Analiză Rânjetul lui Putin și avertismentul unui fost șef al NATO: „Ucraina riscă înfrângerea pentru că Vestul se teme de victoria Ucrainei”
În urmă cu un an, când Rusia încasa o înfrângere umilitoare în războiul cu Ucraina, Vladimir Putin rânjea. Acum, Putin pare să rânjească din nou, dar din alt motiv: Ucraina nu prea are cum să câștige războiul cu Rusia. Eșecul contraofensivei din vara lui 2023 a arătat că ucrainenii pur și simplu nu pot să-i alunge pe ruși din țara lor, în ciuda speranțelor și, mai ales, a ajutorului militar acordat în ultimii doi ani de Occident. Acum, Ucraina depinde în mod „existențial” de ajutorul occidental. O decizie în acest sens este așteptată săptămâna viitoare, în cadrul unui summit crucial de la Bruxelles al liderilor UE, în care se propune acordarea unui ajutor de 50 de miliarde de euro menit „a ține Kievul în viață” până în 2027, conform Reuters. Ungaria lui Viktor Orban, unul dintre minionii preferați ai lui Putin amenință însă că va apela la dreptul său de veto și va bloca propunerea. Concomitent, un ajutor similar de peste 110 miliarde de dolari a fost recent blocat în Congresul SUA. Tăierea sprijinului financiar ar reprezenta o lovitură puternică pentru forțele Kievului, care arată deja semne de epuizare după aproape doi ani de război cu Rusia lui Putin.
Da, ajutoarele militare occidentale promise Ucrainei au ajuns la fundul sacului. Creditele de angajament au atins cele mai joase niveluri în perioada august-octombrie: o scădere de 87% faţă de intervalul similar din 2022, la nivelul de 2,11 miliarde de euro.
Guvernul ucrainean se așteaptă la un deficit bugetar de circa 43 de miliarde pentru anul 2024. Pentru a acoperi această „gaură la buget” e nevoie de împrumuturi de pe piața internă („bonduri de război” emise de ministerul Finanțelor) dar mai ales de ajtuoare financiare externe.
Cele 50 de miliarde de euro promise de UE s-ar potrivi mănușă, dacă pachetul nu s-ar lovi de opoziția Budapestei. E adevărat, acești bani pot fi, totuși, acordați Ucrainei, mergând însă pe „drumul cel lung”: semnarea de acorduri bilaterale între Kiev și fiecare membru UE în parte - o modalitate complicată, lungă și extenuantă.
Fost comandant suprem al NATO: Ucraina riscă să piardă războiul
Fix pe acest „trend” de extenuare și aparent abandon din partea Occidentului, a venit o declarație surprinzător de dură făcută de generalul american Philip M. Breedlove, fostul comandant suprem al forțelor NATO, care, într-un interviu acordat pentru Berliner Zeitung, a pus în mod brutal degetul pe rană și a decretat:
„Țările occidentale se tem de o victorie a Ucrainei”
Breedlove a spus că, în aceste condiții, „Ucraina poate să piardă războiul” și a cerut liderilor statelor occidentale să-și schimbe „radical” modul de gândire în ceea ce privește abordarea războiului din Ucraina.
Breedlove, care a fost șef al forțelor SUA în Europa și comandant suprem al forțelor NATO a concluzionat că, în acest moment, liderii politici occidentali „nu își doresc” ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia. Generalul american crede că strategie de descurajare a Rusiei „dă roade” iar politicienii occidentali sunt pur și simplu „paralizați de frică” deoarece „nimeni nu poate să prezică ce se va întâmpla în cazul unei înfrângeri a Rusiei”.
Pe de altă parte, cifrele și procentele referitoare la scăderea drastică a ajutorului militar nu fac decât să arate cantitatea enormă de care a beneficiat, totuși, Kievul, până în prezent, din partea SUA, NATO și UE. Practic, Occidentul a livrat până acum Ucrainei tone de bani, la propriu: peste 68 de miliarde de dolari, mai exact.
Putem arunca o privire, de pildă, la ajutorul pe care SUA l-a acordat până acum Ucrainei. Un infografic realizat de Departamentul de Achiziții al Pentagonului poate fi consultat aici.
În total, din februarie 2022, odată cu declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, aliații Kievului, Banca Mondială și FMI-ul au promis ajutoare de aproape 255 de miliarde de euro, din care 182 miliarde pe termen scurt, deja livrate sau prevăzute până la sfârşitul acestui an, conform datelor publicate de Institutul de Economie Mondial Kiel, din Germania.
Angajamentele constau în 141 de miliarde de euro asistenţă financiară, 16 miliarde ajutoare umanitare şi 98 de miliarde ajutoare militare. În trimestrul august-octombrie, totalul a fost cel mai scăzut, iar din cele 42 de ţări donatoare urmărite de Institutul Kiel, doar 20% au promis noi pachete, angajamentele Uniunii Europene şi ale Statelor Unite fiind „limitate”.
136 de milioane de dolari - „nota de plată” a unei zile de război contra armatei ruse
Conform datelor ministerului ucrainean al Finanțelor, Uniunea Europeană este, în acest moment, principalul finanțator al bugetului de stat al Kievului, cu peste 17 miliarde de dolari. Pe „locul doi”, este guvernul Ucrainei, cu 14,5 miliarde, iar „pe locul trei” e SUA, cu aproape 11 miliarde.
Conform FMI, Ucraina are nevoie de 3 miliarde de dolari pe lună pentru ca instituțiile statului să nu intre în colaps. Efectiv, ajutoarele financiare occidentale au plătit până acum salariile ucrainenilor.
Aproape toate cheltuielile Ucrainei se îndreaptă în acest moment către armată și industria de armament.
Practic, o zi de luptă cu armata lui Putin costă Ucraina 136 de milioane de dolari, după cum a declarat ministrul ucrainean de Finanțe Serhii Marcenko.
Și, cum o veste proastă nu vine niciodată singură, Ucraina a mai primit o veste - tot proastă: mult-așteptatele rachete cu rază de acțiune de 150 de kilometri, care pot fi trase de lansatoarele Himars, nu au sosit în această toamnă, așa cum promitea, la un moment dat, Pentagonul. Astfel, Ucraina va trebui să aștepte „până la anul” înainte de a primi prima tranșă de astfel de sisteme de armament.
UE a promis 1 milion de obuze Ucrainei, a livrat 60.000. Rusia a tras 10 milioane de obuze într-un an în Ucraina
De asemenea, statele UE au reușit să comande doar 60.000 de obuze noi pentru Ucraina din totalul de un milion care trebuie livrat până în martie 2024.
Până în prezent, 480.000 de obuze de artilerie au fost livrate de UE Ucrainei sau „sunt pe țeavă”, după cum a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Agenţia Europeană de Apărare a transmis în septembrie că şapte state membre ale UE, printre care se numără Lituania, Danemarca şi Luxemburg, au plasat noi comenzi în cadrul programului european convenit în martie.
Agenţia nu a precizat volumul acestor comenzi, dar surse din interior au declarat agenţiei Reuters, cu condiţia anonimatului, că este vorba în total despre aproximativ 60.000 de noi obuze. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a admis, de altfel, luna trecută, că ţinta de un milion de obuze furnizate Ucrainei până în martie anul viitor nu va putea fi atinsă.
Comparativ, Rusia a tras 10 milioane de obuze într-un an.
Oficialul UE a promis totuși că statele membre vor putea fi capabile să producă ținta de un milion de obuze pe an, începând cu 2024. Totul depinde de cât va rezista Ucraina atacurilor hoardelor de zombi ai Rusiei. Și de cât timp va mai putea Putin să-și mențină intact rânjetul pe față, atunci când e întrebat despre evoluția războiului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
