Sărbătoarea Anului Nou deține recordul pentru cea mai veche din lume. Trecerea într-un nou an este sărbătorită în mod diferit de popoarele lumii, dar are aceeași semnificație, a unui nou început.
În Roma precreștină, în calendarul iulian, ziua era dedicată zeului Ianus, zeul cu două chipuri care patrona trecerea, tranziția și începutul cel bun. De la acest zeu vine și numele lunii ianuarie.
Obiceiul de a marca trecerea dintre ani este însă și mai vechi: babilonienii sărbătoreau Anul Nou încă de acum 6000 de ani, la prima lună nouă de după solstiţiu. Festivalul dura 11 zile, în fiecare zi desfăşurându-se diverse activităţi, relatează Agerpres. Un obicei des întâlnit la babilonieni era înapoierea echipamentelor agricole împrumutate. Cu această ocazie, regele trecea printr-un ritual de pocăinţă şi era deposedat de putere pentru a petrece trei zile izolat şi în rugăciune. Când revenea, în lume se organizau ceremonii de restauraţie pentru a-i asigura acestuia suportul din partea naturii.
În zilele noastre, Revelionul este una dintre sărbătorile publice universale și Anul Nou este întâmpinat cu artificii și jocuri de lumini. Oamenii de pretutindeni își pun dorințe în această noapte și își sună prietenii și rudele. Este o celebrare a legăturilor interumane, a bucuriei și a speranței în mai bine.
Această noapte este învestită cu puteri magice, aduce un nou început fast, și nu este de mirare că în întreaga lume există superstiții legate de petrecerea ei.
În ebraică, Anul Nou se traduce prin „Rosh Hashanah”. Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut și promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe și produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.
Farfurii spate de ușile vecinilor
În noaptea de Anul Nou, în Danemarca oamenii obişnuiesc să spargă farfurii în uşa vecinilor. Se consideră că familia care are cele mai multe cioburi în faţa uşii va avea parte şi de cel mai mult noroc.
În Irlanda, fetele singure cred că noaptea dintre ani este un prilej să-şi găsească adevărata dragoste. Ele aşează vâsc sub pernă visând la momentul magic când îşi vor cunoaşte alesul. De asemenea, vâscul alungă și spiritele rele. În materie de politică, în Irlanda se crede că vântul din noaptea dintre ani poate prezice viitorul țării. Dacă bate dinspre vest aduce bunăstare, dacă bate dinspre est, britanicii vor domina politica.
În Scoţia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Tot aici a apărut şi „Auld Lang Syne”, unul dintre cele mai populare cântece de Anul Nou printre vorbitorii de limbă engleză. Cântecul a fost publicat pentru prima dată de poetul Robert Burns, în 1796, în cartea „Scots Musical Museum”.
Bulinele care aduc prosperitate
Filipinezii poartă în noaptea dintre ani veşminte cu buline şi pun pe masă mâncăruri în formă rotundă, având convingerea că vor avea parte de prosperitate, pentru că punctele rotunde invocă monedele. De asemenea, aruncarea monedelor la miezul nopţii semnifică belşug, creşterea veniturilor.
În Mexic se întâlnesc mai multe superstiţii: scoaterea bagajelor afară, pentru călătorii bune în anul ce vine, şi agăţarea unor figurine în formă de oaie pe clanţa uşii, pentru prosperitate. De asemenea, mexicanii comunică de Anul Nou cu spiritele morților. Spiritismul are baze legale și o sesiune costă în medie în jur de 15 dolari.
Chilienii, mai precis locuitorii orașului Talca, își sărbătoresc Anul Nou alături de rudele moarte. Porțile cimitirului se deschid la ora 11 noaptea, iar localnicii sunt întâmpinați de muzică clasică în surdină și de lumini estompate, transformând cimitirul într-un loc festiv.
Dragostea, ademenită cu lenjerie intimă colorată
În Ecuador se confecţionează sperietori de ciori care se ard la miezul nopţii. Tradiţia spune că astfel se distruge tot răul acumulat în cele 12 luni trecute, deschizând calea către fericire. În această ţară există şi superstiţia că lenjeria galbenă purtată de Revelion aduce optimism anul următor.
Brazilienii întâmpină noul an cu lenjerie intimă foarte colorată. De obicei se poartă nuanțe vesele de roșu și galben în speranța atragerii norocului și a unui posibil partener. Dorințele de avere și dragoste se exprimă prin intermediul lenjeriei. Pe bulevardul Paulista sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopții. Într-o astfel de sărbătoare, focurile de artificii sunt vestitoarele noului an.
Și în Venezuela, cei care își caută sufletul pereche poartă lenjerie roșie.
Se obișnuiește ca oamenii să se sărute sub vâsc la miezul nopții de Revelion. Poate fi considerat un gest romantic, dar este, de asemenea, un salut pentru Anul Nou între persoane ce își urează un an fericit, cu sănătate și noroc.
Femeile nemăritate din Belarus așteaptă noaptea de Anul Nou ca să afle dacă se vor căsători. Ele țin în mână câteva boabe de porumb, cu care ademenesc un cocoș. Potrivit tradiției, fata căreia îi dă târcoale cocoșul, se va căsători în anul următor.
Cine trece primul pragul casei
În multe regiuni din Europa s-a păstrat tradiția ca primul care pășește în casa cuiva după miezul nopții să aducă un dar, o monedă pentru prosperitate, o pâine pentru îndestulare, sare pentru savoare sau tărie pentru voie bună. Se preferă ca acest „first footer” să fie bărbat cu părul închis la culoare.
Scoțienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.
12 boabe de struguri
În insula Madeira din Portugalia există obiceiul ca în noaptea dintre ani să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine, iar în Spania există tradiţia de a se mânca 12 boabe de struguri la miezul nopţii de Revelion. Fiecare reprezintă o lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă.
Insula Madeira din Portugalia deține recordul pentru cea mai fastuoasă petrecere de Anul Nou. În 2007 s-au lansat câte 8.000 de artificii pe minut până s-a ajuns la un cumul de 600.000.
În Franţa se marchează sărbătoarea numită „le Réveillon” cu alimente de lux, şampanie şi cadouri.
În Turcia se face schimb de cadouri în timpul unei sărbători a alimentelor tradiționale turcești.
În întreaga lume, cea mai populară băutură de Revelion este șampania. Peste tot în Europa și în America este însoțită de un toast. În Rusia, o băutură din votcă, suc de lămâie şi apă de la robinet este denumită „apa murdară” şi se bea pentru a opri ghinionul.
Purceluși aducători de noroc
La salonul imperial din Austria s-a păstrat tradiţia balului de pe vremea habsburgilor. La miezul nopţii răsună „Dunărea albastră”, iar „Liliacul” lui Strauss este mereu pus în scenă. Participanţii la ceremonie au pe masă carne de purcel, semn de noroc. Şi mesele se decorează cu purceluşi de ciocolată.
Grecii mănâncă de Revelion o pâine specială numită „Vasilopita”, în interiorul acesteia fiind ascuns un bănuţ înainte de a o băga la cuptor. Pâinea se taie exact la miezul nopţii şi cine primeşte bucata cu premiul va avea noroc în anul care vine. Aici, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, vestit pentru bunătatea sa. Copiii își lasă încălțările lângă șemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun.
La Liege, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.
Obiecte vechi aruncate pe fereastră
La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune ca aduc bogăţie şi abundenţă.
În Olanda, Oudejaarsdag sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte. De altfel, aceasta este singura zi în care artificiile sunt autorizate, ele fiind puse în vânzare cu numai trei zile înainte de Anul Nou.
Sărutul american
Ruşii, dar și americanii obişnuiesc să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.
În SUA, Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor, ca şi în Canada. Toată lumea sărbătoreşte intrarea în Noul An la petreceri tradiţionale, uneori la baluri mascate, când toată lumea vine costumată tematic şi cu măşti (conform tradiţiei, oaspeţii trebuie să îşi dea jos măştile la miezul nopţii). Tot la miezul nopţii, sună clopotele şi sirenele, cerul este inundat de artificii şi toată lumea strigă într-un glas „Happy New Year!”.
În New York, o tradiţie de peste 100 de ani a fost aceea de a se arunca o minge în Times Square. Acest lucru se întâmplă și în Hong Kong, Sydney, Rio de Janeiro, San Antonio și Sacramento (California). În alte zone se aruncă diverse lucruri pentru a marca Anul Nou: în Easton (Maryland) — un crab, în Atlanta (Georgia) — o piersică, în New Orleans — o oală.
Mai cunoscut este poate obiceiul americanilor de a împărtăși un sărut pasional cu persoana iubită la miezul nopții, despre care se crede că va șterge amintirile neplăcute ale trecutului, deschizând calea către un viitor încărcat de dragoste.
Mâncare aruncată cât mai sus
În China, Anul Nou se sărbătorește la a doua lună nouă de la solstițiu. Petardele și pocnitorile se spune că alungă spiritele rele. Dragonii și leii fabuloși dansează pe străzi. Oamenii se îmbracă în roșu, cea mai eclatantă dintre culori, iar copiii primesc plicuri roșii cu bani. Se mai oferă și mandarine pentru noroc, dar numai în număr par. O altă tradiție de Anul Nou presupune ca lumea să iasă afară și să-și strige în gura mare dorințele pentru anul care vine. În același timp, trebuie să arunce cu mâncare cât mai sus.
Flori și culori
În India, Anul Nou se sărbătorește diferit în funcție de regiune. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roșu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii.
În sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori și daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineața Anului Nou, copiii trebuie să țină ochii închiși până sunt conduși de mână la cutia cu daruri.
În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou.
Crap eliberat în râu
În Vietnam, Anul Nou este numit „Tet Nguyen Dan” sau mai simplu „Tet”. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătorește pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obișnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în rău.
108 lovituri de gong pentru alungarea păcatelor
În Japonia, oamenii își petrec o săptămână întreagă pregătindu-se pentru venirea noului an. Casa trebuie curățată foarte bine pentru a preveni apariția oricăror spirite rele. Toate datoriile trebuie plătite și, mai ales, toate certurile rezolvate și greșelile iertate.
Pentru japonezi, Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători și un simbol al înnoirii. Sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele și grijile anului pe cale să se încheie și se pregătesc pentru un nou început. Neînțelegerile și animozitățile sunt uitate.
Pe 31 decembrie, la miezul nopții, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărți sake (băutura tradițională, n.r.) și pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunță trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul și purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas — mici cadouri cu bani înăuntru. În ziua de Anul Nou se scriu pe o hârtie visele și dorințele.
Editor : Luana Pavaluca
