Live Text Zelenski cere Chinei să susțină planul de pace propus de Kiev: „Încă așteptăm un răspuns”. Xi Jinping și-a încheiat vizita la Moscova
Rusia a lansat 30 de rachete în mai multe zone din Ucraina, în ultimele 24 de ore, relatează The Guardian. Potrivit autorităților ucrainene, cel puțin trei persoane au fost ucise. Institutul pentru Studiul Războiului(ISW) a transmis marți că forțele ruse au obținut câștiguri marginale în jurul orașului Bahmut. La Moscova, președintele rus Vladimir Putin și omologul său chinez, Xi Jinping, au semnat mai multe documente privind cooperarea strategică dintre cele două țări. Relațiile Rusia-China sunt la „cel mai înalt nivel din istoria celor două țări”, a spus Putin, într-o declarație de presă comună. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că încă așteaptă un dialog cu Beijingul privind "formula de pace" propusă de Kiev.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Parteneriatul dintre Rusia și China nu este "o alianță politică-militară"
ACTUALIZARE 00:35 Parteneriatul dintre Rusia și China nu este "o alianță politică-militară" se arată într-o declarație comună publicată după întâlnirea la Kremlin dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin și omologul său chinez, Xi Jinping.
"Cele două părți notează că relațiile dintre Rusia și China, deși nu constituie o alianță politică-militară similară cu cele realizate în timpul Războiului Rece, sunt superioare acestui tip de cooperare interstatală și nu sunt îndreptate împotriva unor state terțe", se arată în declarație.
Documentul mai precizează că relațiile dintre Rusia și China sunt: "mature, stabile și puternice", iar "prietenia dintre cele două națiuni, moștenită din generație în generație, are o fundație solidă".
ACTUALIZARE 00:10 Kievul încă așteaptă un răspuns de la autoritățile chineze după ce a propus Beijingului să se implice într-un plan de pace, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
"Am propus Chinei să devină un partener în implementarea unei formule de pace. Am transmis formula noastră pe toate canalele. Vă invităm la dialog. Așteptăm răspunsul vostru", a declarat Zelenski.
Președintele Ucrainei a făcut aceste declarații în cadrul unei conferințe de presă alături de premierul Japoniei Fumio Kishida, aflat în vizită în Ucraina în același timp în care președintele Chinei, Xi Jinping se afla la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin.
"Primim semnale, dar nimic concret", a mai spus Zelenski despre relația cu Beijingul.
Moscova amenință cu o "coliziune nucleară" după ce Londra a anunţat că va oferi Ucrainei muniţii cu uraniu sărăcit
ACTUALIZARE 20:35 Preşedintele rus Vladimir Putin a spus marţi că Rusia va "răspunde corespunzător" dacă Marea Britanie va furniza Ucrainei muniţii cu uraniu sărăcit, în timp ce ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a avertizat că rămân tot mai puţini paşi de făcut înaintea unei potenţiale "coliziuni nucleare" între Rusia şi Occident, după ce un responsabil britanic a declarat că tancurile Challenger 2 care vor fi oferite Ucrainei vor fi dotate inclusiv cu muniţie cu uraniu sărăcit.
"Astăzi am aflat că Marea Britanie (...) a anunţat nu doar livrarea de tancuri Ucrainei, ci şi de obuze conţinând uraniu sărăcit (...) Dacă acest lucru se întâmplă, Rusia va fi nevoită să răspundă corespunzător", a declarat Putin presei după întrevederea cu omologul său chinez Xi Jinping, potrivit Agerpres.
Ministrul de stat britanic pentru apărare, Annabel Goldie, a afirmat că unele din obuzele cu care vor fi echipate cele 14 tancuri Challenger 2 pe care Marea Britanie le va oferi Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia vor fi obuze perforante care conţin uraniu sărăcit.
Întrebat marţi despre această declaraţie, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a spus că "încă un pas a fost făcut, şi rămân tot mai puţini paşi". Solicitat să precizeze dacă se referă la o "coliziune nucleară" între Rusia şi Occident, el a confirmat că asta a dorit să spună.
"Nu din întâmplare am spus despre paşi. Sunt din ce în ce mai puţini", a spus el.
Jens Stoltenberg: Xi Jinping trebuie să dialogheze în mod direct cu Volodimir Zelenski
China trebuie să dialogheze "în mod direct" cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski dacă vrea ca planul său de pace să fie luat în serios, a susţinut marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Declarația a venit în contextul în care preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său chinez Xi Jinping s-au reunit marţi, la Moscova, pentru noi discuţii despre conflictul din Ucraina.
"Îi revine Ucrainei să decidă care sunt condiţiile acceptabile pentru orice soluţie paşnică", a afirmat Stoltenberg într-o conferinţă de presă organizată marţi, la Bruxelles, cu ocazia prezentării raportului anual al NATO pentru 2022.
"China trebuie să înţeleagă punctul de vedere al Ucrainei şi să dialogheze direct cu preşedintele Zelenski. Orice soluţie de pace pentru Ucraina trebuie să se bazeze pe respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei. O încetare a focului sau orice soluţie care nu respectă suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei nu va fi decât un mijloc de a îngheţa războiul şi de a-i permite Rusiei să-şi reconstituie forţele şi să atace din nou. Aceea nu va fi o pace justă şi durabilă", a subliniat el.
Putin a invitat companiile chineze să ia locul celor occidentale care s-au retras din Rusia
ACTUALIZARE 19:30 Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a transmis omologului său chinez, Xi Jinping că Rusia este pregătită să ajute companiile chineze să ia locul celor occidentale care au părăsit Rusia ca urmare a sancţiunilor impuse acesteia pentru conflictul din Ucraina.
"Suntem dispuşi să sprijinim companiile chineze să înlocuiască producţiile companiilor occidentale care au părăsit Rusia", a spus Putin la începutul întrevederii cu Xi Jinping.
Preşedintele rus a evidenţiat şi creşterea schimburilor comerciale ruso-chineze, ajunse anul trecut la 185 de miliarde de dolari, dar în special creşterea folosirii yuanului chinez şi rublei ruseşti în locul dolarului american în aceste schimburi.
"Este important ca în comerţul bilateral să fie folosite tot mai activ devizele naţionale. Este necesar să stimulăm în continuare această practică şi să extindem prezenţa reciprocă a structurilor financiare şi bancare pe pieţele ţărilor noastre", a spus Putin, potrivit Agerpres.
Putin a confirmat că a discutat cu omologul său chinez şi despre proiectul viitorului gazoduct denumit "Forţa Siberiei 2", prin care Rusia va putea livra Chinei circa 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.
Ucraina numeşte noi miniştri pentru a putea face faţă "provocărilor dificile"
Parlamentul Ucrainei a aprobat marţi o remaniere minoră a guvernului, menită să consilideze executivul de la Kiev, în contextul în care ţara se confruntă în continuare cu invazia rusă, informează Agerpres.
Astfel, fostul director al căilor ferate din Ucraina, Oleksandr Kamîşin a devenit ministru al industriilor strategice, după ce a contribuit la menţinerea caracterului operaţional al companiei de căi ferate ucrainene în timpul războiului de agresiune lansat de Rusia împotriva ţării vecine.
De asemenea, legislativul de la Kiev a aprobat extinderea atribuțiilor vicepremierului Mihailo Fedorov, acesta urmând să se ocupe de inovare, dezvoltare educaţională, tehnologie şi transformare digitală.
Fedorov a jucat un rol important în eforturile Ucrainei de a securiza utilizarea serviciului de internet prin satelit Starlink de la compania SpaceX, a miliardarului american Elon Musk.
Parlamentarii ucraineni au aprobat şi numirea lui Oksen Lisovî în postul de ministru al educaţiei şi ştiinţei.
"În faţa noastră se află provocări nu mai puţin dificile: victoria în război, reconstrucţia, dezvoltarea educaţiei moderne, dezvoltarea ştiinţei şi industriei ucrainene. Iată de ce noii membri ai guvernului au în faţă obiective ambiţioase", a scris premierul ucrainean Denis Şmîhal pe Telegram.
Ucraina ar putea primi anul acesta tancurile americane Abrams, dar un model mai vechi
ACTUALIZARE 18.20 Pentagonul intenţionează să grăbească livrarea către Ucraina a celor 31 de tancuri M1 Abrams promise pentru a o ajuta în războiul cu Rusia, dar pentru ca tancurile să poată fi transferate Kievului anul acesta soluţia găsită este de a se opta pentru tancuri din modelul mai vechi M1-A1, în locul modelului mai avansat prevăzut iniţial M1-A2, au declarat marţi surse militare americane agenţiei Reuters şi postului CNN, potrivit Agerpres.
În cazul tancurilor Abrams M1-A2, livrarea acestora ar putea dura un an sau chiar mai mult, întrucât ar necesita fabricarea unora noi sau modernizarea altora din stocul existent, iar în plus faţă de aceasta complexitatea sistemelor ar necesita o instruire mai aprofundată a militarilor ucraineni. De pildă, M1-A2 este echipat cu un sistem digital de ochire, care este mai performant, dar în acelaşi timp necesită mai multă instruire pentru operare şi întreţinere.
Noul plan de a opta pentru tancuri mai vechi din modelul Abrams M1-A1 ar putea avansa cu circa un an livrarea lor, potrivit unui consilier din Congresul american.
Un purtător de cuvânt al Pentagonului a refuzat să comenteze pe marginea acestui subiect, mai ales că Washingtonul nici nu a menţionat un termen pentru livrarea tancurilor.
Nici purtătorul de cuvânt al Casei Albe pe teme de securitate naţională, John Kirby, nu a comentat, dar a confirmat că "există unele schimbări care ar putea grăbi procesul".
Xi: China este „imparțială” în conflictul din Ucraina
ACTUALIZARE 18:00 Xi Jinping spune că Beijingul a avut o „poziție imparțială” față de conflictul din Ucraina și că sprijină pacea și dialogul, potrivit Sky News.
Președintele Chinei a spus că discuțiile cu liderul de la Kremlin au fost „deschise și prietenoase”.
Cei doi lideri au semnat o serie de documente privind „cooperarea strategică” după ceea ce Putin a spus că China este acum cel mai important partener economic al Rusiei.
Multe puncte ale planului de „pace” chinezesc pentru Ucraina „se corelează cu punctul de vedere rus”, spune Putin
ACTUALIZARE 17:50 Rusia și China sunt „legate împreună” și se bucură de „relații de bună vecinătate”, a declarat Vladimir Putin într-o conferință de presă comună. Acesta a spus că relația dintre cele două țări este la „cel mai înalt nivel” din istorie.
Putin a spus că el și Xi „au petrecut mult timp” și „au acordat multă atenție” discutând planul Beijingului de a pune capăt conflictului din Ucraina.
„Credem că multe puncte ale planului de pace chinez se corelează cu punctul de vedere al Federației Ruse și multe dintre aceste puncte pot fi adoptate în vest și la Kiev”, a spus Putin.
Acesta a mai declarat că propunerile de pace ale Chinei ar putea fi folosite ca bază pentru soluționarea conflictului din Ucraina atunci când „Kievul și aliații săi occidentali sunt pregătiți”.
Putin a condamnat, de asemenea, Marea Britanie pentru intenția de a trimite muniție care conține uraniu sărăcit pentru utilizare în Ucraina.
Dacă Marea Britanie furnizează muniție cu uraniu sărăcit Ucrainei, Rusia va fi obligată să reacționeze, a spus liderul rus.
Reacția sa vine după ce Lady Goldie, ministrul de stat la Ministerul Apărării din Regatul Unit, a declarat că Marea Britanie va furniza Ucrainei muniție, inclusiv cartușe de perforare a blindajului care conțin uraniu sărăcit.
Discuțiile dintre Xi și Putin s-au încheiat
ACTUALIZARE 17:45 Discuțiile dintre Vladimir Putin și președintele Chinei Xi Jinping s-au încheiat. Cei doi au semnat o declarație comună „care aprofundează parteneriatul strategic cuprinzător pentru noua eră”, a declarat Hua Chunying, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de externe, scrie The Guardian.
Xi și Putin „au subliniat că criza din Ucraina ar trebui soluționată prin discuții de pace”, a spus aceasta.
„În problema Ucrainei, cele două părți consideră că trebuie respectate scopurile și principiile Cartei ONU și dreptul internațional. Rusia vorbește pozitiv despre poziția obiectivă și imparțială a Chinei în problema Ucrainei. Cele două părți se opun practicii oricărei țări sau grup de țări de a căuta avantaje în domeniul militar, politic și în alte domenii în detrimentul intereselor legitime de securitate ale altor țări.”, a transmis purtătorul de cuvânt al MAE chinez.
NATO: „Rusia a cerut Chinei arme”
ACTUALIZARE 17:00 NATO crede că Moscova a cerut Beijingului ajutor letal în războiul din Ucraina.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că alianța a avertizat China împotriva furnizării de arme letale Rusiei, în timp ce Xi Jinping și Vladimir Putin se întâlnesc la Moscova pentru discuții.
„Nu am văzut nicio dovadă că China livrează Rusiei arme letale, dar am văzut câteva semne că aceasta a fost o cerere din partea Rusiei și că aceasta este o problemă care este luată în considerare la Beijing de către autoritățile chineze”, a declarat Stoltenberg.
„China nu ar trebui să ofere Rusiei ajutor letal, asta ar însemna să sprijine un război ilegal”, a mai spus Stoltenberg.
Premierul Japoniei, Fumio Kishida, a vizitat orașul-martir Bucea
ACTUALIZARE 15:55 Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, s-a deplasat marţi la Bucea, oraş-martir situat lângă Kiev, devenit simbol al atrocităţilor ocupaţiei ruse, în cadrul primei sale vizite „istorice” în Ucraina, informează AFP, potrivit Agerpres.
Kishida s-a deplasat la Bucea cu trenul, la începutul după-amiezii, la scurt timp după ce a sosit la Kiev, tot cu trenul, şi înainte de întrevederea sa cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Deplasarea lui Kishida în această ţară în război este calificată de Kiev drept „istorică”. „Această vizită istorică este un semn de solidaritate şi de cooperare puternică între Ucraina şi Japonia", a declarat pe Facebook ministrul-adjunct al afacerilor externe ucrainean Emine Djeppar, postând fotografii cu Fumio Kishida pe peronul gării din Kiev. "Suntem recunoscători faţă de Japonia pentru solida sa susţinere şi contribuţia sa la viitoarea noastră victorie”, a adăugat ea.
Kishida a devenit primul prim-ministru nipon care s-a deplasat într-o zonă de război după încheierea celui de Al Doilea Război Mondial. Vizita sa intervine într-un moment în care preşedintele chinez Xi Jinping se află la Moscova pentru o întrevedere cu Vladimir Putin, având drept punct central al discuţiilor invazia rusă în Ucraina.
Kishida urmează să aibă o întrevedere cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a-i transmite „respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului care îşi apăra patria sub comanda sa, precum şi solidaritatea şi susţinerea infailibilă acordată Ucrainei de Japonia şi de G7”, a cărui gazdă această ţară asiatică este în acest an, a precizat diplomaţia niponă într-un comunicat.
Fumio Kishida este singurul lider el unei ţări membre a G7 care nu se deplasase la Kiev de la declanşarea invaziei ruse lansate în februarie 2022. El era invitat în mod regulat să întreprindă o vizită în Ucraina.
La sfârşitul lui februarie 2023, preşedintele american Joe Biden a efectuat la rândul său o vizită-surpriză şi foarte mediatizată la Kiev. Tokyo s-a raliat sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, oferindu-şi ajutorul Kievului.
În februarie, Japonia a anunţat un nou ajutor de 5,5 miliarde de dolari (5,1 miliarde de euro) pentru Ucraina. Tokyo a trimis Kievului, de asemenea, echipamente defensive şi i-a propus să găzduiască refugiaţi ucraineni. Cu toate acestea, Japonia nu a furnizat ajutor militar, Constituţia sa pacifistă obligând-o să-şi limiteze capacităţile militare la măsuri defensive.
Rusia acuză un atac ucrainean cu drone asupra oleoductului Drujba
ACTUALIZARE 15:50 Rusia a acuzat marţi Ucraina că a atacat cu drone perimetrul staţiei de pompare a petrolului Novozibkov care deserveşte conducta Drujba, transmite agenţia EFE, citată de Agerpres.
„Forţele armate ale Ucrainei, folosind vehicule aeriene fără pilot, au atacat teritoriul staţiei de pompare a petrolului Novozibkov a (companiei) Transneft”, a scris pe contul său de Telegram guvernatorul regiunii Briansk, Alexandr Bogomaz.
Acesta a mai menţionat că nu sunt victime, dar pentru garantarea securităţii în zonă a fost sistată temporar furnizarea energiei în cinci localităţi. Compania Transneft, operatoarea sistemului de conducte petroliere din Rusia, a anunţat pe 15 martie că a găsit mai multe încărcături explozive lansate din drone şi nedetonate în perimetrul staţiei de pompare Novozibkov.
Conducta Drujba porneşte din Rusia şi se ramifică în Belarus în alte două conducte, una către Polonia şi cealaltă către Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă. Livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba sunt exceptate de la embargoul pe care UE l-a impus Rusiei după declanşarea războiului contra Ucrainei, întrucât statele central-europene fără ieşire la mare dispun de opţiuni limitate de aprovizionare cu petrol pe cale maritimă.
Începând din februarie Rusia a denunţat mai multe atacuri asupra acestei conducte.
Moscova dezminte că rachetele ruse Kalibr au fost distruse în explozii în Crimeea ocupată
ACTUALIZARE 14:47 Rusia a dezminţit marţi anunţul făcut în aceeaşi zi de Ministerul Apărării ucrainean, privind distrugerea unor rachete de croazieră Kalibr, luni seara, în peninsula ucraineană Crimeea ocupată, şi a anunţat totodată că a respins un atac cu drone, relatează marţi France Presse.
O explozie în oraşul Djankoi, în nordul Crimeii ocupate temporar, a distrus rachete de croazieră +Kalibr NK+ în timp ce erau transportate pe calea ferată', a indicat pe Telegram Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), care nu a oferit alte detalii şi nici nu a confirmat implicarea directă a armatei ucrainene la această 'distrugere'.
Purtătoarea de cuvânt a Comandamentului operativ Sud, Natalia Gumeniuk, citată de media locale, a afirmat la rândul său că Kievul consideră important 'să lovească în logistica' rusă pentru a slăbi adversarul, în condiţiile în care Djankoi reprezintă 'un punct central de interconexiuni' feroviare utilizate pentru aprovizionarea armatei ruse.
Rusia a respins aceste informaţii, susţinând că a doborât luni seara drone ucrainene în Crimeea, la doar câteva zile după o vizită efectuată de preşedintele rus Vladimir Putin în această peninsulă ucraineană anexată ilegal în 2014 de Moscova.
'Apărarea antiaeriană a respins un atac cu drone în apropiere de oraşul Djankoi', a declarat într-un comunicat Comitetul de anchetă rus, organism responsabil de investigaţiile cele mai importante. 'Ţintele tuturor dronelor doborâte erau infrastructuri civile', mai susţine acest comitet, fără să indice numărul dronelor doborâte şi nici ce fel de obiective au fost vizate, notează Agerpres.
A doua zi a vizitei la Moscova a președintelui chinez
ACTUALIZARE 14:36 Preşedintele chinez Xi Jinping s-a întâlnit la Kremlin cu Vladimir Putin.
Rusia atacă mai multe regiuni ucrainene
ACTUALIZARE 14:25 În ultimele 24 de ore, Rusia a lansat atacuri împotriva regiunilor Herson, Harkov și Donețk, care s-au soldat cu trei morți și 10 răniți, notează The Kyiv Independent.
Ucraina „respinge avansul Rusiei spre centrul orașului Bahmut”
ACTUALIZARE 14:15 Forțele armate ale Kievului au respins încercările Rusiei de a avansa în centrul orașului Bahmut, susține un general ucrainean citat de Sky News.
Bătălia de luni de zile pentru micul oraș din estul Ucrainei a devenit una dintre cele mai sângeroase de când Rusia a început invazia pe scară largă în 24 februarie 2022.
„Grupurile de asalt ale inamicului încearcă să avanseze de la periferie spre centrul orașului, dar forțele noastre de apărare lucrează și le distrug 24/7”, a scris Oleksandr Syrskyi, comandantul Forțelor Terestre ucrainene, pe Telegram. El a susținut că s-au dus lupte intense de-a lungul liniei de front din est.
Rusia a făcut din capturarea orașului Bahmut o prioritate în strategia sa de a prelua controlul asupra regiunii industriale Donbas a Ucrainei.
Dacă forțele ruse capturează orașul, acesta va fi primul câștig teritorial semnificativ al Moscovei după vara trecută.
Ministrul adjunct al apărării, Hanna Malyar, a spus că nimeni nu credea că Bahmut va rezista atât de mult timp la atacuri atât de intense. Numind trei generali și doi colonei care conduc apărarea ucraineană la Bahmut, ea le-a mulțumit pentru conducerea lor și miilor de soldați pentru curaj.
Premierul Japoniei a ajuns la Kiev
ACTUALIZARE 14:15 Prim-ministrul japonez, Fumio Kishida, a sosit la Kiev pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, relatează The Guardian. Filmările difuzate anterior de postul japonez de televiziune NHK îl arată pe Kishida mergând pe peronul gării centrale a capitalei ucrainene. Acesta a plecat din Polonia la primele ore ale zilei de marți.
Viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Emine Dzheppar, a postat pe Twitter o serie de imagini de la întâlnirea sa cu premierul japonez, Fumio Kishida, care tocmai a sosit la Kiev. „Ucraina este bucuroasă să-l primească pe premierul japonez Kishida Fumio. Această vizită istorică este un semn de solidaritate și cooperare puternică între Ucraina și Japonia”, a transmis Emine Dzheppar.
Ministerul rus de Externe exclude participarea a patru țări occidentale la efortul de mediere privind Ucraina (presa rusă)
ACTUALIZARE 12:23 Ministerul de Externe al Rusiei a exclus marţi patru ţări dintr-un eventual efort de mediere a conflictului în Ucraina, subliniind într-o declaraţie pentru agenţia oficială de presă RIA Novosti, că SUA, Regatul Unit, Franţa şi Germania nu pot avea pretenţii la un rol de mediatori neutri în procesul de pace în Ucraina, întrucât sunt implicate în conflictul cu Rusia.
Declaraţia MAE rus - postată pe site-ul RIA Novosti - reprezintă o reacţie la propunerea fostului preşedinte al Conferinţei de Securitate de la Munchen (în perioada 2008-2022), Wolfgang Ischinger, privind crearea unui grup de contact cu privire la Ucraina pentru a "lansa procesul de pace". În opinia acestuia, grupul respectiv ar trebui să reunească SUA, Regatul Unit, Franţa şi Germania.
"În mod oficial nu ştim nimic despre o astfel de iniţiativă. Cu toate acestea, ideea lui Ischinger ridică întrebări legitime", a declarat MAE rus pentru RIA Novosti, afirmând că "toate cele patru ţări menţionate sunt ele însele participante la conflictul cu Rusia, care continuă pe teritoriul Ucrainei".
MAE rus mai spune în declaraţia sa pentru RIA Novosti că a aflat despre iniţiativa lui Wolfgang Ischinger din presă, notează Agerpres.
Potrivit diplomaţiei ruse, "ţările respective livrează arme Ucrainei şi trimit mercenari acolo, furnizează informaţii forţelor armate ucrainene şi antrenează soldaţi ucraineni. În plus, acestea au impus sancţiuni Rusiei, i-au îngheţat activele în străinătate şi cer crearea unui tribunal care să-i pedepsească pe liderii ruşi şi îi şantajează pe prietenii ei, interzicându-le să coopereze cu Moscova". "Aceste ţări sprijină pseudo-iniţiativele de pace ale (preşedintelui ucrainean Volodimir) Zelenski, care reprezintă ultimatumuri desprinse de realitate ca Rusia să capituleze", mai declară MAE rus.
Potrivit diplomaţiei ruse, cele patru ţări s-ar fi discreditat deja atunci când au sprijinit lovitura de stat anticonstituţională de la Kiev (aşa cum numeşte Moscova mişcarea de contestare din Maidan din 2013-2014 care a condus la venirea forţelor proeuropene la Kiev) şi "au încurajat sabotarea acordurilor de la Minsk". "Prin astfel de abordări, Statele Unite, Regatul Unit, Franţa şi Germania nu pot revendica rolul de mediatori neutri care lansează un proces de pace. Nu sunt interesate să rezolve criza şi fac totul pentru a prelungi cât mai mult confruntarea", mai susţine Ministerul de Externe rus.
Moscova consideră că o soluţionare cu adevărat cuprinzătoare, echitabilă şi durabilă a conflictului în Ucraina este posibilă numai ca urmare a încetării ostilităţilor şi stopării furnizării de arme occidentale, a recunoaşterii noilor realităţi teritoriale, a "demilitarizării" şi "denazificării" Ucrainei, a reconfirmării statutului ei de ţară neutră şi în afara blocurilor militare. În plus, aceasta - potrivit MAE rus - cuprinde ridicarea sancţiunilor împotriva Moscovei, retragerea proceselor împotriva Rusiei, restabilirea statutului limbii ruse, a drepturile minorităţilor naţionale şi a relaţiilor de prietenie cu Rusia şi cu alţi vecini ai Ucrainei, notează RIA Novosti, o portavoce a Kremlinului. "Din păcate, ţările occidentale care pretind a fi mediatoare nu oferă nimic din toate acestea", concluzionează diplomaţia rusă.
Rusia a declarat în repetate rânduri că este pregătită pentru negocieri cu Kievul, deşi autorităţile ucrainene însele au instituit interdicţie la acestea, mai adaugă MAE rus, referindu-se la un decret al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski care declară în mod oficial ca 'imposibilă' perspectiva oricăror negocieri între Kiev şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. MAE rus ''uită'' să amintească faptul că, în pofida acestui document, Kievul a lăsat deschisă uşa pentru discuţii cu Rusia, conform media ucrainene. În acelaşi timp, ţările occidentale vorbesc constant despre necesitatea de a continua ostilităţile şi de a creşte livrările de arme, notează RIA Novosti. Kremlinul a răspuns că asistenţa militară nu va face decât să prelungească suferinţa poporului ucrainean, conform acesteia.
China speră ca vizita premierului Fumio Kishida în Ucraina să ajute la „răcorirea situației” și „nu opusul”
ACTUALIZARE 11:35 China şi-a exprimat marţi speranţa că deplasarea premierului japonez Fumio Kishida în Ucraina să contribuie la „răcorirea situaţiei” şi „nu opusul”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al MAE de la Beijing, Wang Wenbin, transmite EFE, potrivit Agerpres.
Oficialul chinez a apreciat că întreaga comunitate internaţională trebuie „să se menţină pe direcţia corectă de a căuta pacea” şi „de a promova discuţiile care să creeze condiţiile necesare pentru o soluţionare politică a „crizei” din Ucraina”.
Kishida călătoreşte marţi în Ucraina pentru a se reuni cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a informat în cursul dimineţii Ministerul de Externe din Japonia.
Vizita liderului nipon în Ucraina coincide cu cea a preşedintelui chinez Xi Jinping la Moscova. Se aşteaptă ca, după vizita în Rusia, Xi să discute cu Zelenski, cu toate că Occidentul priveşte cu scepticism tentativele de mediere ale Chinei.
În discuţiile purtate luni la Moscova, Xi i-a transmis omologului său rus Vladimir Putin că ''majoritatea ţărilor sprijină detensionarea'' în privinţa ''conflictului'' din Ucraina, a transmis marţi MAE chinez într-un comunicat. „Doresc să fie promovate pacea şi dialogul şi nu sunt de acord să se pună şi mai multe paie pe foc„, a declarat Xi în timpul celor patru ore şi jumătate de discuţii cu Putin, potrivit comunicatului citat.
China, care se opune sancţiunilor împotriva Rusiei deoarece, în opinia sa, „nu rezolvă problemele”, a emis recent un document de luare de poziţie în care a cerut „o soluţie politică” la război, propunere criticată de Occident pentru că pune pe acelaşi plan „agresorul şi victima” agresiunii.
Xi Jinping se întâlnește luni cu prim-ministrul rus la Moscova
ACTUALIZARE 11:30 Liderul chinez Xi Jinping a sosit la Casa Albă a Rusiei din Moscova pentru o întâlnire cu prim-ministrul Mihail Mișustin, înaintea unor discuții suplimentare la Kremlin, a informat marți agenția de știri de stat Tass, citată de CNN.
Xi Jinping se află într-o vizită de stat de trei zile în Rusia, pe care Beijing o vede ca pe un proiect de pace, în ciuda scepticismului profund din Kiev și Occident. Liderul chinez și președintele rus Vladimir Putin au vorbit luni timp de patru ore și jumătate, iar marți urmează să aibă discuții suplimentare înainte de a semna documente și de a susține o conferință de presă comună.
Mai mult, Agenția de presă RIA relatează că Xi Jinping l-a invitat pe Vladimir Putin să viziteze China anul acesta.
Exploziile misterioase din Crimeea au rănit o persoană. Ucrainenii susțin că au distrus un transport de rachete Kalibr
ACTUALIZARE 11:00 Oficiali proruși din Crimeea au declarat că un atac cu dronă a provocat daune infrastructurii civile și a rănit o persoană luni seara.
Direcția de informații a Ministerului ucrainean al Apărării a susținut că „explozia misterioasă” din orașul Dzhankoy, din nordul Crimeei, a distrus rachetele de croazieră rusești Kalibr transportate cu trenul.
Liderul Crimeei, instalat la Kremlin, Serghei Aksionov, a declarat că resturile de la sistemele de apărare aeriană activate au deteriorat o gospodărie.
Consilierul lui Aksionov, Oleg Kriuchkov, a negat că infrastructura feroviară a fost deteriorată în urma atacului, scrie The Moscow Times.
Igor Ivin, primarul lui Dzhankoy instalat de ruși, a declarat televiziunii de stat că liniile electrice au fost avariate.
Igor Mikhailichenko, șeful adjunct al administrației Crimeei, a declarat pentru postul de televiziune de stat Krym-24 că toate dronele au fost doborâte.
Imaginile martorilor oculari au arătat o serie de explozii puternice și resturi de la ceea ce părea a fi o dronă.
Un canal de știri Telegram cu presupuse legături cu serviciile de securitate ale Rusiei, a declarat marți că un bărbat de 33 de ani a fost internat în spital după ce a suferit o rană de la o schijă.
Atacul a avut loc la două zile după ce Rusia a marcat nouă ani de la anexarea Crimeei în 2014.
Zelenski mulțumește UE și SUA pentru noul ajutor militar
ACTUALIZARE 11:00 Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat noul ajutor militar din partea Uniunii Europene şi SUA, spunând că este un impuls pentru capabilităţile de apărare ale ţării sale, relatează DPA, potrivit Agerpres.
„Sunt prevăzute livrări rapide şi, de asemenea, producerea de muniţii”, a transmis Zelenski într-un mesaj video de luni seară. „Este un pas strategic”, a adăugat el. Zelenski a mai spus că UE cheltuieşte două miliarde de euro pentru a oferi Ucrainei un milion de noi proiectile de artilerie în următoarele 12 luni pentru a lupta împotriva Rusiei.
În schimb, SUA au prevăzut un nou pachet de ajutor de 350 de milioane de dolari pentru a cumpăra noi arme şi muniţie, a precizat preşedintele ucrainean. „Acest lucru întăreşte convingerea că suntem uniţi, că drumul spre victoria împotriva statului terorist nu poate fi oprit”, a adăugat Zelenski.
El a mai spus că statele membre ale UE au arătat că sunt real interesate ca Europa să fie puternică şi liberă. Anterior, Zelenski i-a sunat pe liderii UE pentru a le mulţumi pentru sprijin.
Putin către Xi: Vom discuta despre planul dumneavoastră de a pune capăt războiului din Ucraina
ACTUALIZARE 10:00 Președintele rus Vladimir Putin a declarat că va discuta planul de pace în 12 puncte al omologului său, Xi Jinping, privind „soluţionarea crizei acute din Ucraina”, în timpul unei vizite foarte aşteptate la Moscova a preşedintelui chinez, transmite BBC. Suntem întotdeauna deschişi pentru un proces de negociere, a spus Putin.
„Suntem întotdeauna deschişi pentru un proces de negociere”, a declarat Putin, în timp ce liderii s-au numit reciproc „prieteni dragi”. China a publicat luna trecută un plan pentru a pune capăt războiului, care include „încetarea ostilităţilor” şi reluarea discuţiilor de pace.
Însă vineri, SUA au avertizat că planul de pace ar putea fi o „tactică de tragere de timp” „Lumea nu ar trebui să se lase păcălită de nicio mişcare tactică a Rusiei, susţinută de China sau de orice altă ţară, pentru a îngheţa războiul în propriile condiţii”, spunea secretarul de stat american Antony Blinken. „A cere o încetare a focului care nu include retragerea forţelor ruseşti de pe teritoriul ucrainean ar însemna, de fapt, să sprijine ratificarea cuceririi ruseşti”, adăuga el.
Un cetăţean din Noua Zeelandă, ucis pe front în Ucraina
ACTUALIZARE 09:00 Un cetățean din Noua Zeelandă a fost ucis în acțiune în Ucraina, potrivit CNN. Bărbatul, fost soldat al Forțelor de Apărare din Noua Zeelandă, a murit într-o luptă din prima linie în estul Ucrainei, a spus RNZ, citând surse din țară.
Ministerul Afacerilor Externe din Noua Zeelandă a transmis că a fost informat cu privire la moartea militarului. Soldatul este al treilea neozeelandez ucis în Ucraina de la începutul războiului.
Rusia a lansat 30 de rachete asupra Ucrainei, în ultimele 24 de ore
ACTUALIZARE 08:15 Rusia a lansat 30 de rachete în ultimele 24 de ore, transmite Statul Major al Forțelor Armate ucrainene, scrie The Guardian. Potrivit raportului, nu există victime civile în urma bombardamentelor. Un atac a avut loc în orașul Sloviansk, iar altul în Kramatorsk, avariind șapte clădiri cu mai multe etaje și trei autoturisme.
Armata spune că probabilitatea de lovituri cu rachete în Ucraina rămâne destul de mare. Forțele ucrainene au respins mai mult de 120 de atacuri rusești în perioada de raportare, precizează statul major.
Între timp, Institutul pentru Studiul Războiului transmite că forțele ruse au obținut câștiguri marginale în jurul lui Bahmut.
Premierul japonez Fumio Kishida se întâlnește marți cu Volodimir Zelenski, la Kiev
ACTUALIZARE 08:05 Premierul japonez Fumio Kishida merge marți în Kiev pentru o vizită surpriză şi o întâlnire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat Ministerul de Externe de la Tokyo, citat de AFP, potrivit Agerpres.
Prim-ministrul Kishida îi va „transmite preşedintelui Zelenski respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului ucrainean care îşi apără patria sub comanda sa, precum şi solidaritatea şi sprijinul neclintit pentru Ucraina din partea Japoniei şi a G7”, ţara din Asia fiind gazda acestui grup în 2023, a afirmat ministerul într-un comunicat.
Fumio Kishida era singurul lider membru al grupului care nu a fost însă la Kiev de la invazia rusă din februarie 2022. El a fost chemat în mod repetat să viziteze Ucraina. În februarie, preşedintele american Joe Biden a făcut şi el o vizită surpriză la Kiev.
Televiziunea japoneză NHK a declarat că jurnaliştii săi din Polonia au filmat o maşină care îl transporta pe prim-ministru în oraşul Przemysl, de unde responsabilii străini se urcă adesea în tren spre Ucraina. „Convoiul a intrat în gara Przemysl şi a parcat în faţa unui peron folosit de trenurile internaţionale către Ucraina. Premierul Kishida a coborât din prima maşină a convoiului şi s-a urcat în ultimul vagon al trenului”, a adăugat sursa.
Potrivit televiziunii, trenul s-a pus în mişcare la orele 01.30 (00.30 GMT).
Kishida a repetat că această călătorie este „în studiu”, surse guvernamentale citând pentru presa japoneză preocupări de securitate şi provocări logistice. El este astfel primul premier japonez care vizitează o zonă de război de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Vizita sa intervine într-un moment în care preşedintele chinez Xi Jinping se află la Moscova pentru o întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin şi, în centrul discuţiilor, conflictul din Ucraina.
Tokyo s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi a oferit Kievului ajutorul său. În februarie, Japonia a anunţat un nou ajutor de 5,5 miliarde de dolari (5,1 miliarde de euro) pentru Ucraina. Tokyo a trimis şi echipament defensiv şi s-a oferit să-i găzduiască pe cei care fug de conflict.
Japonia nu a oferit însă ajutor militar, deoarece Constituţia sa pacifistă o obligă să îşi limiteze capacităţile militare la măsuri defensive, reaminteşte AFP.
Vladimir Putin și Xi Jinping continuă discuțiile la Moscova, cu accent pe cooperarea economică
ACTUALIZARE 08:00 Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său chinez Xi Jinping continuă marţi discuţiile la Moscova, cooperarea economică urmând să fie în centrul atenţiei în această a doua zi a vizitei de trei zile a liderului de la Beijing în Rusia, relatează DPA, citată de Agerpres.
Putin şi Xi au avut luni o discuţie unu-la-unu despre războiul din Ucraina, urmând ca marţi să li se alăture şi delegaţiile guvernamentale. Cele două părţi urmează să semneze două acorduri majore pentru a extinde „parteneriatul comprehensiv” şi „cooperarea strategică”, potrivit Kremlinului. La întâlnire va participa şi ministrul apărării rus, Serghei Şoigu.
Conform Moscovei, pe agenda de discuţii se va afla şi cooperarea tehnico-militară. Occidentul se teme că China ar putea furniza arme Rusiei pentru războiul pe care aceasta l-a declanşat în Ucraina.
Pentru Putin, vizita lui Xi este binevenită, deoarece îi permite să arate că nu este izolat pe plan internaţional. China nu a condamnat războiul Rusiei împotriva Ucraina şi este angajată în negocieri de pace. Xi a subliniat poziţia neutră a Chinei la începutul vizitei.
Conform Kremlinului, după discuţii sunt programate declaraţii ale celor doi lideri. China este considerată un aliat apropiat al Rusiei. În acelaşi timp, Beijingul s-a supus în mare măsură sancţiunilor internaţionale împotriva Moscovei pentru a nu deveni la rândul său ţinta unor măsuri punitive.
Cele mai importante informații din ziua precedentă:
- Explozii în Crimeea. Ucrainenii spun că au distrus mai multe rachete Kalibr
- Ungaria nu vrea să trimită muniţie Ucrainei: „Noi vrem pace”
- România participă la programul UE pentru furnizarea de muniții de artilerie pentru Ucraina
- Norvegia a livrat armatei ucrainene 8 tancuri Leopard. „Sunt toate în Ucraina”
- Mandatul de arestare împotriva lui Putin nu va expira după încheierea războiului din Ucraina, spune procurorul CPI
- Xi Jinping a fost primit de Putin la Kremlin
- Mandat de arestare împotriva lui Putin: China cere Curţii Penale Internaţionale să evite „dubla măsură”
- ISW: Ofensiva de primăvară a rușilor se apropie de final
- Ucraina priveşte cu îngrijorare vizita lui Xi la Moscova (analiză AFP)
- Medvedev amenință după mandatul de arestare împotriva lui Putin: „Consecințele pentru dreptul internațional vor fi monstruoase”
- Londra găzduieşte o reuniune internaţională privind crimele de război în Ucraina
- Putin elogiază relațiile ruso-chineze și dorința Beijingului de a juca un rol constructiv în criza ucraineană
Editor : Loredana Bancăș | Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
