Social democrații germani au obținut majoritatea voturilor în alegerile naționale de duminică, impunându-se la limită în fața coaliției de centru-dreapta a Angelei Merkel în cursa care în care va fi decis viitorul cancelar al celei mai mari economii europene.
Laschet: CDU rămâne pregătit să guverneze
ACTUALIZARE ora 17:50: Partidul conservator Uniunea Creştin Democrată (CDU), care a ajuns la cel mai scăzut nivel la alegerile legislative din Germania, are nevoie de înnoire, a recunoscut luni preşedintele său şi candidat la funcţia de cancelar, Armin Laschet, potrivit AFP, informează Agerpres.
Partidul cancelarului în exerciţiu Angela Merkel, situat pe poziţia a doua, după social-democraţi, este totuşi pregătit să înceapă negocieri cu liberalii din FDP şi cu Verzii în încercare de a forma viitorul guvern, a adăugat Laschet într-o conferinţă de presă.
Liderul conservatorilor a recunoscut că un rezultat de sub 30% nu este ambiţia CDU-CSU. El a evidenţiat în special rezultatele slabe obţinute în estul Germaniei.
CDU a fost forţa politică dominantă în fosta Germania de Est comunistă timp de trei decenii, de când fostul lider al partidului, Helmut Kohl, a promovat reunificarea în 1990 şi le-a promis votanţilor din această regiune mai săracă "peisaje înfloritoare", reaminteşte Reuters.
Olaf Scholz pledează pentru „coaliția Semafor” formată din SPD, Partidul Verzilor și Partidul Liberal-Democrat
ACTUALIZARE ora 12:30: Liderul Partidului Social-Democrat german (SPD), Olaf Scholz, a declarat luni că are mandatul de a conduce viitorul guvern de la Berlin după ce social-democraţii au înregistrat cel mai mare scor în alegerile parlamentare desfăşurate duminică în Germania. Acesta a anunțat că că intenţionează să formeze o coaliţie guvernamentală cu Verzii şi cu liberalii (FDP), conform Reuters.
Aplaudat şi întâmpinat la sediul SPD cu un buchet de flori albe şi roşii, Scholz a afirmat că electoratul german le-a transmis conservatorilor că este timpul ca ei să treacă în opoziţie, după ce s-au aflat la putere timp de 16 ani, notează Agerpres.
„Electoratul s-a exprimat foarte clar. Ei au spus cine trebuie să formeze viitorul guvern. Alegătorii au consolidat trei partide, social-democraţii, Verzii şi FDP, iar de aceea acesta este un mandat clar pe care cetăţenii acestei ţări l-au dat. Aceste trei formațiuni ar trebui să formeze următorul guvern”, a afirmat liderul social-democrat german.
Potrivit acestuia, blocul conservator CDU/CSU nu „numai că a pierdut, dar a primit şi mesajul alegătorilor că va trebui să treacă în opoziţie”.
Olaf Scholz a argumentat că SPD, Verzii şi Partidul Liberal-Democrat (FDP) au „suficiente convergenţe” pentru a forma un guvern şi a opinat că tratativele în acest scop trebuie să se desfăşoare cu „calm şi pragmatism”.
ACTUALIZARE ora 8:00: După numărătoarea efectuată în toate cele 299 de circumscripții, datele arată că formaţiunea de centru-stânga SPD şi liderul ei, Olaf Scholz, au câştigat 25,8% din voturi, devansând uniunea conservatoare CDU-CSU a lui Armin Laschet care o obţinut numai 24,1% din sufragii.
Conservatorii nu au scăzut niciodată sub pragul de 30%. Acesta este un rezultat devastator pentru tabăra cancelarului Angela Merkel, în contextul în care ea se pregăteşte să se retragă din politică.
Totodată, este pentru prima când SPD și CDU/CSU nu depășesc împreună 50%, deși dețin împreună majoritatea mandatelor.
Chiar de luni dimineaţă, conducerile diferitelor partide susceptibile să intre într-o viitoare coaliţie se întâlnesc la Berlin şi ar urma să ofere indicaţii despre alianţele pe care le au în vedere.
ACTUALIZARE ora 0:30. Este puțin după ora locală 23:00, iar social-democrații de centru-stânga par a fi pe cale să obțină o victorie la limită în alegerile parlamentare din Germania. Vor trebui să-și găsească, însă, parteneri de coaliție pentru a forma următorul guvern.
Social-democrații din Germania au un ușor avantaj în fața creștin-democraților. Dar diferența este mică, în jur de un procent, conform rezultatelor parțiale: 25,5 la sută față de 24,5 la sută.
Candidatul SPD, Olaf Scholz, spune că țara a votat pentru schimbare și că alegătorii doresc ca el să o înlocuiască pe Angela Merkel în funcția de cancelar după 16 ani.
Armin Laschet, candidatul conservatorilor, care a fost susținut de Angela Merkel, consideră că rezultatul este „neclar” și a declarat că și el dorește să devină noul cancelar al Germaniei, deși a recunoscut că partidul său a înregistrat cel mai slab scor din istorie. El exclude o coaliție cu stânga.
Verzii progresiști par să fi înregistrat victorii importante. Ei au cel mai bun scor din istorie, prea mic însă pentru a avea șanse reale de a da și cancelarul. Însă, împreună cu Partidul Liber-Democrat (FPD), se pare că vor juca un rol-cheie în discuțiile pentru o viitoare coaliție.
De altfel, aceste două partide par să-și fi atras votul tinerilor sub 30 de ani în aceste alegeri, conform proiecțiilor inițiale. Verzii și liberalii de la FDP par să fi adunat împreună peste 40% din sufragiile alegătorilor tineri. Ceea ce este poate surprinzător în acest scrutin este faptul că social-democrații nu s-au descurcat la fel de bine cu alegătorii tineri.
Cum mai multe persoane decât de obicei au votat prin corespondență, rezultatul complet și oficial al alegerilor legislative din Germania va mai întârzia.
Cum se decide câștigătorul?
Parlamentul federal al Germaniei, Bundestagul, are cel puțin 598 de locuri. Germania are un sistem electoral mixt.
Atunci când germanii merg la urne, ei trebuie să voteze pentru alegerea unui deputat local, în cele 299 de circumscripții electorale. Candidatul care obține cele mai multe voturi în fiecare circumscripție are garantat un loc. Este vorba, prin urmare, de un vot uninominal.
Acest vot se combină însă cu reprezentarea proporțională. Celelalte 299 de locuri rămase în Bundestag sunt alocate pe baza cotei de voturi obținute de fiecare partid.
Pentru a forma un guvern, un partid sau o coaliție trebuie să aibă o majoritate (adică mai mult de 50% din locurile din Bundestag), așa încât nu este garantat că partidul care câștigă alegerile federale germane este și cel care va forma guvernul.
În 1969, Kurt Georg Kiesinger de la CDU a obținut aproape 50% din voturi. El a primit chiar și un telefon de felicitare din partea lui Richard Nixon, președintele SUA de la acea vreme. Dar în cele din urmă, celelalte partide au format un guvern fără el, sub conducerea social-democratului Willy Brandt.
La fel, în 1976, CDU-ul lui Helmut Kohl a obținut cele mai multe voturi, dar în cele din urmă SPD și FDP au format un guvern de coaliție.
Același lucru s-ar putea întâmpla și acum. Chiar dacă Scholz câștigă, Verzii, CDU/CSU și FDP ar putea forma un guvern fără el.
Singura certitudine după scrutinul din Germania
ACTUALIZARE ora 23:48 Ziarul german Die Tageszeitung a ales să deschidă pagina online de luni dimineață cu unul dintre puținele lucruri care sunt clare după rezultatele alegerilor federale din Germania: „Este băiat”. Ziarul a precizat că „după 16 ani de guvernare a Angelei Merkel, un bărbat va deveni din nou cancelar al Germaniei”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Citiți și: Alegeri în Germania. Cine îi va lua locul Angelei Merkel? Principalii candidați, cu plusuri și minusuri
ACTUALIZARE ora 23:25 Germania rămâne o ancoră a stabilității, însă ambele partide de masă, SPD și CDU/CSU, trebuie să își îndrepte atenția mai mult către tineri. Decalajul de vot pe generații a fost mai mare ca niciodată la aceste alegeri. În timp ce tinerii alegători cu vârsta sub 25 de ani au votat mai mult cu Verzi sau FDP, alegătorii mai în vârstă au preferat partidele tradiționale, SPD și alianța CDU/CSU, potrivit unui sondaj efectuat pentru radiodifuzorul public german, ARD. Dintre alegătorii cu vârsta de 70 de ani sau mai mult, 39% au votat cu CDU/CSU și 33% au votat cu SPD.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Citiți și: Alegeri în Germania. Cine decide viitorul țării? Alegător dezamăgit: „Problema e că nimeni nu face lobby pentru generația noastră”
ACTUALIZARE ora 23:06 Institutul german de cercetare sociologică Forschungsgruppe Wahlen a publicat un sondaj care indică că 55% dintre alegătorii germani ar prefera un viitor guvern federal condus de SPD și Olaf Scholz. Scorul este cu 19% mai mare față de 2017. Candidatul Armin Laschet și alianța CDU/CSU au rămas în urma SPD, cu doar 36% din preferințele votanților pentru a conduce primul guvern post-Angela Merkel. De asemenea, 9% dintre respondenți s-au declarat indeciși.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Guvernul ar putea veni odată cu Moș Crăciun
ACTUALIZARE ora 22:25 Întrebat dacă discuțiile și ulterioarele negocieri politice între partide pentru formarea viitoarei coaliții de guvernare pot dura atât de mult încât Angela Merkel ar fi nevoită să țină discursul anual de Crăciun din acest an, Olaf Scholz, candidatul SPD, le-a declarat reporterilor că formațiunile politice care au intrat in Bundestag ar trebui să facă „tot ce pot pentru a forma un guvern federal înainte de Crăciun”.
Citiți și: Ce urmează după alegerile din Germania? „The Economist”: Încurcăturile pe care Merkel le lasă în urmă
ACTUALIZARE ora 22:15 Voturile conservatorilor lui Merkel au migrat către alte partide. Conform unei analize a institutului de cercetări politice Infratest Dimap din Berlin, alianța CDU/CSU a pierdut multe voturi la scrutinul de duminică în favoarea tuturor partidelor care au intrat în noul parlament federal. Astfel, CDU/CSU a pierdut nu mai puțin de 1.390.000 de voturi, care s-au dus la SPD, aproximativ 830.000 de voturi care s-au dus la Partidul Verzilor și cam 47.000 de voturi, care s-au îndreptat către FDP.
ACTUALIZARE ora 22:00 Stânga radicală Die Linke este pe muchie de cuțit. Principalul candidat al formațiunii la alegerile legislative germane consideră că partidul său va face parte din opoziţia parlamentară, în ciuda faptului că nu se ştie dacă a obţinut suficiente voturi pentru a intra în Bundestag.
„Da, vom obţine peste 5%, nici nu se pune problema”, a spus Dietmar Bartsch, făcând referire la pragul necesar de 5% pentru intrarea în parlament. acesta a mai declarat: „Locul nostru în Bundestag va fi în opoziţie”.
Un alt membru important al Die Linke, Jan Korte, a fost mai puţin optimist, spunând că estimările privind rezultatele finale sunt proaste din orice perspectivă. „Este un rezultat dezastruos”, a declarat Korte.
De altfel, stânga-radicală se învârte în prezent în jurul unui procent de 5% din voturi, conform estimărilor bazate pe o numărătoare parţială.
Extremiștii din AfD intră din nou în Bundestag
ACTUALIZARE ora 21:05 Extremiștii au intrat din nou în Bundestag. Partidul de extrema-dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) a obţinut un rezultat solid în alegerile parlamentare de duminică, susţine principalul său candidat, Tino Chrupalla. Conform primelor estimări, AfD ar urma să câştige între 10% şi 11% din voturi, ceea ce înseamnă că a depăşit confortabil, pentru a doua oară consecutiv, pragul necesar de 5% pentru a intra în parlamentul federal al Germaniei.
La precedentele alegeri, din 2017, AfD a obţinut 12,6% din voturi. „Avem un nucleu de votanţi pe care l-am consolidat”, a spus Chrupalla, adăugând că obiectivul partidelor tradiţionale de a scoate AfD din Bundestag a eşuat.
Deși a pierdut în jur de 1,5% față de scrutinul din 2017, AfD a depășit CDU/CSU și a devenit al doilea partid în preferințele alegătorilor din estul Germaniei, după SPD.
Candidata Verzilor la postul de cancelar își recunoaște greșelile din campania electorală
ACTUALIZARE ora 21:00 Annalena Baerbock, candidata Partidului Verzilor la postul de cancelar al Germaniei, a recunoscut duminică, după încheierea alegerilor parlamentare, că a făcut greşeli în campania electorală, relatează DPA. „Am vrut mai mult. Nu am reuşit asta, inclusiv din cauza propriilor mele greşeli de la începutul campaniei”, a spus ea în faţa susţinătorilor partidului, la Berlin, notează Agerpres.
În acelaşi timp, Annalena Baerbock a spus că votanţii săi le-au încredinţat Verzilor „o misiune pentru viitor”. Potrivit acesteia, chestiunile legate de climă trebuie să fie o prioritate a viitorului guvern.
De altfel, Partidul Verzilor și Partidul Democrat Liberal (FDP) ar putea decide cum va arăta viitoarea coaliție de guvernare post-Angela Merkel.
Robert Habeck, unul dintre liderii Partidului Verzilor, a declarat pentru ZDF că ar prefera o coaliție care „se potrivește” cu nevoile sociale și politice ale prezentului. Acesta a spus că Partidul Verzilor vrea să guverneze și că se simte mai aproape de SPD, dar este gata să negocieze o coaliție și cu CDU/CSU. De cealaltă parte, secretarul general al FDP, Volker Wissing, a transmis că orice variantă de coaliție este posibilă.
Social-democrații revendică formarea guvernului
ACTUALIZARE ora 19:57 Social-democraţii (SPD) din Germania revendică formarea viitorului guvern, a anunţat duminică secretarul lor general, Lars Klingbeil.
„Avem mandatul de a forma un guvern. Olaf Scholz va deveni cancelar”, a declarat Klingbeil.
La rândul său, Armin Laschet, candidatul pentru funcția de cancelar din partea CDU/CSU, recunoaște că nu este rezultatul scontat. „Știam că va fi o cursă strânsă. Rezultatul final nu este sigur, dar nu putem fi mulțumiți cu acest rezultat”, a recunoscut el. Laschet i-a mulțumit Angelei Merkel pentru cei 16 ani cât a fost cancelar.
De asemenea, acesta a spus că „un vot pentru CDU/CSU este un vot împotriva unui guvern federal condus de stânga”, adăugând: „vom face tot ce ne stă în putere pentru a forma guvernul federal sub conducerea CDU/CSU, pentru că Germania are acum nevoie de o coaliție pentru viitor, care să modernizeze țara”.
La rândul său, candidatul SPD, Olaf Scholz, a anunțat că este mulțumit de rezultat, adăugând că „este un mare succes”. Totodată, acesta a spus că rezultatul a arătat clar că poporul german vrea o schimbare în guvern, iar oamenii „vor ca viitorul cancelar să fie Olaf Scholz”.
Ascensiunea lui Olaf Scholz
Ascensiunea candidatului de centru-stânga Olaf Scholz este de-a dreptul uimitoare. Fost avocat, el a făcut parte și din primul guvern al Angelei Merkel, apoi a condus landul Hamburg, pentru ca în 2018 să-i fie încredințat importantul portofoliu al Finanțelor.
Partidul său, SPD, atingea un minim istoric în sondaje, de 10%, în 2017. În 2019, Olaf Scholz pierde ocazia de a deveni liderul partidului. Dar după aceea, el și-a reconstruit încet, încet imaginea.
Ascensiunea sa poate fi poate fi pusă pe seama a trei factori, relatează BBC:
1) A fost arhitectul deciziei G7 privind o rată minimă globală de impozitare a societăților comerciale și a ieșit din umbra Angelei Merkel. În plus, i s-a atribuit meritul pentru relativa „sănătate” a economiei germane.
2) A introdus un salariu minim generos în Germania.
3) Pe de altă parte, Scholz a fost avantajat de gafele contracandidaților săi. Annalena Baerbock, candidata Verzilor, a fost criticată pentru că și-ar fi „înfrumusețat” CV-ul și pentru că ar fi plagiat. La rândul său, Armin Laschet a fost văzut râzând la o ceremonie pentru victimele inundațiilor din această vară. A fost doar unul dintr-o serie de pași greșiți. Ultima gafă a comis-o chiar în ziua alegerilor.
Așadar, Scholz s-a dovedit a fi popular pentru că este perceput ca fiind un candidat al continuității. Este calm, competent, poate puțin plictisitor, dar alegătorilor germani le place acest lucru.
Citiți și: Cine i-ar putea lua Angelei Merkel locul de cancelar. I se spune „omul cu bazooka”
Ce arată exit-pollurile
- CDU / CSU: 25 la sută
- SPD: 25 la sută
- Verzi: 15 la sută
- FDP (liberal-democrații): 11 la sută
- AfD (extrema-dreaptă): 11 la sută
- Die Linke (Stânga radicală): 5 la sută
- Alții: 8 la sută
Aceste rezultate ale exit-pollului comandat de postul de televiziune ARD este realizat pe baza răspunsurilor alegătorilor care au venit la 560 de secții de vot din cele 60.000 de pe tot cuprinsul Germaniei. Dacă rezultatul strâns prognozat de exit-poll este confirmat și de rezultatele oficiale, asta înseamnă că atât Armin Laschet, candidatul susținut de Angela Merkel, cât și social-democratul Olaf Scholz pot pretinde postul de cancelar. Lupta se anunță extrem de strânsă, iar rezultatele vor veni pe parcursul întregii nopți.
Conform unui alt exit-poll prezentat de postul public de televiziune german, ZDF, social-democraţii lui Olaf Scholz sunt creditaţi cu 26% din voturi, în timp ce creştin-democraţii conduşi de Armin Laschet ar fi obţinut 24% din sufragii, scrie Politico Europe.
Cifrele trebuie privite însă cu prudenţă din cauza numărului foarte mare de voturi prin corespondenţă (circa 40 la sută), care nu sunt luate în considerare în aceste sondaje realizate la ieşirea de la urne.
Primele reacții după închiderea urnelor
Exit-poll-urile au fost primite cu o explozie de bucurie la sediul SPD din Berlin. „Este clar că SPD” a câştigat, a spus secretarul general al partidului, Lars Klingbeil, revendicând formarea viitorului guvern, relatează Agerpres.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Pentru CDU/CSU este însă cel mai slab rezultat de după Al Doilea Război Mondial. „Este dureros”, a declarat secretarul general al CDU, Paul Ziemiak, pentru ARD, după publicarea exit-poll-urilor. El a declarat că partidul său speră totuși că va putea conduce o coaliție cu Verzii și liberalii din FDP.
Annalena Baerbock, candidata Verzilor la postul de cancelar, a declarat că cifrele indicate de exit-polluri sunt „fantastice”.
„Avem mandat pentru viitor. Țara are nevoie de un nou început și de un guvern care să aibă grijă de climă”, a declarat ea.
În ceea ce-i privește pe liberal-democrați (FDP), un membru important al partidului, Walter Kubicki, a declarat, potrivit BBC: „Vrem să participăm la guvernare și suntem gata să discutăm”. Pe de altă parte, secretarul general al partidului, Volker Wissing a spus că „nu este încă momentul să vorbim despre coaliții”.
Conform Der Spiegel, exit-pollurile la închiderea urnelor nu arată rezultatele finale, dar pot spune ceva despre evoluția partidelor sau măcar despre felul în care au performat în campania electorală. Spre exemplu, SPD a câștigat 4,5% în raport cu alegerile de acum patru ani, în vreme ce coaliția CDU/CSU a pierdut 7,9%. De asemenea, Verzii au câștigat 6,1% față de scrutinul din 2017, în vreme ce AfD și FDP au obținut un scor relativ asemănător ca acum patru ani.
Uniunea Socială Creștină (CSU), condusă de Markus Söder, se confruntă cu pierderi semnificative în Bavaria, potrivit unei previziuni inițiale a institutului de cercetări politice Infratest Dimap. CSU a ajuns la 32,5%, ceea ce ar fi cel mai slab rezultat din 1949, când a reușit să obțină doar 29,2%.
Ce coaliții sunt posibile. Codul culorilor
Dacă sondajele la ieșirea de la urne vor fi confirmate de rezultatele oficiale, va fi nevoie nu de încă unul, ci chiar de alte două partide pentru a forma o coaliție cu o majoritate în parlament.
Toate partidele au declarat că nu vor lucra cu Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, deci ce opțiuni rămân? Coalițiile posibile au primit nume în funcție de culorile reprezentative pentru fiecare partid.
Coaliția „semafor” ar fi formată în jurul SPD (roșu), cu liberal-democrații (galben) și ecologiștii (verde).
Coaliția „Jamaica” (numită așa pentru că ar avea culorile drapelului din Jamaica) ar fi compusă din CDU/CSU (negru) cu FDP (galben) și Verzi.
Coaliția „Kenya” (după culorile drapelului acestei țări): CDU/CSU (negru), SPD (roșu) și Verzi.
Coaliția „Germania”: CDU/CSU (negru) + SPD (roșu) + FDP (galben)
Coaliția „Roșu-roșu-verde”: SPD (roșu), Die Linke (Stânga, roșu), Verzi.
Ce consecințe vor fi în politica externă?
Deși încă nu se știe cine va conduce următorul guvern al Germaniei, cele mai mari trei partide sunt pro-atlantiste, dar au viziuni ușor diferite în ceea ce privește abordarea politicii externe.
SPD rămâne angajat în NATO, dar susține crearea unei armate a UE. Social-democrații au promis să aloce 0,2% din produsul intern brut al Germaniei pentru cele mai sărace țări în curs de dezvoltare.
CDU/CSU a susține alianța NATO și a declarat că va lucra cu partenerii pentru a consolida sistemul internațional bazat pe reguli. Ei pun accent pe concurența cu China.
Partidul Verzilor a declarat că va susține NATO și va fi dur cu guvernele autoritare acuzate de încălcarea drepturilor omului. Ecologiștii se opun gazoductului Nord Stream 2 și sunt împotriva prezenței armelor nucleare pe teritoriul german.
Editor : Luana Pavaluca | Marco Badea
