Un aviator militar care a dezertat și a fugit din Rusia pe jos a povestit într-un interviu pentru BBC desre pierderile grele suferite de armata rusă, care se confruntă cu un moral scăzut.
Locotenentul Dmitri Mișov, de 26 de ani, s-a predat autorităților lituaniene, cerând azil politic.
Dmitri a spus că evadarea din Rusia pe jos, doar cu un rucsac mic pe spate, a fost ultima sa soluție.
El se numără printre puținele cazuri cunoscute de ofițeri militari în serviciu care fug din țară pentru a nu fie trimiși în Ucraina - și singurul caz de aviator în serviciu despre care știe BBC.
Dmitri, navigator de elicopter de atac, era la o bază în regiunea Pskov, din nord-vestul Rusiei. Când aeronava a început să fie pregătită pentru luptă, Dmitri a simțit că urma să aibă loc un adevărat război, nu doar exerciții.
El a încercat să plece din forțele aeriene în ianuarie 2022, dar documentele sale nu au fost gata până când Rusia a invadat Ucraina, în 24 februarie. A fost trimis în Belarus, unde a zburat cu elicoptere care livreau mărfuri militare.
Dmitri spune că nu a mers niciodată în Ucraina. BBC nu a putut verifica această parte a poveștii sale, dar documentele sale par a fi autentice și multe dintre declarațiile sale se potrivesc cu ceea ce se știe din alte surse.
În aprilie 2022, s-a întors la baza sa din Rusia, unde spera să încheie procesul de retragere din armată. Dar, în septembrie 2022, președintele rus Vladimir Putin a anunțat mobilizarea militară parțială. I s-a spus că nu mai are a voie să părăsească armata.
Știa că mai devreme sau mai târziu va fi trimis în Ucraina și a început să caute modalități de a evita acest lucru.
„Sunt ofițer militar, datoria mea este să îmi protejez țara de agresiune. Nu trebuie să devin complice la o crimă. Nimeni nu ne-a explicat de ce a început acest război, de ce a trebuit să atacăm ucrainenii și să le distrugem orașele”, spune el.
Mișov spune că unii dintre militarii ruși susțin războiul, alții sunt total împotriva lui. Foarte puțini cred că luptă pentru a proteja Rusia de un pericol real. Aceasta este versiuna oficială - că Moscova a fost forțată să recurgă la o „operație militară specială” pentru a preveni un atac împotriva Rusiei.
Miltarii sunt nemulțumiți de salariile mici. El spune că ofițerii cu experiență din forțele aeriene sunt încă plătiți cu salariul contractual de dinainte de război, de până la 90.000 de ruble (1090 de dolari). Asta în timp ce noii recruți sunt ademeniți să intre în armată cu 204.000 de ruble (2465 de dolari) ca parte a unei campanii oficiale de recrutare.
Dmitri spune că, deși atitudinile față de Ucraina pot varia, nimeni din armată nu crede în rapoartele oficiale care spun că lucrurile merg bine pe front sau care vorbesc despre pierderi reduse.
„În armată nimeni nu crede autoritățile. Oamenii pot vedea ce se întâmplă cu adevărat. Nu sunt niște civili în fața televizorului. Militarii nu cred rapoartele oficiale, pentru că pur și simplu nu sunt adevărate”, spune Mișov.
El adaugă că, în timp ce în primele zile ale războiului, comandamentul rus susținea că nu are pierderi, îi cunoștea personal pe câțiva dintre cei care fuseseră uciși.
Înainte de război, unitatea sa avea între 40 și 50 de avioane. În primele zile după începerea invaziei ruse, șase fuseseră doborâte și trei distruse la sol.
Autoritățile ruse raportează rareori victime militare. În septembrie anul trecut, ministrul Apărării Serghei Şoigu a declarat că Rusia a pierdut în jur de 6.000 de oameni, o cifră considerată subestimată de majoritatea analiştilor, inclusiv de bloggerii militari pro-Kremlin.
În cea mai recentă parte a unui proiect de cercetare care identifică militari ruși uciși în războiul din Ucraina, Olga Ivshina de la BBC Rusia a întocmit o listă cu 25.000 de nume și, în multe cazuri, grade de soldați și ofițeri. Cifrele reale, crede ea, sunt mult mai mari.
Dmitri spune că pierderile în rândul echipajelor aeriene militare sunt extrem de mari. Acest lucru se potrivește cu concluziile investigației pe care Olga Ivshina o desfășoară și care a constatat că Rusia a pierdut sute de militari cu înaltă calificare, inclusiv piloți și tehnicieni, a căror pregătire este consumatoare de timp și costisitoare.
„Acum pot înlocui elicopterele, dar nu sunt destui piloți”, spune Dmitri.
„Dacă comparăm asta cu războiul din Afganistan din anii 1980, știm că Uniunea Sovietică a pierdut acolo 333 de elicoptere. Cred că am suferit aceleași pierderi într-un an”, adaugă el.
În ianuarie 2023, lui Dmitri i s-a spus că va fi trimis „în misiune”. Dându-și seama că asta poate însemna un singur lucru – să fie trimis în Ucraina - a recurs la o tentativă de sinucidere. El a sperat că astfel va fi lăsat la vatră din motive de sănătate, dar nu s-a întâmplat așa.
În timp ce se recupera în spital, a citit un articol despre un fost ofițer de poliție de 27 de ani din regiunea Pskov care a evadat cu succes în Letonia. Dmitri a decis să-i urmeze exemplul.
„Nu refuzam să slujesc în armată ca atare. Mi-aș servi țara dacă s-ar confrunta cu o amenințare reală. Refuzam doar să fiu complice la o crimă. Dacă m-aș fi urcat în acel elicopter, aș fi luat cel puțin viața a câteva zeci de oameni. Nu am vrut să fac asta. Ucrainenii nu sunt inamicul nostru”, spune el.
Dmitri a căutat ajutor pe canalele de Telegram pentru a trasa o rută prin pădurile de la granița UE. A luat cât mai puține bagaje.
El spune că mersul prin pădure a fost terifiant, deoarece se temea să fie oprit de polițiștii de frontieră.
„Dacă m-ar fi arestat, riscam să merg la închisoare pentru mult timp”, spune el.
Povestește că la un moment dat s-a lansat o rachetă undeva aproape de el și apoi încă una. S-a temut că erau polițiștii de frontieră care veneau după el și a început să alerge.
A ajuns la un gard de sârmă și s-a cățărat peste el. Curând și-a dat seama că a reușit să treacă granița.
„Am putut în sfârșit să respir liniștit”, spune el.
Editor : Monica Bonea
