Live Text Prima zi de iarnă în Ucraina: 6 milioane de civili rămași fără curent. Rusia ia o „pauză de rachete” dar pregătește noi atacuri

Data actualizării: Data publicării:
Kiev, capitala Ucrainei, noaptea, pană de curent
Kiev, capitala Ucrainei, noaptea. Foto: Profimedia Images

În prima zi oficială de iarnă, în Ucraina 6 milioane de civili trăiesc în prezent în frig și beznă, fără curent electric, în urma ultimelor atacuri cu rachete rusești. Concomitent, armata rusă ia o „pauză de la rachete” după atacurile grele din ultimele săptămâni, dar Moscova foloseşte acest răgaz pentru a pregăti în continuare atacuri pe scară largă asupra Ucrainei, conform oficialilor Kievului. Vadim Skibizki, reprezentant al serviciului de informaţii militare al armatei ucrainene, a declarat că armata rusă verifică în acest moment ce ţinte ar trebui atacate şi evaluează impactul atacurilor anterioare.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Ucraina l-a demis pe inginerul puș șef la centrala Zaporojie pe care îl acuză că a colaborat cu rușii

ACTUALIZARE 15:10 Ucraina a demis joi un inginer care fusese pus director al centralei nucleare Zaporojie (din sud-estul ţării), ocupată de Rusia, acuzându-l de colaborare cu forţele Moscovei, a anunţat compania de stat pentru energie nucleară Energoatom, care a cerut personalului ucrainean de la centrală să rămână loial Kievului, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

"În loc să facă toate eforturile să elibereze centrala cât mai repede cu putinţă, el a decis să-i ajute pe ocupanţii ruşi să legalizeze capturarea criminală şi îi incită acum pe alţi lucrători să facă acelaşi lucru", a declarat directorul Energoatom, Petro Kotin, despre inginerul respectiv, Iuri Cerniciuk.

"Singura opţiune care merită luată în calcul este să rezistaţi! Rezistaţi şi nu vă vindeţi sufletul diavolului - nu semnaţi contracte 'penibile' cu (compania rusă) criminală Rosatom şi firmele afiliate", le-a transmis Kotin lucrătorilor, într-o postare pe Telegram.

Cerniciuk a fost inginer-şef adjunct şi inginer-şef în exerciţiu al centralei, a transmis Energoatom.

"În ceea ce-l priveşte pe Cerniciuk, el a fost deja concediat din Energoatom şi, mai devreme sau mai târziu, va da socoteală pentru tot în faţa legii şi a poporului. Şi-a decis singur soarta, soarta voastră este în mâinile voastre", le-a transmis Kotin angajaţilor centralei.

Kotin a calificat drept "minciună cinică" afirmaţia că mii de lucrători ucraineni în domeniul energiei au schimbat tabăra şi lucrează acum pentru Rosatom.

Lukaşenko spune că Ucraina încearcă „să târască” cu orice preţ NATO în războiul cu Rusia

ACTUALIZARE 13:10 Preşedintele Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a acuzat joi Ucraina că încearcă "să târască" cu orice preţ NATO în conflictul armat cu Rusia, a transmis agenţia oficială BELTA, preluată de EFE.

"Toate agenţiile forţelor de securitate remarcă o creştere a numărului de provocări în apropierea frontierei de stat. Ucraina, sub orice pretext, încearcă să târască trupele statelor membre ale NATO în conflict", a susţinut Lukaşenko în cadrul unei reuniuni cu privire la situaţia politico-militară din proximitatea Belarus.

În opinia sa, o dovadă în acest sens o reprezintă căderea unei rachete pe teritoriul Poloniei, despre care iniţial Occidentul a crezut că este de provenienţă rusească, însă ulterior a exprimat opinia că dispozitivul ar fi putut fi lansat de Ucraina şi a căzut din greşeală pe teritoriul polonez, scrie Agerpres.

131 de incendii în Ucraina. Majoritatea, provocate de improvizații făcute pentru încălzirea locuințelor

ACTUALIZARE 10:28 Aproape șase milioane de cetățeni ucraineni din mai multe regiuni ale Ucrainei au rămas fără curent electric în prima zi de iarnă, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează The Guardian.

Nouă ucraineni au murit miercuri în urma unor incendii provocate de improvizații făcute în încercarea de încălzire a locuințelor. 

„Doar în ultimele trei zile au fost 131 de incendii în Ucraina, din care 106 în zone rezidențiale. Nouă persoane au murit, alte opt au fost rănite”, conform serviciului public de urgență al Ucrainei.

Pentagonul alocă 1,2 miliarde de dolari pentru 6 sisteme moderne antiaeriene destinate Ucrainei

ACTUALIZARE 10:10 Pentagonul a atribuit joi companiei americane de armament Raytheon un contract în valoare de 1,2 miliarde de dolari penstru 6 sisteme moderne antiaeriene cu rază medie NASAMS destinate Ucrainei, informează Reuters.

Până în prezent, sistemele de apărare antiaeriană NASAMS furnizate de SUA au avut „o rată de succes de 100%” în Ucraina în ceea ce privește interceptarea rachetelor rusești, a afirmat miercuri secretarul american al Apărării, Lloyd Austin.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat că țara sa are nevoie inclusiv de sisteme antiaeriene cu rază lungă de acțiune precum Patriot pentru a proteja infrastructura civilă a Ucrainei, grav afectată de atacurile cu rachete de croazieră trase de forțele ruse în ultima perioadă.

Rusia a lansat mai mulți sateliți militari

ACTUALIZARE 09:57 Forţele Aerospaţiale ale Rusiei au lansat joi o rachetă purtătoare Soiuz-2.1b cu mai mulţi sateliţi militari la bord, de pe cosmodromul Pleseţk, din nord-vestul ţării, a informat Ministerul Apărării rus într-un comunicat de presă citat de EFE.

Comunicatul, difuzat de agenţia oficială rusă TASS, nu a precizat numărul sateliţilor plasaţi pe orbită, informează Agerpres.

În ultimele luni, Rusia a lansat o serie de sateliţi militari, dintre care doi în luna noiembrie.

În octombrie, Moscova a pus pe orbită trei sateliţi militari, lansaţi cu ajutorul rachetelor purtătoare Angara şi Soiuz-2.1b, precum şi un satelit de navigare Glonass-K, controlat tot de Ministerul Apărării rus.

Kievul: În ciuda „pauzei de rachete”, Rusia construiește încă suficiente rachete de croazieră și arme pentru a fi folosite împotriva Ucrainei

Armata rusă ia o „pauză de la rachete” după atacurile grele din ultimele săptămâni, dar Moscova foloseşte acest răgaz pentru a pregăti în continuare atacuri pe scară largă asupra Ucrainei, a declarat Vadim Skibizki, reprezentant al serviciului de informaţii militare al armatei ucrainene.

În plus, noi rachete sunt pregătite pentru desfăşurare şi acest lucru necesită timp, a spus Skibizki, citat de dpa. Deoarece Rusia a consumat o mare parte din rachetele pentru luptă, sunt scoase din depozit şi recondiţionate proiectile construite în epoca sovietică, a spus oficialul militar ucrainean, conform Agerpres.

Multe dintre aceste arme vechi fie nu au reuşit să îşi atingă ţinta, fie au explodat pe traiectorie înainte de a atinge ţinta. Cu toate acestea, Rusia foloseşte şi rachete moderne din rezerva sa strategică.

Remains of Russian camp in forest near Izium
Resturile unei rachete rusești căzute într-o pădure din Ucraina. Foto: Profimedia Images

„Din fragmente şi resturi putem spune că rachetele au fost construite anul acesta”. Asta înseamnă că merg direct de la linia de asamblare pe câmpul de luptă”, a spus Skibizki.

Chiar dacă producţia a scăzut semnificativ în comparaţie cu perioada de dinaintea declanşării războiului, Rusia construieşte încă suficiente rachete de croazieră şi arme pentru a fi folosite împotriva Ucrainei, ocolind sancţiunile, a spus oficialul militar ucrainean.

Artileria rusă rămâne fără obuze, cea ucraineană fără țevi. Pentagonul: barajele rusești au scăzut în intensitate

Barajele artileriei ruse au început să scadă în intensitate pe frontul din Ucraina, chiar dacă și în acest moment rușii continuă să tragă mai multe obuze decât ucrainenii, a declarat, sub anonimat, un oficial al armatei SUA în cadrul unei conferințe speciale de presă la Pentagon.

Concomitent, aliații NATO se confruntă cu o nouă problemă, în privința pieselor de artilerie acordate armatei ucrainene: țevile respectivelor tunuri încep să se deterioreze și trebuie schimbate, după ce, în ultimele luni, au tras mii de proiectile zilnic, conform New York Times.

„Încă de la începutul conflictului, am avut de-a face cu un duel de artilerie. Faptul că rușii îi depășesc numeric pe ucraineni, în privința gurilor de foc, nu e ceva nou. Ce vă pot spune este că acest avantaj s-a micșorat în timp, în ceea ce privește diferența dintre obuzele trase de ruși, comparativ cu cele trase de ucraineni”, a declarat oficialul Pentagonului.

Americanii apreciază că scăderea în intensitate a barajelor de artilerie ale armatei ruse are legătură atât cu scăderea stocurilor de muniții, dar și cu modul eficient în care ucrainenii reușesc să-și desfășoare propria artilerie. În plus, conform Pentagonului, militarii Kievului s-au dovedit a fi până acum foarte eficienți în identificarea și distrugerea artileriei ruse, prin intermediul lansatoarelor Himars, dar și cu ajutorul propriei artilerii clasice, de câmp.

Piesele de artilerie furnizate de NATO Ucrainei încep însă să se deterioreze: pur și simplu, țevile tunurilor au ajuns, după câteva luni de război susținut, la capătul „duratei de viață”: în mod normal, în funcție de calibru și tipul de muniție folosite, țeava unui tun se uzează după câteva mii de proiectile trase și trebuie înlocuită.

Zelenski îi propune lui Elon Musk să vină în Ucraina: „Vei vedea totul singur”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat miercuri controversatul plan de pace propus de Elon Musk pentru a pune capăt ofensivei Rusiei în Ucraina, invitându-l pe miliardarul american să vină în ţara sa devastată de război, transmite AFP.

Elon Musk a stârnit controverse pe Twitter în octombrie cu o propunere de plan de pace între Kiev şi Moscova. Miliardarul american a sugerat în special ca Peninsula Crimeea să rămână parte integrantă a Rusiei, dar şi organizarea de noi referendumuri sub supravegherea ONU în regiunile ucrainene anexate de ruşi, precum şi statutul de ţară neutră pentru Ucraina, informează Agerpres.

La un eveniment organizat de The New York Times, preşedintele Zelenski a părut să ia în derâdere propunerea miliardarului american, spunând că acesta ar trebui să vină în Ucraina.

„Cred că, fie cineva are influenţă asupra lui, fie trage singur concluzii”, a declarat Zelenski într-o conferinţă video cu ocazia DealBook New York Times. „Dacă vrei să înţelegi ce a făcut Rusia aici, vino în Ucraina şi vei vedea totul singur”, a spus Zelenski. „Şi apoi îmi vei spune cum să pun capăt acestui război, cine l-a declanşat şi când se poate termina”.

Kievul salută decizia parlamentului german de declarare a Holodomorului ucrainean drept genocid

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat miercuri parlamentul german pentru adoptarea unei rezoluţiei care a declarat moartea prin inaniţie a milioane de ucraineni în perioada 1932-1933 (Holodomor) drept genocid, informează Reuters.

„Aceasta este o decizie pentru dreptate, pentru adevăr. Şi este un semnal foarte important pentru multe alte ţări ale lumii că revanşismul rus nu va reuşi să rescrie istoria”, a declarat preşedintele Zelenski, conform Agerpres.

Potrivit AFP, camera inferioară a parlamentului german, Bundestag, a adoptat miercuri seară cu o largă majoritate o rezoluţie prin care recunoaşte drept genocid foametea provocată în Ucraina în urmă cu 90 de ani de regimul stalinist. Votul în favoarea rezoluţiei a fost susţinut de coaliţia de guvernământ, formată din SPD, Verzi şi liberalii FDP, cărora li s-a alăturat opoziţia conservatoare CDU-CSU. Cele două partide extremiste, Die Linke (stânga) şi Alternativa pentru Germania (AfD, dreapta), s-au abţinut.

În perioada 1932 şi 1933, recoltele au fost confiscate în numele colectivizării terenurilor, ceea ce a făcut ca aproximativ 3,5 milioane de ucraineni să fie victimele Holodomorului (exterminarea prin foamete în limba ucraineană).

Rezoluţia adoptată de Bundestag condamnă această foamete, care se înscrie „în lista crimelor inumane comise de sistemele totalitare care au cauzat dispariţia a milioane de vieţi umane în Europa, în special în prima jumătate a secolului XX”.

Ucraina militează de ani de zile pentru ca Holodomorul să fie recunoscut ca genocid. Rusia neagă categoric o astfel de clasificare, susţinând că marea foamete care a răvăşit Uniunea Sovietică la începutul anilor 1930 a provocat victime nu doar în rândul ucrainenilor, ci şi al ruşilor, kazahilor, germanilor de pe Volga şi al altor popoare.

Editor : M.L.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri