Protestele împotriva politicii stricte zero COVID a Chinei și a restricțiilor asupra libertăților s-au extins în cel puțin câteva orașe din întreaga lume, într-o demonstrație de solidaritate cu rarele manifestări de sfidare ale chinezilor față de regimul de la Beijing, scrie Reuters. Poliția chineză a făcut arestat la Shanghai după protestele fără precedent din cauza restricțiilor. Nimeni nu știe însă cum și când se va încheia politica „zero-covid” a lui Xi Jinping, iar asta este deja „o bombă socială”, notează separat The Economist.
De la Urumqi, în nord-vest, până la Shanghai, în est, demonstrații și proteste au zguduit China în ultimele zile. Luate împreună, ele reprezintă un strigăt de frustrare larg și divers, de un fel foarte rar întâlnit în China. Deși nu toate protestele sunt în mod explicit politice, ele reprezintă o mustrare inconfundabilă pentru președintele Xi Jinping, aclamat de mass-media de stat drept „comandantul suprem al războiului poporului împotriva covid”.
Mulți oameni sunt din ce în ce mai sătui de acest război. Cel mai recent declanșator a avut loc la 24 noiembrie, când un incendiu într-un bloc de apartamente din Urumqi, capitala regiunii Xinjiang, a ucis cel puțin zece persoane și a rănit alte nouă. Rezidenții locali au afirmat că ușile și ieșirile de incendiu din clădire au fost sigilate pentru a controla covidul. Oficialii din Urumqi au negat acest lucru. „Capacitatea unor rezidenți de a se salva era prea slabă… și nu au reușit să scape”, a explicat șeful brigăzii de pompieri, provocând și mai multă furie. Xinjiang, unde locuiește minoritatea uigură din China, este supusă de luni de zile unor restricții stricte privind covidul.
De multe ori, situația dificilă a uigurilor nu are ecou în restul Chinei. În ultimul deceniu, guvernul a reținut sute de mii dintre ei din motive arbitrare și a ținut Xinjiang sub o supraveghere intensă. Cu toate acestea, incendiul i-a determinat pe locuitorii furioși să organizeze proteste cu riscuri personale uimitoare. Și, într-o manifestare rară de solidaritate interetnică, aceste proteste s-au extins.
Majoritatea tinerilor din Shanghai s-au adunat la sfârșitul săptămânii pentru a organiza priveghiuri pentru victimele incendiului pe Urumqi Road, o stradă cunoscută mai degrabă pentru cafenelele de hipsteri și magazinele de haine. Unii au cerut chiar răsturnarea dlui Xi și a Partidului Comunist.
Un protest desfășurat la Beijing pe 27 noiembrie a durat până târziu în noapte, cu scandări de solidaritate pentru cei arestați în Shanghai și pentru cei morți în Xinjiang. Poliția a arestat două persoane la Shanghai după protestele fără precedent din cauza restricțiilor.
Zeci de campusuri universitare din întreaga țară au fost, de asemenea, marcate de demonstrații împotriva politicii „zero-covid”.
Proteste în afara Chinei
Proteste la scară mică organizate de dizidenți și studenți expatriați au avut loc în mai multe orașe din Europa, Asia și America de Nord, inclusiv la Londra, Paris, Tokyo și Sidney.
Zeci de persoane au participat la majoritatea protestelor, unele dintre ele atrăgând mai mult de 100 de persoane, se arată într-un bilanț publicat de Reuters.
De când președintele chinez Xi Jinping a preluat puterea în urmă cu un deceniu, autoritățile chineze au înăsprit drastic disidența, intensificând controalele asupra societății civile, mass-mediei și internetului. Dar politica strictă care vizează eliminarea pandemiei prin restricții dure a accentuat frustrările în rândul populației.
Politica „zero COVID” a Chinei menținut rata de mortalitate din țară la un nivel mai scăzut decât cel înregistrat în multe țări. Totuși, această politică a însemnat perioade lungi de izolare în casă pentru milioane de oameni și daune aduse celei de-a doua cea mai mare economii a lumii.
Cu toate acestea, oficialii chinezi spun că trebuie menținută această politică „zero COVID” pentru a salva vieți, în special în rândul persoanelor în vârstă, având în vedere ratele scăzute de vaccinare.
Ce spun protestatarii
Unii protestatari din spațiul extern al Chinei au spus că a venit rândul lor să-și asume o parte din povara pe care o îndură prietenii și familia lor.
„Este ceea ce ar trebui să fac. Când am văzut atât de mulți cetățeni și studenți chinezi ieșind în stradă, sentimentul meu a fost că au suportat mult mai mult decât ce am făcut noi", a declarat Chiang Seeta, unul dintre organizatorii demonstrației de duminică, de la Paris, care a atras aproximativ 200 de oameni. „Acum le arătăm sprijin din străinătate”, a adăugat Chiang.
la rândul său, Syler Sun, care lucrează în industria de publicitate din Shanghai, a spus că „oamenii sunt cu adevărat nemulțumiți". „Poți avea zero-Covid, dar nu poți avea o economie sănătoasă și poți avea o economie sănătoasă, dar nu poți avea zero-Covid”, a mai adăugat Sun, citată de BBC News.
Lemar, un student în vârstă de 20 de ani care a protestat la Beijing, a declarat: „Am venit aici pentru a ne opune măsurilor de prevenire a pandemiei. Trăim într-o lume autocratică și ceea ce sperăm să vedem cel mai mult este libertate și democrație adevărată în China”.
Un purtător de cuvânt al ministerului chinez de externe a declarat luni, într-un briefing de presă, că autoritățile de la Beijing nu sunt la curent cu niciun protest în străinătate care să ceară încetarea politicii „zero COVID” din China.
Poziția autorităților de la Beijing
Întrebat despre protestele de acasă, purtătorul de cuvânt a spus că întrebarea nu „reflectă ce sa întâmplat de fapt” și a spus că China crede că lupta împotriva pandemiei va avea succes, dată fiind cooperarea între popor și conducerea partidului comunist chinez.
În ultimii ani, studenții chinezi din afara Chinei au fost obișnuiți să se adune pentru a-și susține guvernul împotriva criticilor săi, dar protestele antiguvernamentale au fost rare.
În afara Centrului Pompidou din Paris, unii protestatari au adus flori și au aprins lumânări pentru cei uciși în incendiul din Xinjiang. Unii au dat vina pe președintele Xi Jinping și pe Partidul Comunist și au cerut revocarea lor din funcție.
Sfidarea față de Xi a devenit din ce în ce mai publică după ce un disident a atârnat un banner pe un pod din Beijing luna trecută, înaintea Congresului Partidului Comunist, criticându-l pe Xi pentru că s-a agățat de putere și de politica zero-COVID.
Un organizator al unui protest planificat luni la Universitatea Columbia din New York, care a cerut să fie identificat drept Shawn, a spus că va evita chestiunile sensibile, cum ar fi cererile pentru independența Taiwanului și atrocitățile asupra etnicilor uiguri din Xinjiang.
„Am vorbit cu câțiva activiști din Taiwan și Xinjiang... Am convenit să ne abținem de la (asta)”, a spus Shawn, adăugând că este conștient de faptul că „asta poate înstrăina mulți oameni”.
Multe femei tinere sunt în fruntea protestelor împotriva Covid-19 din China
Multe femei tinere sunt în fruntea protestelor împotriva Covid-19 din China și apar ca voci proeminente în filmările care apar pe rețelele sociale, mai scrie BBC.
Într-unul dintre videoclipurile devenit virale, o studentă de la prestigioasa Universitate Tsinghua a îndemnat o mulțimile de oameni să scandeze că nu ar mai îngenunchea în fața „puterii publice”.
Există multă nemulțumire și furie în rândul tinerelor chineze, a declarat pentru BBC, Feng Yuan, cofondatorul ONG-ului Equality din Beijing. „De la mama înlănțuită a opt copii din Xuzhou până la femeile agresate din Tangshan, femeile au fost reduse la tăcere ori de câte ori au vrut să vorbească”, a spus ea.
„În trecut, au fost lideri care au declanșat mișcări de masă sau au existat planuri”, a mai spus Yuan, dar protestele împotriva politicii zero Covid au fost în schimb „spontane”.
Orașul Shanghai întărește securitatea
Reuters mai notează că autoritățile din Shanghai au ridicat bariere luni în jurul unei zone din centrul orașului, unde sute de oameni au protestat în weekend împotriva măsurilor stricte legate de COVID-19, în timp ce demonstrațiile împotriva politicii zero COVID au izbucnit în toată China.
„Sperăm să punem capăt politicilor restrictive”, a spus o protestatară pe nume Shi, în vârstă de 28 de ani, care a participat la o manifestație organizată duminică seară la Beijing. „Vrem să trăim o viață normală. Cu toții ar trebui să ne exprimăm cu curaj sentimentele". a adăugat aceasta.
Nu există semne de noi proteste luni la Beijing sau Shanghai, mai remarcă Reuters.
Reacția împotriva restricțiilor COVID este un eșec pentru eforturile Chinei de a eradica virusul, care infectează un număr record de oameni la trei ani după ce a apărut în orașul Wuhan.
Politica zero-COVID a menținut numărul oficial de decese din China la pragul de doar câteva mii, față de pragul de peste un milion înregistrat în Statele Unite, dar a venit cu prețul limitării libertăților multora dintre chinezi.
Protestele au zguduit piețele globale luni, ducând la scăderea prețului petrolului și la creșterea dolarului, acțiunile chinezești și yuanul scăzând brusc.
Nu pare să se întrevadă niciun plan de ieșire
Presa de stat din China nu a menționat protestele, ci a îndemnat cetățenii să respecte regulile COVID. Mulți analiști spun că este puțin probabil ca China să se redeschidă înainte de luna martie sau aprilie și are nevoie de o campanie eficientă de vaccinare înainte de noi măsuri de relaxare.
Chiar dacă frustrarea față de politica „zero-covid” crește, nu pare să se întrevadă niciun plan de ieșire. China a irosit întregul an 2022 refuzând să întreprindă pregătirile care ar fi necesare pentru o deschidere sigură și planificată către lume. Nu există semne ale unei noi campanii de rapel pentru a proteja populația chineză insuficient vaccinată, care include cei mai în vârstă chinezi.
Diplomații străini au vizitat recent cel mai modern loc de producție din China pentru fabricarea vaccinurilor împotriva covid și l-au găsit aproape inactiv, sugerând că nici măcar nu au fost plasate comenzi mari.
Între timp, cele mai eficiente vaccinuri mRNA, produse în țările occidentale, nu au fost niciodată aprobate pentru utilizare în China. O deschidere rapidă la începutul iernii ar aduce valurile de decese pe care partidul s-a lăudat că le-a evitat până acum.
Autoritățile au început cel puțin să își ajusteze controalele pentru a le face mai precise – și mai durabile. Dar planul în 20 de puncte lansat de guvern în urmă cu două săptămâni, care vizează eliminarea tacticilor ineficiente, a contribuit, fără îndoială, la starea de spirit actuală.
La începutul acestui an, liderii de partid au condamnat în mod expres disensiunile legate de politica „zero-covid”. Totuși, sugerând că pot fi ridicate controalele nerezonabile, partidul a făcut ca dezbaterea despre întreaga politică să devină legitimă. De asemenea, a declanșat confuzie, controalele fiind relaxate și apoi reimpuse în grabă în orașe mari precum Shijiazhuang, în apropiere de Beijing.
Ce urmează?
Pentru Xi, provocarea imediată este reducerea tulburărilor. De-a lungul a 73 de ani de guvernare cu mână de fier, partidul a învățat să își aleagă bătăliile și să aducă arme diferite pentru fiecare luptă.
Conform The Economist, tacticile sale se îndreaptă spre o represiune violentă în regiuni precum Xinjiang, unde există teama unui conflict etnic. Liderii protestelor studențești riscă pedepse lungi cu închisoarea (recent, liderii universităților au fost filmați în timp ce îi avertizau pe studenți că părinții lor ar putea fi chemați dacă nu se întorc în căminele lor).
Dar, în fața protestelor muncitorilor, pentru a restabili calmul se folosește de obicei un amestec de plăți și coerciție (deși liderii se pot aștepta să fie luați și pedepsiți). În ceea ce privește orășenii nemulțumiți din clasa de mijloc, partidul este adesea gata să negocieze cu aceștia, oferind concesii atâta timp cât autoritatea sa generală nu este pusă la îndoială.
Unele dintre aceste tactici au fost afișate la Tiantongyuan, un cartier de blocuri-turn sărăcăcioase din Beijing, unde locuiesc sute de mii de rezidenți, mulți dintre ei muncitori migranți din afara capitalei.
Pe 26 noiembrie, imagini de pe smartphone au arătat locuitori dărâmând cu picioarele gardul de oțel albastru ridicat pentru a izola o parte din imobil.
Dar, în ziua următoare, corespondentul The Economist a intrat cu ușurință în același complex, după ce a scanat aplicația de coduri de sănătate din Beijing. Explicând tulburările, un bărbat de vârstă mijlocie a spus că mulți dintre vecinii săi sunt muncitori cu guler albastru, care nu sunt plătiți dacă sunt închiși. Autoritățile au înțeles acest lucru, a sugerat el, adăugând că toți rezidenții au primit o livrare conciliantă de legume gratuite în seara precedentă.
Atmosfera din Tiantongyuan era calmă, iar opiniile rezidenților erau împărțite în ceea ce privește politicile covid ale Chinei. „Sper că rămân la zero-covid, altfel va fi haos”, a spus o femeie în vârstă.
Dar bărbatul a îndrăznit să spună că China și-a pierdut frica de virus. „La început, am crezut că este ca SARS, că dacă îl iei mori”, a spus el. „Dar acum oamenii se întreabă: cum se face că nu-l controlează în lumea exterioară? Poate că nu este atât de rău”. El a citat un prieten din America care a avut covid „de trei ori, și este ca și cum ar fi răcit”.
Internauții chinezi au arătat cu degetul spre Cupa Mondială, unde fanii fără măști se înghesuie pe stadioanele din Qatar. Cenzorii de stat au răspuns prin reducerea drastică a numărului de imagini cu mulțimi difuzate în timpul transmisiunilor televiziunii de stat de la acest turneu.
În Tiantongyuan, au putut fi văzute forțe suplimentare angajate, inclusiv doi bătăuși din provincia Jilin îmbrăcați în salopete de muncitori pandemici, peste care purtau paltoane verzi matlasate. Ei au fost aduși ca sprijin după problemele din ziua precedentă, a declarat unul dintre ei, care a cerut o copie după legitimația de presă a corespondentului The Economist și să vadă dovada unui test covid recent.
Un alt gardian, angajat cu normă întreagă de către complexul de locuințe și care păzea o scară sigilată, a fost atât prietenos, cât și filozofic cu privire la un posibil sfârșit al politicii de „zero-covid”. O mulțime de oameni sunt obosiți și pregătiți pentru o schimbare, a spus el. „Dar dacă ne-am deschide, mulți oameni nu ar îndrăzni să iasă, ca în Shijiazhuang.”
Întrebat de opinia sa personală despre această politică, el a părut uimit. „Obișnuiam să închidem un întreg district pentru câteva cazuri, acum închidem doar clădiri individuale”, a spus el. „Așa că boala nu mai este atât de periculoasă cum era înainte. Dar deschiderea, asta este decizia guvernului.”
Citește și: „Ridicați-vă, cei care refuzați să fiți sclavi”. Proteste violente în China, zeci de mii de oameni cer în stradă ridicarea blocajelor
Editor : Marco Badea
