Rusia a anunțat, luni, că expulzează doi diplomați germani ca răspuns la expulzarea de către Germania a doi diplomați ruși, săptămâna trecută, măsură luată de diplomația germană ca urmare a faptului că Moscova a fost condamnată pentru că a comandat un asasinat pe teritoriu german în 2019.
„Partea rusă respinge categoric acuzaţiile lipsite de fundament şi rupte de realitate despre implicarea structurilor de stat ruse în această crimă”, a transmis diplomația rusă în comunicatul în care a anunțat și măsura de expulzare a diplomaților germani.
Reacţionând la anunţul Moscovei, diplomaţia germană a avertizat că decizia va „afecta şi mai mult relaţiile bilaterale”.
„Guvernul german aspiră la raporturi cu Rusia pe baza dreptului internaţional şi a respectului reciproc”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului de externe german.
„Decizia luată astăzi (...) afectează şi mai mult relaţiile”, a adăugat el, apreciind că măsura anunţată de partea rusă este „complet nejustificată”.
Ministrul de externe german, Annalena Baerbock, a anunţat, miercuri, că Germania a decis să expulzeze doi diplomaţi ruşi după condamnarea, la Berlin, a unui cetăţean rus pentru un asasinat ordonat de Moscova, potrivit justiţiei.
Asasinatul, comis în plină zi la Berlin în august 2019, aduce „o atingere serioasă suveranităţii Germaniei şi este o încălcare gravă a legii germane”, afectând relaţiile ruso-germane, a mai spus ea.
Decizia a fost comunicată ambasadorului Rusiei la Berlin, Serghei Neceaev, în timpul unei întrevederi la MAE german desfăşurată miercuri, a precizat Baerbock.
Asasinatul a avut loc într-un parc din Berlin, în miezul zilei
Faptele au avut loc la ora prânzului: ucigaşul, deplasându-se cu bicicleta, s-a apropiat din spatele victimei şi a tras două focuri cu o armă cu amortizor, după care l-a împuşcat în cap de la mică distanţă pe cecen, potrivit procurorului. El a fost arestat la scurt timp după aceea, nu departe de parcul Tiergarten.
În timpul întregului proces, acuzatul a respins identitatea pe care i-o atribuie Parchetul, afirmând că „nu cunoaşte pe nimeni” care să aibă numele Krasikov. Prin avocatul său Robert Unger, el a afirmat că se numeşte Vadim Sokolov, 50 de ani, este „rus, celibatar şi inginer în construcţii”.
În timpul procesului, mai multe indicii au întărit convingerea Parchetului privind identitatea acuzatului, printre care o fotografie privată a lui Krasikov cu două tatuaje identice cu ale suspectului.
Chiar dacă Kremlinul a negat în mod ferm că s-ar fi aflat în spatele acestui asasinat, preşedintele rus Vladimir Putin calificase victima drept „un combatant foarte crud şi sângeros”. Putin a susţinut că ceruse extrădarea lui, ceea ce Berlinul a dezminţit.
Această crimă, precum şi otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, tratat în vara lui 2020 în capitala germană, înainte de a fi plasat în detenţie în Rusia, şi a fostului spion rus Serghei Skripal în Regatul Unit, în 2018, au făcut să planeze suspiciuni serioase asupra rolului serviciilor de securitate ruse în operaţiuni violente.
Însă implicarea Moscovei nu a fost niciodată demonstrată în aceste dosare, iar Kremlinul a negat în mod sistematic cea mai mică implicare a sa.
Aceste afaceri se adaugă unei serii întregi de tensiuni diplomatice între Berlin şi Moscova, după atacul cibernetic asupra Bundestagului, în 2015, atribuit Rusiei.
Editor : Adrian Dumitru
