Liderii UE, Angela Merkel, Ursula von der Leyen și Charles Michel, vor avea miercuri o videconferință cu președintele chinez Xi Jinping în care vor anunța acordul de investiții UE-China. Oficialii europeni vorbesc despre un acord „de succes”, în timp ce criticii susțin că este o înțelegere grăbită, care nu oferă garanții că guvernul chinez va respecta drepturile omului și va interzice munca forțată, scrie Politico.
Comisia Europeană a declarat că acordul este „o poveste de succes”, deoarece nu numai că mărește accesul pe piață pentru investitorii europeni din China, dar abordează și probleme precum transferul forțat de tehnologie, subvențiile netransparente și întreprinderile de stat și angajează China să „facă eforturi continue și susținute” să ratifice convențiile internaționale privind interzicerea muncii forțate.
China, acuzată de încălcarea drepturilor omului
Cu toate acestea, unele țări ale UE, cum ar fi Belgia și Țările de Jos, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea Uniunii de a aborda problemele drepturilor omului în temeiul acordului.
De asemenea, Parlamentul European vine cu critici puternice. „Comisia a dezvăluit problema drepturilor lucrătorilor”, a declarat europarlamentarul Reinhard Bütikofer, președintele delegației Parlamentului pentru relațiile cu China. Bütikofer a spus că simple angajamente privind abandonarea muncii forțate nu sunt suficiente: „Este ridicol să încerci să vinzi asta ca un succes”.
China se confruntă cu acuzații de exploatare forțată a minorităților etnice, după ce mai multe rapoarte internaționale au arătat cum guvernul de la Beijing a construit aproape 400 de lagăre de muncă în regiunea Xinjiang, construcția altor zeci continuând în ultimii doi ani în pofida asigurărilor date de autoritățile chineze că sistemul de „reeducare” a uigurilor și a altor minorități etnice a intrat într-o fază de demantelare graduală. Multe dintre aceste lagăre au fost ridicate în apropierea unor parcuri industriale, existând numeroase informații potrivit cărora o parte dintre deținuți sunt obligați la muncă forțată.
Alte țări europene, precum Polonia, se întreabă de ce UE se grăbește să încheie acordul cu China fără să aștepte inaugurarea președintelui ales al SUA, Joe Biden, a cărui echipă de tranziție și- a exprimat deja îngrijorarea cu privire la acord.
Oficialii UE resping criticile privind grăbirea unui acord fără a consulta SUA, subliniind că Washingtonul și-a asigurat propriul acord comercial și de investiții sub președintele Trump și UE încearcă pur și simplu să obțină condiții similare de acces pe piață, ceea ce ar permite Bruxelles-ului și Washingtonului să își coordonează politicile din China.
Merkel vrea un acord cât mai repede
Pentru întreprinderile europene, în special pentru producătorii germani de autovehicule, acordul este de o mare importanță, deoarece le-ar permite creșterea investițiilor pe piața chineză profitabilă și în continuă creștere, fără a se confrunta cu restricții protecționiste, cum ar fi întreprinderile mixte forțate, unde companiile locale dețin majoritatea acțiunilor și pot accesa secrete comerciale.
Merkel pare să-și fi asigurat sprijinul Franței pentru acord. Un oficial apropiat ministrului francez al comerțului Franck Riester, care săptămâna trecută și-a exprimat criticile cu privire la acordul legat de drepturile omului, a declarat marți că „lucrurile merg în direcția cea bună”. Un oficial al UE a declarat că Merkel a ajuns la o înțelegere cu președintele francez Emmanuel Macron în temeiul căreia va ajunge să încheie acordul sub președinția germană, în timp ce ratificarea și semnarea acordului vor fi finalizate sub președinția franceză a Consiliului European, în prima jumătate a anului 2022.
Liderii europeni intenționează să acorde aviz politic acordului, care ar trebui să fie în continuare revizuit legal, tradus în diferite limbi și să fie aprobat oficial de guvernele UE și de Parlamentul European, precum și de parlamentele naționale, un proces care ar dura până la începutul anului 2022 cel puțin.
Timpul rămas pentru ratificarea acordului până în 2022 sau mai târziu ar putea fi folosit pentru a exercita presiuni asupra Chinei pentru a-și îndeplini angajamentul de a pune în aplicare convențiile internaționale împotriva muncii forțate. Beijingul s-a confruntat și cu alte critici internaționale, după ce un tribunal chinez a condamnat-o luni pe jurnalista Zhang Zhan la patru ani de închisoare pentru relatările sale despre pandemia de coronavirus din Wuhan.
