Guvernul Republicii Moldova continuă denunţarea acordurilor de cooperare cu ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI), organizația condusă de Rusia și unul dintre instrumentele regimului de la Kremlin pentru a-și păstra influența în spațiul ex-sovietic . Cel de-al treilea acord denunţat, miercuri, într-o şedinţă de guvern vizează colaborarea în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale.
Până în prezent, fără a avea acorduri speciale, Republica Moldova a fost implicată în ample operaţiuni de salvare în cadrul misiunilor internaţionale, cooperând cu Centrul de coordonare a răspunsului la urgenţă al UE, cu Centrul Euroatlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre.
Pompierii şi salvatorii moldoveni au participat în misiuni de salvare şi lichidare a consecinţelor inundaţiilor în Indonezia, Bulgaria, România, la lichidarea incendiilor forestiere în Grecia, şi mai recent, în Turcia, unde s-au alăturat căutărilor urbane şi salvărilor de vieţi omeneşti, după producerea seismelor devastatoare, potrivit portalului citat.
Profesionalismul salvatorilor moldoveni a fost înalt apreciat de comunitatea europeană. În luna aprilie, Republica Moldova a fost invitată să se alăture echipei Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene. Acest statut va aduce cetăţenilor moldoveni servicii de protecţie de cel mai înalt nivel, în cele mai complexe situaţii de criză.
Astfel, Republica Moldova va putea miza pe sprijin din partea celor 27 de ţări ale UE şi a altor nouă state participante la acest mecanism.
Pe de altă parte, din momentul semnării, pe 22 ianuarie 1993, a Acordului privind interacţiunea în domeniul preîntâmpinării şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen, acesta a avut o aplicabilitate minimă pentru Republica Moldova, conform guvernului moldovean.
În plus, guvernul de la Chişinău a avizat proiectul privind denunţarea Convenţiei cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente, încheiată la Minsk la 26 mai 1995, conform Deschide.md, citată de Agepes.
În cazul Republicii Moldova, „platforma în cauza nu şi-a atins scopul, şi anume de a soluţiona probleme reale cu care s-a confruntat pe parcursul ultimelor decenii (cum ar fi conflictul transnistrean)”, precizează guvernul moldovean.
Preşedintele parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, a adresat, anterior, guvernului un demers prin care a solicitat iniţierea procedurii de retragere a Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a CSI.
Potrivit lui, după ce o ţară fondatoare a CSI, Rusia, a atacat într-un mod barbar alt stat fondator, Ucraina, ocupându-i teritorii şi ucigându-i cetăţenii, această organizaţie nu se mai poate numi comunitate. Igor Grosu a mai spus că aflarea Republicii Moldova în structurile CSI nu a ajutat-o să rezolve conflictul transnistrean şi să evacueze armata rusă de pe teritoriul statului, conform media citate.
Prezentă la şedinţa de guvern, guvernatoarea în exerciţiu a Găgăuziei, Irina Vlah, cunoscută pentru poziţia sa pro-Moscova, a cerut guvernului să nu mai denunţe acordurile din cadrul CSI fără să consulte în prealabil cetăţenii şi oamenii de afaceri. În replică, premierul Dorin Recean i-a urat "călătorie plăcută la Moscova", potrivit Unimedia.info, citat de Agerpres.
„Noi mereu consultăm aceste decizii cu toată societatea şi cu business-ul. Nu ştiu cu cine dvs. vă sfătuiţi, dar noi vom continua să ne integrăm în UE şi nu vom participa la organizaţiile politice care există pentru ca doar cineva, o ţară anume, să-şi promoveze interesele”, a afirmat Dorin Recean, potrivit portalului menţionat.
Editor : Adrian Dumitru
