Republica Moldova, trei scenarii. Cum a fost folosită Transnistria pentru a lovi forţele pro-europene

"Dacă Plahotniuc nu va primi banii de la Bruxelles, guvernarea se va prăbuşi şi va pica totul pe umerii lui", iar scenariul alegerilor anticipate nu are nicio şansă, consideră Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române. Un rol major în deznodământul scrutinului de duminică l-a jucat variabila "Transnistria", după cum subliniază un alt expert, Valeriu Paşa, de la Chişinău. Iar pentru variabila "Transnistria" din ecuaţia "Republica Molddova" drumul ar putea fi abia la început.

"Scenariul alegerilor anticipate eu nu-l mai văd în acest moment, nu ar mai fi favorabil pentru nimeni. Anticipatele pot avea loc nu mai devreme de 30 de zile, dar nu mai târziu de 90 de zile, deci va fi o perioadă foarte complicat de gestionat în Republica Moldova, iar domnul Plahotniuc are suficiente mandate ca să-şi legitimeze guvernarea unică în diverse formule", a explicat, pentru Digi24.ro, Dan Daungaciu. 

Potrivit expertului, formula care descrie cel mai bine exerciţiul electoral din Republica Moldova, unde alegătorii au votat pentru o nouă compoziţie a Parlamentului, după un nou sistem electoral (cel mixt, impus de oligarhul Vlad Plahotniuc, cu sprijinul preşedintelui Igor Dodon), ar fi următoarea: Noi am votat, cine plăteşte?

"Marea problemă pe termen scurt a Chişinăului va fi cine plăteşte costurile campaniiei electorale şi mai ales a guvernării în perspectiva alegerilor parlamentare. La Chişinău a fost un consum de resurse enorm, în perspectiva alegerilor parlamentare, bazat practic pe nimic. Pentru că bani de la Uniunea Europeană nu au venit - cele 100 de milioane de euro despre care se tot vorbeşte, care înseamnă cam 2 miliarde de lei moldoveneşti, şi care sunt pentru economia Republicii Moldova vitali. Deci pe termen scurt o să vedem un fel de dans al păunului pe care îl vor face Partidul Democrat (PDM) şi domnul Plahotniuc ca să se reapropie, să se recredibilizeze în relaţia cu Bruxelles-ul, întrucât banii numai de acolo vin; în relaţia cu Brexelles-ul şi mai puţin cu Bucureştiul, pentru că Bucureştiul este hipnotizat demult în această relaţie bilaterală. Însă Bruxelles-ul este fundamental pentru a da bani, pentru a gira democratic noua guvernare şi pentru a permite apoi şi altor instituţii să finanţeze - Banca Mondială, FMI - ca să ţină Republica Moldova în funcţiune", susţine Dan Dungaciu. 

Trei scenarii pentru Parlament

Din perspectiva a ce urmează de acum încolo, Dan Dungaciu schiţează trei scenarii posibile.

• Prima observaţie este evidentă: jocul pe care l-a făcut Partidul Democrat, cu modificarea sistemului electoral, a dat rezultate, iar aici se vede foarte clar cum PSRM a fost în cârdăşie cu PDM-ul pentru că în momentul în care era la 40% a acceptat să schimbe legea electorală. De fapt, PSRM-ul a pierdut pe uninominal şi i-a permis partidului cu resurse financiare şi mediatice (PDM) să câştige. Ce va face PDM-ul acum? În principiu, PDM poate să facă o şmecherie juridică de tipul următor. În Constituţia Republicii Moldova se validează Guvernul de către majoritatea parlamentarilor aleşi. Dacă, de pildă, PDM nu va valida toate mandatele, pentru că unele vor fi contestate, iar în Parlament cei aleşi vor fi mai puţini de 101 (pentru că, repet, o parte vor fi contestaţi, etc.), atunci PDM-ul domnului Plahotniuc împreună cu independenţii şi Partidul Şor va avea majoritate în Parlament. Atunci ar putea să valideze guvernul înainte ca toate mandatele să fie validate. Asta este o şmecherie pe care legislaţia Republicii Moldova o permite şi pe care partidul lui Plahotniuc ar putea să o folosească. Dacă ar face asta, însă, ar da un semnal că toată guvernarea se va baza pe o şmecherie, dar teoretic e acolo. De ce? Pentru că el trebuie să se asigure ca Guvernul să fie validat înainte ca o posibilă, teoretic vorbind, alianţă PSRM-Blocul ACUM să ia majoritatea. Pentru că teoretic, dacă eşti Plahotniuc, poţi să gândeşti că cele două forţe, într-un puseu de furie anti-Plahotniuc, fac majoritatea şi aruncă în opoziţie PDM-ul. Repet, e un scenariu ipotetic.

• A doua variantă. Plahotniuc se va duce să facă dansul păunului convingător, deci o coaliţie cu Blocul ACUM. Adică o coaliţie europeană, cu PDM-ul având cele mai multe mandate. Eu cred că în acest moment şansele unei asemenea coaliţii sunt mici. De ce? Pentru că Blocul ACUM va trebui să fie conştient că va intra la guvernare, dar nu va ajunge la putere şi nu are nicio garanţie că nu va fi decimat în timpul acestei guvernări. Toate instituţiile de forţă sunt în mâna lui Plahotniuc. Va păţi, dacă vreţi, cam ceea ce a păţit PL-ul când a dansat cu Diavolul, când de fapt Diavolul dansează cu tine. Din perspectiva Blocului ACUM, deci, e un risc politic major. A, că se poate discuta ca bucăţi din ACUM să vină alături de Plahotniuc  şi împreună să facă o majoritate, căci Plahotniuc are nevoie de o legitimare pro-europeană, asta e o discuţie posibilă. Nu cred însă că în acest moment se va întâmpla vreo ruptură sau ar fi foarte riscant pentru Blocul ACUM să se petreacă o ruptură în interiorul alianţei. Eu văd scenariul ăsta extrem de improbabil. Politic vorbind, e mult mai bine pentru ACUM să rămână în opoziţie.

• Al treilea scenariu. Există posibilitatea unui vot asumat cu PSRM, în care PDM să dea premier, eventual chiar să rămână premierul Filip. Ar fi legitimarea situaţiei anterioare, în care socialiştii vor fi la guvernare, nu vor avea premierul, nici puterea, dar va fi totul pe faţă, în baza unor condiţii minimale pe care europenii le cer: transparenţa votului şi deciziei politice, respectiv respectarea Acordului de asociere. Dodon va spune că nu se atinge de Acordul de asociere şi se vor uni în numele proiectului "Pro-Moldova". Ei, aici vor fi toate riscurile. Această formulă de guvernare are şi majoritate constituţională, şi atâtea mandate încât practic nu se mai bate cu nimeni. Dodon va câştiga o binecuvântare, ruşii vor fi şi ei câştigaţi că Republica Modlova nu va trebui să fie plătită de ruşi, mai ales că una dintre posibilităţile acestei coaliţii largi va fi proiectul de federalizare. 

Ruşii aşteaptă condiţiile prielnice să implementeze planul federalizării

Preşedintele Igor Dodon a vorbit încă din 2016 despre scenariul federalizării Republicii Moldova, dând semnalul în presa rusă. Într-un interviu pentru cotidianul Izvestia, Dodon spunea că vrea să schimbe structura politică a republicii într-una federativă și să propună Tiraspolului să se unifice cu Republica Moldova ca entitate a Federației cu puteri extinse.

Care sunt perspectivele acestui scenariu începând cu anul 2019, după aflarea rezultatului alegerilor parlamentare de la Chişinău? 

Dan Dungaciu: "În acest moment, dată fiind plecarea lui Dodon la Munchen, există o parte din europeni care nu sunt împotriva proiectului de federalizare a Republicii Moldova, ruşii aşteaptă condiţiile prielnice să-l implementeze şi nu-mi dau seama dacă partea americană este complet împotriva proiectului. Deocamdată nu am văzut semnale foarte clare. O asemenea coaliţie largă, transparentă, ar îndeplini, prin menţinerea Acordului de asociere, condiţiile minimale cerute de europeni. Ar fi, deci, mai multe interese care s-ar coagula.

Sigur că România va trebui să-şi dea demisia din politica externă regională dacă se va întâmpla aşa. Totuşi, România a girat exact naraţiunea asta cu Tom şi Jerry, în care unul e bun, unul e rău, îşi dau cu ciocanele în cap, dar nimeni nu păţeşte nimic. Dar, mă rog, ieratţi-mă că o spun, România este o miză minoră în acest moment". 

Cum a fost deja folosită Transnistria. "Regimul de la Tiraspol a avut grijă să-i satisfacă pe toţi"

Într-o formă sau alta, însă, variabila "Transnistria" a început deja să influenţeze momentele-cheie ale politicii de la Chişinău, cum sunt de pildă alegerile. 

Valeriu Paşa, expert la think-tank-ul WatchDog, de la Chişinău, explică despre ce e vorba în mare: "Sunt trei mandate care au fost formate în Transnistria, care merg la cei din guvernarea actuală şi la socialişti. Nu mai spun de cum s-a votat, cu sute de autobuze care au circulat prin toată ţara, toată ziua. A fost ceva nemaivăzut pentru Republica Moldova. 

Referindu-se la rolul Transnistriei în scrutinul desfăşurat în Republica Moldova, Valeriu Paşa se apleacă şi asupra unui element care vorbeşte de la sine despre modul în care se dă cu zarul în asemenea momente: "Domnul Plahotniuc a avut grijă să-l umilească pe preşedintele Dodon. Inclusiv unul dintre cei care au câştigat în aceste circumscripţii, chiar dacă îi este subordonat lui Plahotniuc prin afilierea cu Şor, mă refer la domnul Melnic (Viorel Melnic - n.r.), este o persoană foarte apropiată domnului Dodon, cei doi sunt rude. Acum dumnealui (Igor Dodon – n.r.) ar trebui să conteste legalitatea alegerii unei rude în funcţia de deputat pe Transnistria. E exact aşa cum îi place domnului Plahotniuc, nu doar să câştige, dar şi să-şi umilească concurenţii şi partenerii, pe aceştia din urmă în primul rând".

Mai mult, subliniază expertul de la WatchDog, "cel mai amuzant este faptul că în două circumscripţii alocate cetăţenilor din Transnistria pe componenta proporţională s-a votat în proporţie de peste 50% cu PSRM. Dar câştigători pe componenta uninominală au ieşit doi aşa-zişi independenţi care sunt de fapt afiliaţi guvernării de la Chişinău. Adică regimul de la Tiraspol a avut grijă să-i satisfacă pe toţi".

Cum a lăudat guvernul PSD-ALDE trecerea la sistemul electoral care a afectat performanţele coaliţiei pro-europene

Componenta proporţională (pe liste) şi componenta uninominală la care face trimitere expertul Valeriu Paşa au apărut ca efect al modificărilor aduse legii electorale. Astfel, în anul 2017, autorităţile de la Chişinău au introdus sistemul mixt de votare, dorit de liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, care a beneficiat în acest demers de sprijinul preşedintelui Igor Dodon. 

După cum reaminteşte acum Valeriu Paşa, "singurii care nu au zis nimic împotriva acestui nou sistem electoral au fost cei din Federaţia Rusă. În rest, toţi au fost clar împotrivă, mai puţin guvernarea de la Bucureşti. Atunci când toţi se exprimau împotrivă – şi Comisia Europeană, şi Parlamentul European, Comisia de la Veneţia, ambasadele -, prim-ministrul român de la acea vreme, Mihai Tudose, a venit la Chişinău şi a zis că e foarte bun sistemul şi <<nu vă băgaţi că e ţară suverană şi fac ce vor ei!>>>" (detalii AICI).

Cum s-a ajuns... la rezultat

„Vom vedea care sunt aprecierile UE în legătură cu desfăşurarea procesului de votare, dar din punct de vedere politiologic, dacă vreţi, putem să vedem că toate aceste aranjamente au influenţat mult un număr mare de mandate”, susţine Valeriu Paşa.

Ce fel de aranjamente? Mai jos, o listă care poate fi parcursă rapid, alcătuită de expertul de la WatchDog.

-controlul media

-mituirea alegătorilor inclusiv în ziua alegerilor

-aşa-zisa fidelizare a alegătorilor prin tot felul de acte de caritate şi acţiuni populiste finanţate de la buget.

-peste 35.000 de alegători din regiunea transinistreană au fost aduşi organizat la vot şi, din câte se vede, în mod absolut clar mituiţi să voteze.

-interdicţia de a vota pusă cetăţenilor din diaspora care nu au paşaport moldovenesc valabil, lucru care nu s-a întâmplat în trecut şi care a afectat foarte multă lume (iar asta dincolo de faptul că sunt zeci de mii de cetăţeni moldoveni în ţările UE care nici nu au paşaport moldovenesc întrucât nu au ce face cu el în viaţa lor de zi cu zi)

"Imixtiunea masivă" a Rusiei în campania electorală de la Chişinău

"Observăm aplicarea majorității instrumentelor devenite clasice pentru a influența rezultatele votării. În afară de filiala în RM a Patriarhiei Ruse și grupările criminale organizate cu afiliere în Federația Rusă, restul tipurilor de resurse sunt implicate în măsură mult mai mare decât a fost atestat până acum. În mod aparte atrage atenție utilizarea intensă a manipulării în mediul on-line. Au fost create produse mediatice de propagandă care țintesc publicul din RM. Sunt atestate campanii publicitare foarte puternice pe Facebook și Odnoklassniki", se arăta, recent, într-un raport realizat de expertul Valeriu Paşa, pentru think-tank-ul WatchDog, de la Chişinău.

"Instituțiile de stat ruse, inclusiv cele de securitate, depun eforturi deschise pentru a susține un anumit concurent electoral – PSRM și pe Igor Dodon. Pe fonul înrăutățirii puternice a nivelului de încredere în Vladimir Putin, acesta încearcă să obțină victorii simbolice pe plan extern. Astfel se dorește sustragerea atenției publice în Rusia de la problemele interne. Alegerile din RM fac parte din această strategie. Kremlinul are nevoie de cel puțin o victorie simbolică a socialiștilor la aceste alegeri. Dar urmărește și obiective strategice de termen lung. În primul rând își dorește să evite instaurarea unei guvernări cu adevărat pro-europene și pro-reforme capabilă, măcar teoretic, să ancoreze RM pe calea integrării în UE", explica, înainte de desfăşurarea alegerilor parlamentare, Valeriu Paşa, în studiul amintit.