Live Text Război în Ucraina. Ultimatum al Rusiei pentru Mariupol: Depuneți armele! Răspunsul Kievului: Nu ne predăm!
În cea de-a 25-a zi de război în Ucraina, orașele sunt în continuare amenințate de atacurile armatei rusești. În 18 zone s-au auzit raiduri aeriene și bombardamente sâmbătă noaptea. Și Harkov continuă să fie bombardat de artilerie, mai multe clădiri rezidenţiale au fost lovite şi au luat foc. Cel puţin 260 de civili au fost ucişi în conflictele din jurul orașului, de când trupele ruse au invadat Ucraina în urmă cu aproape o lună, spun autorităţile locale. Consiliul naţional de securitate şi apărare al Ucrainei a interzis activitatea partidelor politice pro-ruse în perioada în care legea marţială este în vigoare. Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat decizia într-un mesaj video.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
VIDEO. Cum arată Ucraina după 25 de zile de invazie rusă
Kievul respinge ultimatumul Rusiei
ACTUALIZARE LUNI 21 MARTIE, ORA 4:00 Conducerea Ucrainei a respins categoric ultimatumul primit din partea armatei ruse de a depune armele şi de a preda oraşul Mariupol, informează Reuters.
„Nu va exista nicio predare, nicio depunere a armelor”, a declarat viceprim-ministrul Irina Vereşciuk pentru Ukraîinska Pravda în primele ore ale zilei de luni. Răspunsul a fost deja comunicat părţii ruse, a spus ea.
Irina Vereşciuk a cerut, în schimb, ca armata rusă să deschidă coridoare umanitare în Mariupol.
Rusia ceruse trupelor ucrainene de la Mariupol să depună armele şi să părăsească oraşul luni dimineaţă. Pe de altă parte, a promis că va fi creat un coridor care va funcţiona timp de două ore dimineaţa (07:00-09:00 GMT, 9:00 - 11:00, ora Kievului), potrivit unei declaraţii făcute de generalul-maior Mihail Mizinţev pentru agenţia de presă rusă TASS, scrie Agerpres.
Rusia a propus ca toate unităţile armate ucrainene să părăsească oraşul „fără arme şi muniţii, pe o rută convenită cu Ucraina” şi a insistat asupra unui „răspuns oficial în scris” până luni dimineața la ora 5:00, ora Moscovei (02:00 GMT, 4:00, ora Kievului).
Armata rusă a trimis părţii ucrainene o scrisoare de opt pagini. Vicepremierul Vereşciuk a informat că răspunsul său către Moscova a fost: „În loc să vă pierdeţi vremea cu o scrisoare de opt pagini, mai bine deschideţi un coridor!”.
Cel puțin un mort după explozii într-un cartier din Kiev
ACTUALIZARE, 21 MARTIE, ORA 1:00 O persoană a fost ucisă în urma unor explozii care au avut loc într-un cartier din Kiev unde sunt locuințe, magazine și birouri, a anunțat duminică seara primarul orașului, Vitali Kliciko.
Echipa CNN aflată la Kiev a confirmat că au fost auzite duminică noapte mai multe explozii în capitala ucraineană.
Exploziile au avut loc în cartierul Podilîi din Kiev, care face parte din districtul Podilskîi.
Au fost lovite câteva case și un centru comercial, unde s-a produs un incendiu de proporții la care intervin echipele de urgență.
Echipa CNN a văzut duminică seara o explozie pe cerul Kievului și a auzit tiruri ale apărării antiaeriene. Nu este clar asupra a ceea ce trăgeau ucrainenii, dar jurnaliștii au văzut un punct luminos traversând cerul deasupra capitalei, care putea fi un avion lovit.
Ultimatum transmis de Moscova: Depuneți armele la Mariupol!
ACTUALIZARE 23:10 Ministerul rus al Apărării dă un ultimatum Ucrainei cu privire la predarea orașului Mariupol. Kievul are timp până luni, în zorii zilei, la ora 5:00, să dea Rusiei un răspuns.
„Depuneți armele”, a transmis generalul-colonel Mihail Mizințev, directorul Centrului Național rus de Management al Apărării, într-un comunicat transmis de Ministerul Apărării de la Moscova, relatează The Guardian.
Ultimatumul vine sub pretextul dramei umanitare din acest oraș aflat de trei săptămâni, aproape neîncetat, sub asediu și bombardat intens de forțele ruse.
„S-a ajuns la o catastrofă umanitară teribilă”, a spus Mizințev. „Tuturor celor care depun armele le este garantată ieșirea în siguranță din Mariupol”, a transmis oficialul rus.
El a spus că luni vor fi deschise coridoare umanitare din Mariupol atât în direcție estică, cât și vestică.
„Autoritățile de la Mariupol au acum ocazia să facă o alegere și să treacă de partea poporului, altfel, tribunalul militar care îi așteaptă este doar puținul pe care îl merită pentru crimele lor teribile, pe care partea rusă le documentează cu mare atenție”, a amenințat generalul rus.
„Facem un apel la bandiții odioși, care sunt responsabili de viețile a sute de oameni nevinovați și care acum se numesc reprezentanți ai autorităților locale oficiale din acest oraș unic, Mariupol. Suntem conștienți că în situația actuală puține lucruri depind de voi, deoarece vă aflați sub controlul deplin al batalioanelor naționaliste, dar sperăm foarte mult că voi, inclusiv primarul orașului, mai aveți măcar ceva uman în voi, măcar un sentiment de compasiune pentru civilii care v-au fost încredințați”, a declarat Mizințev, citat de agenția RIA Novosti.
Edilii din Mariupol acuză deportări ale populației în Rusia
Consiliul orașului Mariupol a declarat sâmbătă că locuitorii sunt deportați în Rusia împotriva voinței lor de către forțele rusești.
„În cursul săptămânii trecute, câteva mii de locuitori din Mariupol deportați pe teritoriul rusesc”, a declarat Consiliul municipal. „Ocupanții au luat oameni din cartierul Livoberejni și din adăpostul aflat în clădirea clubului sportiv, unde peste 1.000 de persoane (majoritatea femei și copii) se ascundeau de bombardamentele constante”, au acuzat autoritățile locale din Mariupol.
Locuitorii din Mariupol luați cu forța au fost duși în tabere de triere, unde rușii le-au verificat telefoanele și documentele, apoi i-au redirecționat pe unii dintre ei către destinații îndepărtate din Rusia. Soarta altora este necunoscută, a declarat Consiliul municipal
CNN precizează că agenția RIA îl citează pe general, care a declarat că aproape 60.000 de locuitori din Mariupol „ajuns în Rusia în deplină siguranță”.
Bombardamente în Jîtomîr
ACTUALIZARE 23:0 Rachete rusești au căzut, în urmă cu puțin timp, într-o localitate din regiunea Jîtomîr. Cel puțin trei oameni au fost răniți, iar 13 case au fost avariate grav. Unele au fost incendiate, altele nu mai au acoperiș. În curți au rămas, înfipte în pământ, și câteva rachete care nu au explodat.
Pompierii ucraineni au reușit să stingă flăcările.
Este cel de-al patrulea atac în această zonă, în mai puțin de o săptămână.
Boris Johnson s-a angajat să continue sprijinul militar pentru Ucraina
ACTUALIZARE 22:51 Premierul britanic Boris Johnson s-a angajat să continue sprijinul militar pentru Ucraina, într-o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează BBC.
„Prim-ministrul a subliniat angajamentul continuu al Regatului Unit de a lucra alături de partenerii internaționali pentru a coordona sprijinul pentru consolidarea autoapărării Ucrainei”, a precizat Downing Street într-un comunicat.
„Amândoi lideri au subliniat importanța sancțiunilor în exercitarea presiunii asupra lui Putin și au condamnat atacurile abominable asupra civililor nevinovați, în urma bombardamentelor îngrozitoare de la Mariupol”, se arată în comunicat.
Ultimul diplomat UE care a fost evacuat din Mariupol: „Sper că nimeni nu va vedea vreodată ceea ce am văzut eu”
ACTUALIZARE 22:22 Consulul general al Greciei la Mariupol, ultimul diplomat UE care a fost evacuat portul ucrainean asediat, spune că orașul a fost distrus, relatează Reuters.
Manolis Androulakis a ajutat zeci de cetățeni greci și etnici greci să plece din orașul distrus de la invazia Rusiei în Ucraina. A plecat marți de la Mariupol și, după o călătorie de patru zile prin Ucraina, a traversat în România prin Moldova, alături de alți 10 cetățeni greci.
„Sper că nimeni nu va vedea vreodată ceea ce am văzut eu” , a spus Androulakis, după ce a ajuns duminică pe Aeroportul Internațional din Atena și s-a reunit cu familia sa.
SUA nu sunt optimiste în privința negocierilor
ACTUALIZARE 21:55 Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a avertizat că există puține speranțe imediate pentru o încheiere a războiului din Ucraina prin negocieri.
„Trebuie să folosim orice format, orice șansă, pentru a avea posibilitatea de a negocia, de a vorbi cu președintele rus Vladimir Putin”, a spus președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru CNN.
Thomas-Greenfield spune însă că șansele pentru un acord sunt mici.
„Am susținut negocierile pe care președintele Zelenski le-a încercat cu rușii - și folosesc cuvântul încercat pentru că negocierile par a fi unilaterale, iar rușii nu s-au înclinat spre nicio posibilitate pentru o soluție negociată și diplomatică”, a spus ea.
Bombardamentele continuă în Mariupol
ACTUALIZARE 21:48 Bombardamentul intens al forțelor asupra orașul lui Mariupol continuă, spune guvernatorul regional Pavlo Kirilenko, citat de BBC.
„Ei continuă să atace. Bombardamentele, loviturile aeriene și împușcăturile în oraș sunt constante. Acum sunt lupte, împușcături, continuă chiar în oraș”, spune el.
„Astăzi am primit informații că niște oameni – nu le voi da numele – care au fost implicați în obținerea de informații și ajutarea la evacuarea oamenilor, s-au trezit sub tiruri, sunt victime printre ei din păcate. Evacuau oameni. Oameni care trebuie să se miște, voluntari... despre care ocupanții știu bine că sunt civili, oameni neînarmați”, a adăugat Kirilenko.
64 de angajați de la Cernobîl au fost lăsați să plece, după 3 săptămâni
ACTUALIZARE 20:55 După ce au fost ținuți practic ostatici de trupele ruse timp de mai bine de trei săptămâni, 64 de angajați de la centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl au reușit în sfârșit să plece, relatează BBC.
Aceștia au fost înlocuiți de 46 de angajați care s-au oferit voluntar să se deplaseze la centrală.
Aproximativ 200 de angajați și membri ai Gărzii Naționale Ucrainene au fost blocați la centrală din 24 februarie, din prima zi a războiului, când trupele ruse au ocupat centrala.
În condițiile în care partea rusă nu a putut să le garanteze siguranța, muncitorii au fost rămas captivi, cu provizii reduse de alimente și medicamente. Au fost forțați să doarmă pe podea, pe mese și pe câteva paturi mici de campanie.
Prim-ministrul Estoniei: „Putin nu trebuie să câștige acest război”
ACTUALIZARE 20:16 „Putin nu trebuie să câștige acest război”, a spus duminică premierul Estoniei, Kaja Kallas. Ea a adăugat că țara sa sprijină Ucraina pentru a lupta împotriva invaziei ruse, relatează CNN.
„Încercăm să facem tot ce putem pentru a sprijini și ajuta Ucraina să lupte în acest război. Putin nu trebuie să câștige acest război”, a spus ea.
Kallas, care va participa la summit-ul NATO de săptămâna aceasta, a spus că strategia alianței ar trebui să se concentreze pe încheierea războiului prin utilizarea „izolării inteligente” și că NATO ar trebui să treacă de la o „postură de descurajare” la o „postură de apărare” sigură, crescând contribuțiile țărilor membre pentru consolidarea apărării fiecărei națiuni și, prin urmare, a NATO în ansamblul său.
„Există unele capacități care sunt prea scumpe pentru orice stat în parte, dar dacă le facem împreună aici, în Europa, pentru a ne proteja teritoriile, suntem mai puternici”, a spus ea.
Comandantul adjunct al flotei ruse la Marea Neagră a fost ucis la Mariupol
ACTUALIZARE 19:12 Rusia a confirmat astăzi că comandantul adjunct al flotei ruse la Marea Neagră, Andrei Palîi, a fost ucis în Ucraina El ar fi murit în timpul luptelor din regiunea Mariupol.
Palîi era pe cale să fie promovat contraamiral, potrivit publicației Kommersant.
5 persoane rănite de un obuz la Kiev
ACTUALIZARE 18:30 Un obuz a explodat în fața unui bloc de locuințe din Kiev, rănind cinci persoane, a spus duminică primarul orașului, Vitali Kliciko.
Clădirea cu zece etaje a fost grav avariată, relatează The Guardian.
Kliciko a scris pe Telegram că „atacurile aeriene ale inamicului” au rănit cinci persoane, dintre care două au fost transportate la spital.
Șeful Pentagonului: Putin recurge la atacuri „dezgustătoare” împotriva civililor pentru că forțele militare ruse sunt blocate
ACTUALIZARE 18:17 Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, spune că operațiunea militară a președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina este „blocată”, motiv pentru care a recurs la atacuri „dezgustătoare” împotriva civililor, potrivit CNN.
„Am văzut țintirea deliberată a unor orașe și a civililor în ultimele săptămâni”, a spus Austin, citat de CNN.
„Și din nou, cred că face acest lucru deoarece campania lui s-a blocat. Nu a reușit să-și atingă obiectivele. Așa că recurge la aceste tactici pe care le vedem în fiecare zi. Iar acest lucru este dezgustător”, a spus Austin.
Biden nu va merge în Ucraina săptămâna viitoare
ACTUALIZARE 18:11 Secretara de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a spus că „nu există planuri” pentru o vizită a președintelui american Joe Biden în Ucraina săptămâna viitoare, când va veni în Europa pentru summiturile NATO și UE.
„Vizita se va concentra pe continuarea coagulării lumii în sprijinul poporului ucrainean și împotriva invaziei Ucrainei de către președintele Putin, dar nu există planuri de a călători în Ucraina”, a spus ea, potrivit CNN.
Petro Poroșenko, fostul președinte al Ucrainei, a spus că o vizită a lui Biden în Ucraina ar fi un „simbol al solidarității”.
Franţa a blocat active ale oligarhilor ruşi în valoare de aproape 850 de milioane de euro
ACTUALIZARE 18:07 După izbucnirea războiului din Ucraina, Franţa a blocat active aparţinând oligarhilor ruşi (iahturi, apartamente, conturi bancare) aflate pe teritoriul francez în valoare de aproape 850 de milioane de euro, a spus duminică ministrul Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire, citat de AFP.
„m blocat conturi ale persoanelor fizice, linii de credit în Franţa, în instituţiile financiare franceze, în valoare de 150 de milioane de euro", a spus Le Maire. În plus, „am blocat proprietăţi imobiliare de pe teritoriul francez în valoare de 539 milioane de euro, sub forma a aproximativ 30 de proprietăţi sau apartamente şi de asemenea am blocat două iahturi în valoare de 150 de milioane de euro”, a adăugat oficialul francez, potrivit Agerpres.
„În total, vorbim de bunuri şi active ale oligarhilor ruşi în valoare de aproape 850 de milioane de euro, care au fost blocate pe teritoriul francez”, a concluzionat Bruno Le Maire.
În practică, blocarea unor bunuri face ca proprietarii lor să nu poată să le „utilizeze, revândă sau valorifice”.
„În schimb, aceste bunuri nu au confiscate, în sensul în care statul ar deveni proprietarul şi ar putea ulterior să le revândă. Pentru o confiscare, trebuie să existe o infracţiune”, a precizat ministrul francez.
„Sancţiunile provoacă dificultăţi Rusiei, statului rus, preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin”, a continuat Le Maire, care a menţionat şi blocarea unor active în valoare de 22 de miliarde de euro aparţinând Băncii Centrale a Rusiei.
Zelenski spune că Ucraina nu-și poate compromite integritatea teritorială
ACTUALIZARE 18:05 Președintele ucrainean Volodimir Zelenkski a spus că există „compromisuri” pe care Ucraina nu le poate face în negocierile cu președintele rus Vladimir Putin. Acestea se referă la integritatea teritorială a țării, a explicat el într-un interviu pentru CNN.
Zelenski a fost întrebat despre cererile Rusiei, inclusiv recunoașterea peninsulei Crimeea, anexată de ruși în 2014, și a teritoriilor separatiste din Donbas ca teritorii rusești și garanția că Ucraina nu va fi niciodată membră a NATO.
„Există compromisuri pentru care nu putem fi pregătiți, ca stat independent”, a răspuns Zelenski.
El a adăugat că e vorba despre „compromisuri legate de integritatea noastră teritorială și suveranitatea noastră”.
„Poporul ucrainean a a demonstrat asta, nu i-a întâmpinat pe soldații ruși cu buchete de flori, i-a întâmpinat cu curaj și cu arme în mâini”, a adăugat el.
Podoliak: 6 generali ruși au fost uciși de la începutul invaziei
ACTUALIZARE 16:21 Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, spune că un al șaselea general rus au fost ucis în Ucraina, potrivit The Guardian.
„Rata mare de mortalitate mare în rândul ofițerilor superiori ai Federației Ruse este izbitoare. Deja 6 generali au fost uciși: generalii maiori Tușaiev, Gherasimov, Kolesnikov, Suhovețki, Mitiaev și generalul Mordvicev. Zeci de colonei și alți ofițeri. Armata Federației Ruse este complet nepregătită și luptă doar cu numărul mare de militari și rachete de croazieră”, a scris Podoliak pe Twitter.
Bilanț ONU: Peste 900 de civili au fost ucişi în Ucraina de la începutul războiului
ACTUALIZARE 16:05 Cel puţin 902 civili şi-au pierdut viaţa în războiul din Ucranina, de la începutul invaziei ruse în 24 februarie până sâmbătă la miezul nopţii, potrivit biroului Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi (OHCHR).
Datele preluate de Reuters sunt însă probabil mult sub bilanţul real al conflictului, deoarece OHCHR precizează că nu a fost în măsură să preia sau să verifice rapoartele privind numărul victimelor în unele oraşe lovite, cum ar fi Mariupol, relatează Agerpres.
Conform structurii pentru refugiaţi a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele mai multe morţi în rândul populaţiei civile ucrainene au fost provocate de arme explozive, cum ar fi obuzele de artilerie grea, sistemele de rachete cu lansări multiple sau bombele şi rachetele de aviaţie.
ONU: 10 milioane de ucraineni au fugit din calea războiului
ACTUALIZARE 15:36 10 milioane de persoane şi-au părăsit locuinţele în Ucraina din cauza războiului devastator purtat de Rusia, a spus duminică Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, citat de AFP.
„Războiul din Ucraina este atât de devastator, încât 10 milioane de persoane au fugit, fie strămutate în interiorul ţării, fie refugiate în străinătate”, a scris Grandi pe Twitter, potrivit Agerpres.
Sâmbătă, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a precizat că 3,3 milioane de ucraineni şi-au părăsit ţara de la începutul războiului, iar alte 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării.
„Oamenii continuă să fugă întrucât se tem de bombe, de lovituri aeriene şi de distrugeri”, a spus Filippo Grandi.
Papa Francisc: Războiul din Ucraina e un „masacru fără sens”
ACTUALIZARE 15:30 Papa Francisc spune că războiul din Ucraina este „un masacru fără sens, în care ravagiile și atrocitățile se repetă în fiecare zi”.
„Îi implor pe toți actorii comunității internaționale să depună un efort real pentru a pune capăt acestui război respingător”, a spus Papa oamenilor adunați în Piața Sf. Petru, după rugăciunea Angelus.
„Săptămâna aceasta, rachete și bombe au lovit civili, bătrâni, copii și femei însărcinate”, a spus Papa Francisc, adăugând că a vizitat copiii răniți tratați la Roma. „Unu dintre ei îi lipsește un braț, altul e rănit la cap, sunt copii nevinovați”, a spus Papa.
„Să rămânem aproape de acest popor lovit, să-l îmbrățișăm cu afecțiune și cu angajament concret și rugăciune și vă rugăm să nu vă obișnuiți cu războiul și violența”, a adăugat el.
ACTUALIZARE 14:49 Ucrainenii din Kahovka, regiunea Herson, au ieșit în stradă să protesteze pașnic împotriva războiului, potrivit Nexta.
Armata ucraineană se așteaptă la un nou atac al rușilor în vestul țării, la granița cu Belarus
ACTUALIZARE 14:45 Armata ucrainiană susține că Rusia va ataca regiunea Volîn aflată la granița cu Belarus, în vestul țării, potrivit Reuters.
Invazia rusă s-a concentrat în principal asupra zonelor din nordul, sudul şi estul Ucrainei. Totuși, mai multe rachete au lovit săptămâna trecută baza militară din Yavoriv, în apropiere de graniţa cu Polonia.
Citește și: Boris Johnson, criticat dur pentru că i-a comparat pe ucraineni cu britanicii care au votat pentru Brexit
Oficiali ucraineni: 56 de morți după ce trupele ruse au deschis focul asupra unui cămin pentru bătrâni
ACTUALIZARE 14:30 Trupele ruse ar fi deschis focul asupra unui cămin pentru bătrâni din orașul Kreminna din est, ucigând 56 de persoane, scrie Sky News.
Guvernul ucrainean spune că ocupanții au tras „cinic și deliberat” cu un tanc în clădirea din regiunea Lugansk, unde se aflaău mai multe persoane în vârstă.
Serviciul de Stat pentru Comunicații Speciale a declarat că au fost 15 supraviețuitori, care au fost „răpiți de ocupanți și duși pe teritoriul ocupat din Svatove (regiunea Luhansk) la internatul regional geriatric”.
Primele unităţi care vor desfăşura sistemul Patriot au sosit în Slovacia
ACTUALIZARE 14.00 Primele unităţi responsabile cu amplasarea sistemul de apărare aeriană Patriot au început să sosească în Slovacia din ţări aliate din NATO, iar desfăşurarea va continua în zilele următoare, a anunţat duminică ministrul apărării, Jaroslav Nad, pe Facebook, transmite Reuters.
Sistemul va fi operat de militari germani şi olandezi şi va fi desfăşurat iniţial la baza aeriană Sliac, din centrul Slovaciei, pentru a întări apărarea flancului estic al NATO.
Ministrul slovac a precizat că sistemul Patriot nu este un înlocuitor al sistemului mai vechi rusesc S-300, ci un alt element în apărarea spaţiului aerian al ţării.
Oficialii ucraineni au anunțat un nou bilanţ al pierderilor suferite de armata rusă
ACTUALIZARE 13.05 Oficialii ucraineni au anunțat un nou bilanţ al pierderilor suferite de armata rusă, aproximativ 14.700 de soldaţi morţi, relatează The Kyiv Independent. La capitolul distrugeri: 476 tancuri, 230 sisteme de artilerie, 1.487 vehicule blindate, 44 de sisteme antirachetă, 96 avioane și 118 elicoptere. La toate acestea se adaugă 3 nave şi 60 de cisterne combustibil.
Ministrul turc de Externe: Rusia şi Ucraina se apropie de un acord
ACTUALIZARE 12.50 Ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, a declarat într-un interviu că Rusia şi Ucraina se apropie de un acord pe subiecte "critice". Oficialul turc a mai spus că există speranţe pentru o încetare a focului dacă cele două părţi nu vor da înapoi de la progresele obţinute în negocierile de până acum, informează Reuters.
"Putem spune că avem speranţe pentru o încetare a focului dacă părţile nu fac un pas înapoi de la poziţiile actuale", a spus ministrul turc, fără a da alte explicaţii.
Citește și: VIDEO. Lupte grele între militarii ucraineni și invadatorii ruși pe străzile din Mariupol
Oraşe japoneze înfrăţite cu localităţi din Rusia îşi suspendă colaborarea și anulează toate întâlnirile
ACTUALIZARE 12.07 Mai multe oraşe japoneze şi-au suspendat activităţile de schimb cultural şi economic cu localităţile ruseşti înfrăţite, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia.
Ultima care a luat această decizie este oraşul Hiroshima, care preconiza să sărbătorească 50 de ani de relaţii cu municipiul Volgograd, din sudul Rusiei.
„Invazia desfăşurată de Rusia şi mesajele că această ţară ar putea face uz de arme nucleare calcă în picioare sentimentele cetăţenilor din Hiroshima, care a suferit un atac nuclear”, a declarat duminică agenţiei Kyodo un oficial al acestui oraş.
Pentru a doua zi consecutiv, rușii trag cu rachete hipersonice
ACTUALIZARE 11.05 Rusia a lovit Ucraina, în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, cu rachete de croazieră lansate de pe nave aflate în Marea Neagră şi Marea Caspică, şi a utilizat, pentru a doua zi consecutiv, rachete balistice hipersonice, de data aceasta pentru a distruge un depozit de carburant al armatei ucrainene în sudul ţării, transmit AFP şi Reuters.
"O importantă rezervă de carburant a fost distrusă de rachete de croazieră Kalibr trase dinspre Marea Caspică, precum şi de rachete balistice hipersonice trase de sistemul aeronautic Kinjal dinspre spaţiul aerian al Crimeii", a indicat Ministerul Apărării într-un comunicat.
Acesta afirmă că lovitura s-a produs în regiunea Nikolaev şi că ţinta distrusă era "principala sursă de aprovizionare cu carburant a vehiculelor blindate ucrainene" desfăşurate în sudul ţării.
"Rachete de croazieră Kalibr au fost lansate din apele Mării Negre împotriva uzinei Nijîn care repară vehicule blindate avariate în luptă", a mai afirmat purtătorul de cuvânt Igor Konaşenkov.
Bulgaria nu va negocia un nou contract de aprovizionare cu gaze de la Gazprom
ACTUALIZARE 10.39 Bulgaria nu va înnoi actualul contract de livrări de gaze naturale cu grupul rus Gazprom, în contextul războiului din Ucraina, şi va analiza livrări alternative şi posibilitatea unor achiziţii comune de gaze la nivelul Uniunii Europene pentru a evita problemele de aprovizionare, a declarat sâmbătă vice prim-ministrul Assen Vassilev, informează Bloomberg.
Ţara vecină îşi asigură aproape toate necesităţile de gaze naturale printr-un contract pe 10 ani cu Gazprom, care expiră la sfârşitul anului 2022. Timp de mai mulţi ani autorităţile de la Sofia au întârziat proiectele menite să diversifice sursele de aprovizionare, inclusiv un interconector cu Grecia şi extinderea singurei facilităţi de depozitare de gaze. Acum guvernul bulgar vrea să accelereze ambele proiecte pe fondul temerilor că războiul din Ucraina ar putea provoca perturbări.
Școala de arte unde se adăposteau 400 de persoane la Mariupol a fost bombardată
ACTUALIZARE 9.45 Autoritățile oraşului Mariupol au transmis că forţele ruse au atacat o şcoală în care se adăposteau 400 de oameni. Momentan nu există informaţii certe despre victime, potrivit BBC.
Într-o postare pe Telegram, consiliul din Mariupol transmite că întreaga clădire a fost distrusă și oamenii se află sub dărâmături. Femei, copii și bătrâni se aflau în școală în momentul bombardamentului, au spus oficialii.
Comunicarea cu Mariupol este incredibil de dificilă, mai transmite BBC.
Italia reacționează la declaraţiile „ameninţătoare” ale unui oficial din Rusia
ACTUALIZARE 9.27 Italia a reacţionat vehement la declaraţiile „ameninţătoare” ale unui oficial din Rusia, care a denunţat participarea Guvernului de la Roma la „isteria antirusă”, în contextul sancţiunilor masive aplicate de NATO şi de Uniunea Europeană.
„Respingem cu fermitate declaraţiile ameninţătoare ale părţii ruse. Italia şi partenerii europeni vor continua să exercite presiuni maxime asupra Rusiei” pentru a opri invazia militară din Ucraina, au transmit oficialii italieni.
Aleksei Paramonov, directorul Departamentului pentru Afaceri Europene din Ministerul de Externe de la Moscova, a acuzat Italia, într-un interviu acordat agenţiei RIA Novosti, că s-a lăsat influenţată de „isteria antirusă” şi susţine sancţiunile „uitând într-o secundă” de relaţiile bilaterale foarte bune cu Rusia. Oficialul rus a amintit că Administraţia de la Moscova a oferit „asistenţă semnificativă” Italiei la începutul pandemiei, în 2020, informează cotidianul Le Monde.
Aproape 500.000 de ucraineni au intrat în România de la declanşarea crizei
ACTUALIZARE 9.20 Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează că, sâmbătă, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 68.161 de persoane, dintre care 10.699 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 4,3% faţă de ziua precedentă).
Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 5.390 de cetăţeni ucraineni (în uşoară scădere cu 0,6%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 3.588 de cetăţeni ucraineni (scădere cu 13,6%).
De la declanşarea acestei crize şi până sâmbătă, la ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 491.165 de cetăţeni ucraineni.
Mai mulți copii au fost evacuați dintr-un orfelinat din Sumî
ACTUALIZARE 9.00 71 de copii dintr-un orfelinat din nord-estul Ucrainei au fost evacuați și transportați într-o zonă sigură, după ce au stat două săptămâni în subsolul unei clădiri pentru a fi protejați de bombardamentele ruse.
Copiii, care au toți mai puțin de patru ani, au fost salvați din Sumî și scoși în afara zonei unde se dau lupte grele. Ei au ieșit pe un coridor umanitar, a anunțat guvernatorul regiunii, potrivit BBC.
„Aproape două săptămâni s-au ascuns în adăpost. Cei mai mulți dintre acești copii care nu au părinți au nevoie în permanență de asistență medicală”, a declarat guvernatorul.
El a mai spus că foarte repede au fost găsite persoane din alte țări dispuse să aibă grijă de copii. De asemenea, câțiva dintre ei vor primi tratament de specialitate la un spital din Kiev.
„Recunoștința mea sinceră merge către cei care găzduiesc acești copii”, a mai precizat guvernatorul.
Premierul australian anunță ajutor suplimentar pentru Ucraina
ACTUALIZARE 8.51 Prim-ministrul Australiei anunţat că țara va dona 70.000 tone de cărbune Ucrainei, la cererea acesteia. "Înţelegem că ele pot alimenta până la un milion de locuinţe", a explicat Morrison.
În plus, Canberra va acorda Kievului 30 milioane de dolari australieni (20 milioane de euro) în plus ca ajutor umanitar şi 21 milioane de dolari australieni drept asistenţă militară suplimentară, constând mai ales în muniţii şi veste antiglonţ, mai scrie AFP, citată de Agerpres.
Tot potrivit lui Morrison, guvernul său a aprobat în ultimele săptămâni aproape 5.000 de vize umanitare pe 3 ani unor refugiaţi ucraineni, care vor putea lucra, studia şi avea accesul la sistemul de sănătate din Australia.
Citește și: Analiză BBC. Putin a redesenat harta lumii, dar nu așa cum își dorea
Australia impune noi sancțiuni economice împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 8.45 Australia a impus o interdicţie imediată asupra exporturilor de alumină şi minereuri de aluminiu, inclusiv bauxită, către Rusia, a anunţat duminică guvernul, ca parte a sancţiunilor în curs de aplicare împotriva Moscovei pentru invazia sa în Ucraina.
„Rusia se bazează pe Australia pentru aproape 20% din nevoile sale de alumină", a declarat guvernul australian într-o declaraţie comună a mai multor ministere, inclusiv a biroului premierului. Acesta a adăugat că măsura va limita capacitatea Rusiei de a produce aluminiu.
„Guvernul va lucra îndeaproape cu exportatorii şi organismele de vârf care vor fi afectate de interdicţie pentru a găsi noi pieţe şi a extinde pieţele existente", se arată în declaraţie, potrivit Reuters.
Zelenski: Atacul asupra orașului Mariupol este un act de teroare
ACTUALIZARE 8.30 Președintele Volodimir Zelenski a transmis un nou mesaj public, în care spune că ucrainenii au dovedit că ştiu să lupte mai profesionist decât o armată care luptă de zeci de ani, iar asediul pe care militarii ruși îl fac la Mariupol va rămâne în istorie pentru secole.
„Să faci asta unui oraș pașnic, să faci ceea ce ocupanții au făcut, este teroare care va fi amintită peste secole”, a spus Zelenski.
ACTUALIZARE 7.50 Duminică dimineață, alertele de raid aerian au fost declanşate în aproape în fiecare regiune a Ucrainei, potrivit The Kiev Independent.
Au fost activate sirenele în Sumî, Nikolaev, Ternopil, Poltava, Kropîvnîţkîi, Harkov, Zaporojie, Kiev, Liov, Ivano-Frankivsk, Dnipro, Rivne, Volîn, Cerkasî, Jîtomîr, Viniţa, Odesa.
Cel puţin 260 de civili au fost ucişi în Harkov de la începutul războiului
ACTUALIZARE 7.11 Cel puţin 260 de civili au fost ucişi în luptele din jurul oraşului Harkov de când trupele ruse au invadat Ucraina în urmă cu aproape o lună, potrivit informaţiilor furnizate sâmbătă seara de autorităţi locale, transmite dpa, citată de Agerpres.
Printre morţi se numără 14 copii, au declarat autorităţile judiciare.
Oraşul Harkov din nord-estul Ucrainei, asediat de trupele ruse, avea o populaţie de 1,5 milioane de locuitori înainte de începerea războiului.
Harkov continuă să fie bombardat de artilerie şi mai multe clădiri rezidenţiale au fost lovite şi au luat foc sâmbătă seara, a informat agenţia de presă UNIAN. Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent.
Zelenski anunță interzicerea a 11 partide pro-ruse
ACTUALIZARE 7.00 Consiliul naţional de securitate şi apărare al Ucrainei a interzis activitatea partidelor politice pro-ruse în perioada în care legea marţială este în vigoare, transmite dpa. Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat decizia într-un mesaj video sâmbătă seara.
"Activităţile acelor politicieni care vizează diviziunea sau complicitatea nu vor avea succes, dar vor primi un răspuns dur", a declarat preşedinte Zelenski, citat de ziarul Ukraîinska Pravda.
Printre partidele vizate se numără Platforma Opoziţiei - Pentru viaţă şi Blocul Opoziţiei, care sunt reprezentate în parlament. Cele 11 partide interzise sunt considerate fie eurosceptice, fie antiliberale, fie pro-ruse.
Preşedintele Zelenski a spus că ministerul justiţiei din Ucraina a primit ordin să pună în aplicare decizia Consiliului.
Japonia şi India cer încetarea imediată a violenţei în Ucraina
ACTUALIZARE 6.50 Premierul japonez Fumio Kishida şi omologul său indian Narendra Modi au cerut sâmbătă încetarea imediată a violenţelor din Ucraina după invazia rusă.
Într-o declaraţie comună emisă după discuţiile la nivel înalt de la New Delhi, Kishida şi Modi au subliniat importanţa siguranţei şi a securităţii instalaţiilor nucleare din Ucraina şi s-au angajat să ia măsuri pentru a aborda criza umanitară din ţara devastată de război.
Cei doi premieri au cerut "încetarea imediată a violenţei şi au remarcat că nu există altă opţiune decât calea dialogului şi a diplomaţiei pentru soluţionarea conflictului", a declarat reporterilor secretarul de externe indian, Harsh Vardhan Shringla, citind din document, notează dpa, citată de Agerpres.
Editor : A.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
