300.000 de recruți, decretate pe 21 septembrie de preşedintele Vladimir Putin pentru consolidarea armatei ruse în campania militară împotriva Ucrainei.
Noul val de mobilizare de pe 1 aprilie vine în contextul pierderilor uriașe pe care Rusia le înregistrează în Ucraina. Conform armatei ucrainene, până în prezent au fost uciși sau răniți peste 160.000 de militari ai Moscovei. De asemenea, conform NATO, rușii pierd în prezent, în bătălia de la Bahmut, de cinci ori mai mulți soldați decât ucrainenii.
Cele mai importante informații din ziua precedentă:
- Ucraina anunță o nouă întâlnire Ramstein privind livrările de arme
- Soldații ucraineni și-au încheiat antrenamentul pe tancurile Leopard 2 în Germania
- Rusia denunță la ONU și OSCE planul Ucrainei de a „distruge” Biserica Ortodoxă
- Lituania prelungeşte starea de urgenţă la frontierele cu Rusia şi Belarus
- Putin spune că exploziile gazoductelor Nord Stream au fost executate la „nivel de stat”
- MAE rus acuză SUA de „crearea unor focare de tensiune” în Republica Moldova şi Georgia
- Zelenski și comandanții armatei au decis să continuarea rezistenței în Bahmut
- Putin: Miza conflictului din Ucraina este existența Rusiei ca stat
Editor : Marco Badea | Mihnea Lazăr
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
