Live Text Rusia mobilizează trupe de la granița cu China pentru a face față contraofensivei ucrainene
Armata rusă a început să mobilizeze trupe din Orientul Îndepărtat al Federației Ruse pentru a fi desfășurate pe frontul din Ucraina, informează ministerul britanic al Apărării. Între timp, Volodimir Zelenski spune că a vrut să lanseze contraofensiva armatei ucrainene „mult mai devreme”. Într-un interviu acordat postului CNN preşedintele ucrainean a declarat că trupele sale sunt „încetinite” de armata rusă.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Zelenski s-a întâlnit cu președintele ceh la Praga
ACTUALIZARE 22:50 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a sosit joi seară la Praga pentru discuţii cu omologul său ceh, Petr Pavel, şi alţi responsabili, potrivit unei înregistrări video publicate pe pagina de Facebook a liderului de la Kiev, scrie AFP, potrivit Agerpres.
În aceste imagini, Volodimir Zelenski, purtând un tricou kaki, poate fi văzut dând mâna cu Petr Pavel în timpul unei ceremonii oficiale de primire.
Foşti oficiali americani s-au întâlnit în secret cu Lavrov pentru a discuta despre Ucraina. Reacția Casei Albe
ACTUALIZARE 22:15 Foşti oficiali americani au purtat discuţii secrete cu cetăţeni ruşi apropiaţi Kremlinului, inclusiv cu ministrul de externe Serghei Lavrov, pentru a discuta despre viitorul Ucrainei, a dezvăluit joi NBC.
Potrivit postului american, întâlnirea cu Lavrov a avut loc la New York în aprilie şi a durat câteva ore, relatează EFE, citată de Agerpres. La reuniunea cu şeful diplomaţiei ruse a participat Richard Haass, un diplomat veteran care în iunie a demisionat din funcţia de preşedinte al Council on Foreign Relations (Consiliul pentru Relaţii Externe), un important think tank din Washington specializat în politică externă, a precizat NBC, citând patru foşti oficiali americani şi doi oficiali activi.
Citește continuarea AICI
Lukaşenko: Dacă Occidentul nu vrea ca Rusia să câștige în Ucraina, trebuie să se așeze la masa negocierilor
ACTUALIZARE 21:55 Dacă Occidentul vrea ca Rusia să nu învingă în Ucraina este necesar să se aşeze la masa negocierilor şi să se ajungă la o înţelegere, a declarat joi preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, în cadrul unei întâlniri cu presa străină şi belarusă, potrivit agenţiei oficiale de presă belaruse BELTA.
„Dacă nu vreţi ca Rusia să câştige, aşezaţi-vă la masa negocierilor şi ajungeţi la un acord!”, a declarat Lukaşenko, răspunzând la întrebarea adresată de un jurnalist francez, scrie Agerpres.
Întrebat dacă se aşteaptă ca Rusia să învingă în Ucraina, liderul belarus a răspuns: „Contez pe asta”. Mai mult, Lukaşenko a declarat că este important să nu se rateze momentul negocierilor, deoarece situaţia pe front se schimbă foarte rapid.
„O Rusie puternică, să nu surprindă pe nimeni, este gata să negocieze cu Ucraina. Dar dacă mâine ruşii vor măcina aceste forţe (ucrainene) şi vor vedea posibilitatea să atace spre sud până în Transnistria, ce va fi atunci? Se va mai aşeza Rusia atunci la masa negocierilor? Este puţin probabil. Situaţia se va schimba, iar abordările vor fi diferite”, a afirmat Lukaşenko, ale cărui declaraţii au fost postate de agenţia de presă BELTA pe pagina sa electronică.
De aceea, a spus el, pacea în Ucraina trebuie să fie negociată acum cu Kievul, care trebuie să se aşeze la masa negocierilor fără condiţii prealabile, potrivit agenţiei de presă EFE. „Există un pachet de negocieri pe masă, un întreg pachet de probleme care pot fi convenite. Mâine va fi imposibil”, a opinat Lukaşenko. „Putem vorbi astăzi cu Ucraina şi să ajungem la un fel de acord de pace”, a adăugat el, conform EFE.
După ce președintele Bulgariei i-a spus lui Zelenski că nu îi da mai multe arme, premierul îi promite sprijin militar
ACTUALIZARE 21:35 Noul premier bulgar pro-european Nikolai Denkov i-a promis lui Volodimir Zelenski, aflat joi în vizită la Sofia, asistență militară suplimentară pentru Ucraina, deși președintele Bulgariei, Rumen Radev, i-a spus omologului său că nu îi va da mai multe arme.
Denkov și Zelenski nu au detaliat în faţa presei ajutorul militar convenit, nu au precizat ce arme şi muniţii ar urma să cuprindă, Zelenski vorbind doar despre un „pachet defensiv, nu unul ofensiv”, menţionând de asemenea că acesta cuprinde şi artileria. Ajutorul include de asemenea instrucţie şi asistenţă medicală pentru soldaţii ucraineni răniţi, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Bulgaria este o mare producătoare de muniţii, compatibile în special cu armele de concepţie sovietică aflate în dotarea armatei ucrainene. Tema ajutorului militar pentru Ucraina este un subiect controversat în Bulgaria, ţară cu legături tradiţionale puternice cu Rusia.
În timp ce fostul premier filo-occidental Kiril Petkov (demis anul trecut prin moţiune de cenzură) a susţinut puternic oferirea de ajutor militar Ucrainei, preşedintele Rumen Radev s-a opus.
Citește continuarea AICI
Piloții ucraineni vor fi antrenați în România să zboare pe avioane F-16
ACTUALIZARE 19:35 Piloții ucraineni vor fi antrenați să zboare pe avioane F-16 în România. Decizia a fost luată în ședința CSAT de astăzi. „Împreună cu alți aliați și cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe aceste avioane.
Aici vor fi pregătiți piloții români care operează aeronave F-16, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior și participării piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Forțele aeriene ale României operează o flotă de 17 avioane F-16 second-hand, cumpărate din Portugalia, și mai cumpără alte 32 de avioane din Norvegia. Cu toate acestea, Bucureștiul a aprobat recent un plan pentru achiziționarea de avioane, F-35 mai avansate.
Citește continuarea AICI
Rusia spune că Ucraina a lansat peste 70 de drone spre Crimeea de la începutul acestui an
ACTUALIZARE 18:45 Moscova a afirmat joi că până în prezent, în acest an, Ucraina a lansat peste 70 de drone în direcţia peninsulei anexate Crimeea, potrivit secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, informează EFE, potrivit Agerpres.
„De la începutul acestui an, numai în direcţia Crimeei, formaţiunile armate ucrainene au efectuat peste 70 de atacuri cu vehicule aeriene fără pilot”, a declarat Patruşev la o reuniune la Krasnodar pe tema securităţii în Districtul Militar Sud.
Oficialul rus a spus că tentativele de atacuri cu drone aeriene şi navale, precum şi bombardamentele cu rachete şi artilerie ale Forţelor Armate ale Ucrainei reprezintă o ameninţare deosebită la adresa securităţii populaţiei.
De regulă, ţintele sunt infrastructura energetică şi industrială, distrugerea vieţii civile şi a sănătăţii umane, a subliniat el. De asemenea, Patruşev a subliniat că, pentru a asigura securitatea locuitorilor din regiunile Districtului Federal Sud, trebuie acordată o atenţie prioritară prevenirii sabotajelor şi atacurilor teroriste, „ţinând cont de situaţia operaţională actuală”.
În acest scop, trebuie protejate infrastructura de transport, energetică, instalaţiile biologice şi chimice, structurile hidraulice, organizaţiile educaţionale şi alte locuri cu prezenţă masivă a oamenilor, a declarat Patruşev.
La rândul său, reprezentantul preşedintelui rus în Districtul Sud, Vladimir Ustinov, a denunţat faptul că 54% dintre adăposturi (peste 1.700) nu sunt pregătite să primească oameni în caz de urgenţă şi că există în continuare deficienţe în sistemul de alertare a populaţiei.
SUA iau în calcul să trimită muniţii cu fragmentaţie Ucrainei
ACTUALIZARE 18:30 Administraţia preşedintelui american Joe Biden încă analizează dacă să ofere Ucrainei muniţii cu fragmentaţie, a declarat presei joi un purtător de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates, citat de Reuters.
Ideea de a furniza Ucrainei muniţii cu fragmentaţie pentru a le folosi în războiul cu Rusia este „examinată activ”, dar deocamdată Washingtonul nu are de făcut niciun anunţ concret cu privire la aceasta, a spus acelaşi purtător de cuvânt.
Ziarul New York Times sugerase mai devreme joi că administraţia preşedintelui Biden urma să confirme în cursul zilei furnizarea unor astfel de muniţii pentru armata ucraineană, care a lansat în urmă cu o lună o contraofensivă pentru eliberarea teritoriilor ocupate de trupele ruse, dar care până în prezent a înregistrat doar înaintări minore.
Washingtonul nu a aprobat deocamdată furnizarea de muniţii cu fragmentaţie Ucrainei din cauza restricţiilor Congresului şi îngrijorărilor din rândul aliaţilor, dar Kievul a insistat pe lângă responsabilii americani să dea undă verde acestor livrări.
Interzise de mai mult de 120 de ţări, muniţiile cu fragmentaţie eliberează un mare număr de submuniţii de mici dimensiuni care pot ucide nediscriminatoriu pe o zonă extinsă, fiind astfel o ameninţare pentru populaţia civilă.
Atât Rusia cât şi Ucraina au folosit astfel de muniţii în războiul lor aflat în desfăşurare, omorând numeroşi civili, a avertizat tot joi Human Rights Watch, care a cerut SUA să nu livreze muniţii de acest fel Kievului.
Rusia și Ucraina anunță un schimb de prizonieri
ACTUALIZARE 18:20 Rusia şi Ucraina au anunţat joi un schimb de prizonieri, implicând returnarea a 45 de soldaţi de fiecare parte, informează Reuters.
Ministerul rus al Apărării a declarat că 45 de militari ruşi au fost returnaţi din arestul ucrainean, a relatat agenţia de presă rusă RIA.
Andri Ermak, şeful cancelariei prezidenţiale a Ucrainei, a spus că 45 de militari şi doi civili au fost returnaţi Ucrainei. Într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram, Ermak a declarat că unii dintre cei eliberaţi au luptat la Mariupol şi în combinatul siderurgic Azovstal din sudul oraşului, iar alţii în prima linie în altă parte.
„Fiecare dintre ei este un erou”, a spus Ermak.
Ombudsmanul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineţ, a declarat că majoritatea celor eliberaţi au fost "răniţi grav" şi toţi vor avea nevoie de reabilitare.
Într-o postare separată, Ermak a spus că doi copii în vârstă de şase şi zece ani au fost lăsaţi să se întoarcă în Ucraina după eliberarea mamei lor, medic militar, în octombrie anul trecut.
Rusia şi Ucraina au schimbat periodic grupuri de prizonieri în timpul războiului, aflat acum în a 17-a lună. Lubineţ a spus că 2.576 de ucraineni au fost eliberaţi în schimburi de prizonieri de la începutul invaziei pe scară largă declanşate de Rusia împotriva vecinului său în februarie 2022.
Ucrainenii continuă atacurile în sudul țării și susțin că au distrus cinci depozite de muniții rusești
ACTUALIZARE 18:10 Forţele ucrainene îşi continuă contraofensiva în zona Tavria din sudul Ucrainei, unde în ultimele 24 de ore au distrus cinci depozite de muniţii şi aproximativ 50 bucăţi de echipamente şi tehnică militară rusă, a anunţat joi armata ucraineană, potrivit EFE, citatî de Agerpres.
„În zona Tavria continuă înaintarea forţelor noastre armate şi eliberarea teritoriului nostru”, a declarat pe Telegram Oleksandr Tarnavski, comandantul grupului operaţional-strategic din această parte a ţării.
Tarnavski, care nu a oferit cifre concrete cu privire la acest avans, a declarat că soldaţii ucraineni continuă să îşi îndeplinească misiunea „cu succes”.
Potrivit armatei ucrainene, trupele sale au distrus, printre alte sisteme ruseşti, şase tancuri şi mai multe sisteme de artilerie şi antiaeriene, precum şi drone şi posturi de comunicaţii electronice.
Ucraina îşi concentrează contraofensiva în două zone de pe frontul sudic şi una în est, în jurul oraşului Bahmut, ocupat de Rusia.
Potrivit liderilor şi purtătorilor de cuvânt ai armatei de la Kiev, contraofensiva, care a început în urmă cu puţin peste o lună, se află în faza iniţială şi urmăreşte deocamdată să identifice punctele slabe şi să distrugă armele şi logistica inamicului, pentru ca să aducă în luptă mai multe unităţi şi materiale militare de asalt într-o etapă ulterioară.
La rândul său, Ministerul rus al Apărării a comunicat că a atacat joi cu rachete de pe mare baze militare ucrainene temporare şi depozite cu vehicule blindate de fabricaţie occidentală, într-o zi în care Ucraina a suferit "cel mai distructiv" atac asupra oraşului Liov (Lviv) din vestul ţării, conform agenţiei de presă citate.
„În cursul nopţii, forţele militare ruse au desfăşurat un atac concentrat cu arme de înaltă precizie, cu rază lungă de acţiune, amplasate pe nave, asupra unor baze temporare ale forţelor armate ucrainene şi ale mercenarilor străini şi a unor depozite de echipamente blindate produse în străinătate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Apărării, Igor Konaşenkov.
Potrivit reprezentantului comandamentului militar rus, toate ţintele atacului au fost lovite de rachete ruseşti şi distruse. „Rezervele strategice ale inamicului au suferit pagube considerabile”, a adăugat el.
Radev: Bulgaria nu va da muniție Ucrainei. Zelenski: Dacă erai în locul meu, i-ai fi spus lui Putin: „ia teritoriile bulgare?”
ACTUALIZARE 18:00 Președintele Bulgariei, Rumen Radev, i-a spus omologului său ucrainean Vladimir Zelenski, aflat în vizită la Sofia, că țara sa nu va da muniție Ucrainei, motivând că soluția războiului nu este militară. În replică, Zelenski a spus că ucrainenii au nevoie de arme pentru a se apăra și pentru a nu permite extinderea războiului, relatează Nova News.
„Este bine să le dai oamenilor capacitatea de a se apăra, ca să nu vină războiul la tine. Nu există distanță pentru război. Doamne ferește să fiți în locul meu. Dacă nu ați primi armament în ajutor, ce ați face? Ați spune: „Putin, ia teritoriile bulgare?”. Nu, dumneavoastră, ca președinte, nu ați permite un compromis”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a subliniat că în țara sa are loc un război, nu un conflict.
Nicio ţară nu face la fel de multe reforme ca Ucraina în vreme de război - MAE ucrainean
ACTUALIZARE 15:40 Nicio altă ţară nu se transformă atât de mult ca Ucraina în plin război, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, ca reacţie la o declaraţie a secretarului de presă al Casei Albe, care afirmase că Kievul trebuie să facă reforme pentru a adera la NATO, relatează EFE, potrivit Agerpres.
„Nu există altă ţară în lume care să realizeze atât de multe reforme în condiţiile unui război la scară largă pe teritoriul său”, a precizat Nikolenko, într-o notă postată pe contul său de Facebook, ca reacţie la cuvintele purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.
Citându-l pe preşedintele american Joe Biden, Karine Jean-Pierre a declarat miercuri într-o conferinţă de presă că "Ucraina trebuie să realizeze reforme pentru a corespunde aceloraşi standarde ca orice alt stat membru al NATO înainte de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice". Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a adăugat că Biden crede că Ucraina este capabilă să realizeze acest lucru.
În schimb, purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean a declarat că „o reformă neterminată” este cea a „atitudinii Occidentului faţă de rolul Rusiei în arhitectura de securitate euro-atlantică”.
„Când aliaţii noştri vor examina problema aderării Ucrainei la NATO fără a privi înspre Moscova va fi clar că invitarea Ucrainei de a se alătura Alianţei corespunde intereselor de securitate ale partenerilor Kievului”, a afirmat Nikolenko.
Purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean - care a mulţumit SUA pentru toată asistenţă acordată Kievului - a declarat că intrarea Ucrainei în NATO „va fi un pas important pentru restabilirea păcii în Ucraina şi în Europa în general şi pentru a preveni o repetare a agresiunii ruse în viitor”.
SUA ar urma să anunţe furnizarea de muniţii cu fragmentare Ucrainei
ACTUALIZARE 15:35 Statele Unite ar putea anunța furnizarea de muniţii cu fragmentare Ucrainei pentru a le folosi în războiul cu Rusia, potrivit ziarului New York Times, citat de Reuters, transmite Agerpres.
Conform acestei surse, decizia ar urma să fie anunţată joi. Pentagonul consideră că muniţiile cu fragmentare vor ajuta armata ucraineană în contraofensiva pe care a lansat-o în urmă cu o lună pentru eliberarea teritoriilor ocupate de trupele ruse, dar care până în prezent a înregistrat doar înaintări minore.
Washingtonul nu a aprobat deocamdată furnizarea unor astfel de muniţii Ucrainei din cauza restricţiilor Congresului şi îngrijorărilor din rândul aliaţilor, dar Kievul a insistat pe lângă responsabilii americani să dea undă verde acestor livrări.
Interzise de mai mult de 120 de ţări, muniţiile cu fragmentare eliberează un mare număr de submuniţii de mici dimensiuni care pot ucide nediscriminatoriu pe o zonă extinsă, fiind astfel o ameninţare pentru populaţia civilă.
Zelenski a ajuns la Sofia cu avionul prezidențial pe care Bulgaria l-a trimis la Chișinău pentru el
ACTUALIZARE 14:30 Volodimir Zelenski a ajuns în Bulgaria. A venit la Sofia cu avionul prezidențial bulgar care l-a așteptat la Chișinău, în Republica Moldova, potrivit imaginilor de la presa locală.
Informații despre vizita pe care Zelenski o face în Bulgaria au fost făcute publice în urmă cu câteva zile, dar nu au fost prezentate detalii la vremea respectivă.
Volodimir Zelenski a sosit pe aeroportul din Sofia puțin după ora 12.00 și a fost primit de ministrul de Externe Maria Gabriel. El a venit cu avionul prezidențial trimis de Bulgaria pentru el, la Chișinău, scrie Novinite.
Citește continuarea AICI
Rusia a început să desfășoare trupe din Extremul Orient pentru a face față contraofensivei ucrainene
ACTUALIZARE 12:30 Armata rusă a început să mobilizeze trupe din Orientul Îndepărtat al Federației Ruse pentru a fi desfășurate pe frontul din Ucraina, informează ministerul britanic al Apărării.
Astfel, trupele ruse din regiunea Bahmut sunt alcătuite în principal din unități de elită ale regimentelor de parașutiști staționate, în mod normal, în regiunile vestice al Rusiei, ca „forță de reacție rapidă” în caz de tensiuni cu NATO.
Conform serviciilor militare de informații britanice, Armata 58 de Arme Întrunite a Federației Ruse, însărcinată în mod normal cu securizarea Caucazului, se află acum în poziții defensive în regiunea Zaporojie.
De asemenea, armata 5 de Arme Întrunite care apără frontul din zona Velika Novosilska/Donețk are baza la 7.000 de kilometri distanță, în apropiere de granița ruso-chineză.
În luna februarie, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, declara că Rusia are desfășurată în Ucraina 97% din forța sa militară.
Recent, șeful statului major al armatei britanice a declarat că Rusia și-a pierdut aproape jumătate din forța sa de luptă în acest război.
Prigojin nu a mai ajuns în Belarus. Lukașenko spune că șeful Wagner este în Rusia
ACTUALIZARE 12:05 Șeful Wagner, Evgheni Prigojin, se află în prezent în orașul rusesc Sankt Petersburg, a declarat președintele belarus Aleksandr Lukașenko pentru CNN, în timpul unei conferințe de presă de la Minsk.
Președintele Aleksandr Lukașenko a declarat joi, în timpul unei conferințe internaționale de presă că șeful Wagner se află în Rusia.
În urmă cu câteva zile Lukașenko afirma că șeful mercenarilor este în Belarus.
Ca răspuns la o întrebare a lui Matthew Chance de la CNN, Lukașenko a spus că forțele Wagner se află în „taberele lor obișnuite”, ceea ce înseamnă că nu se află în Belarus.
„În ceea ce îl privește pe Evgheni Prigojin, el se află la Sankt Petersburg. Sau poate că în această dimineață va călători la Moscova sau în altă parte. Dar el nu se află acum pe teritoriul Belarusului”, a declarat Lukașenko.
Ucraina şi Rusia trebuie să înceteze să utilizeze bombe cu fragmentaţie, transmite Human Rights Watch
ACTUALIZARE 12:00 Atât forţele ruse, cât şi cele ucrainene au folosit muniţii cu fragmentaţie care au ucis civili ucraineni, informează joi Human Wrights Watch într-un raport, în contextul în care SUA analizează o solicitare de astfel de dispozitive din partea guvernului ucrainean, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Human Rights Watch a făcut apel atât la Rusia, cât şi la Ucraina, să nu mai utilizeze aceste arme şi a îndemnat SUA să nu le mai furnizeze.
Peste 120 de ţări au semnat un tratat internaţional care interzice aceste arme, care în mod tipic se divizează într-un număr mare de bombe mai mici într-o zonă întinsă şi pot provoca moartea civililor timp de luni de zile sau chiar ani după aceea. Rusia, Ucraina şi SUA au refuzat să semneze acest tratat.
Un oficial de rang înalt de la Pentagon a declarat luna trecută că muniţiile cu fragmentaţie ar fi utile pentru Ucraina în respingerea forţelor ruse, dar a precizat că livrarea acestora către Kiev nu a fost aprobată încă din cauza restricţiilor Congresului şi a preocupărilor din partea aliaţilor.
Ucraina plănuiește „ceva serios” pe front înainte de summitul NATO, susține Lukașenko
ACTUALIZARE 11:55 Președintele Lukașenko susține că Ucraina plănuiește ceva „serios” înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare de la Vilnius, potrivit Sky News.
El a adăugat că o astfel de mișcare ar însemna ca Ucraina să-și distrugă cele mai bune rezerve și să-și îngroape propria capacitate militară.
„Scenariul cel mai pesimist” de la Zaporojie nu prezintă încă niciun risc radiologic pentru populație
ACTUALIZARE 11:50 Scenariul „cel mai pesimist” de la centrala nucleară Zaporojie nu ar prezenta în continuare niciun risc real pentru public, a precizat Societatea Nucleară Americană, transmite Sky News.
Într-o declarație, experții agenției au afirmat că „nu pot prevedea o situație care ar avea consecințe asupra sănătății populației”.
Aceasta a precizat că, în cazul în care ar avea loc o breșă, fie că ar fi deliberată prin intermediul unor explozibili, fie că ar fi accidentală, scurgerile de radiații dăunătoare ar fi limitate la zona imediat înconjurătoare și este puțin probabil să se răspândească dincolo de instalația în sine.
„În această privință, orice comparație cu Cernobîl sau Fukushima este atât inexactă, cât și înșelătoare”, mai precizează Societatea Nucleară Americană.
De asemenea, Societatea a solicitat accesul „complet și imediat” al inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
Rusia a primit aproape 2.000 de drone din partea Iranului pe parcursul războiului, afirmă Ucraina
ACTUALIZARE 11:40 Rusia a primit 1.800 de drone din partea Iranului de-a lungul conflictului, a declarat un general ucrainean, potrivit Sky News.
Dronele au devenit o parte importantă a conflictului, fiind folosite într-o varietate de moduri, inclusiv pentru a lansa armament sau pentru a cerceta pozițiile inamice.
O serie de drone iraniene au fost recuperate de pe câmpurile de luptă din întreaga țară, a declarat Ucraina.
„Stocurile acestor drone sunt în mod constant reaprovizionate datorită livrărilor din Iran”, a declarat generalul Oleksii Hromov.
Atac cu rachete în Liov
„Deja sunt trei morţi”, a indicat Andrii Sadovi într-un mesaj pe Telegram, după ce a anunţat de asemenea „opt răniţi” şi „numeroase apartamente” avariate, potrivit unui videoclip postat pe reţeaua de socializare.
Anterior, autorităţile locale au anunţat că patru persoane au fost rănite, între care una se află în stare gravă, într-un atac cu rachetă la Liov, „infrastructura critică” fiind avariată în acest oraş. Mai devreme, edilul semnalase „o serie de explozii” auzite în oraş.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis joi un răspuns „tangibil”, după atacul mortal asupra unei clădiri rezidenţiale din Liov, în vestul Ucrainei, soldat cu patru morţi, potrivit unui nou bilanţ comunicat de ministrul de Interne Igor Klimenko.
„Inamicul va primi cu siguranţă un răspuns. Un răspuns tangibil”, a declarat Zelenski pe Telegram, într-un mesaj însoţit de un videoclip care arată mai multe clădiri puternic avariate.
La câteva sute de kilometri de front, Liov şi regiunea sa au fost ţinta unor atacuri de mai multe ori de la invazia rusa a Ucrainei, pe 24 februarie 2022.
Contraofensiva armatei sale a „încetinit”, susţine Zelenski
Volodimir Zelenski a vrut să lanseze contraofensiva armatei ucrainene „mult mai devreme”. Într-un interviu acordat postului CNN şi transcris de site-ul media american, preşedintele ucrainean a declarat că trupele sale sunt „încetinite” de armata rusă.
În iunie, Ucraina a început o contraofensivă menită să recucerească teritoriile ocupate de Rusia, dar pentru moment câştigurile rămân limitate.
„Săptămâna trecută a fost dificilă pe front, dar facem progrese. Înaintăm pas cu pas. Am vrut ca contraofensiva noastră să aibă loc mult mai devreme, pentru că toată lumea şi-a dat seama că, dacă va avea loc mai târziu, mai mult din teritoriul nostru va fi minat”, a rezumat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.
De asemenea, el a subliniat din nou apelul său pentru avioanele de luptă F-16 de fabricaţie americană. Statele Unite şi-au autorizat aliaţii să înceapă pregătirea piloţilor ucraineni pentru a pilota aceste avioane, dar nu au permis încă aliaţilor să reexporte aceste avioane în Ucraina.
„Nici măcar nu este vorba despre avantajul ucrainenilor pe cer faţă de ruşi. Este vorba doar despre a fi egali. F-16 îi ajută nu doar pe cei de pe câmpul de luptă să avanseze. Este pur şi simplu foarte dificil fără acoperire din aer”, a spus Zelenski.
Revolta de scurtă durată, lansată de liderul grupului paramilitar Evgheni Prigojin la 23 iunie, a reprezentat cea mai mare ameninţare la adresa autorităţii preşedintelui rus Vladimir Putin din ultimele două decenii. Iar Zelenski a declarat pentru CNN că Putin va încerca acum să îşi consolideze puterea şi „să-şi consolideze societatea”.
El a sugerat, de asemenea, că liderul rus a fost în mod evident departe de ochii publicului de la înţelegerea secretă de la Kremlin care a pus capăt insurecţiei haotice a lui Wagner.
„După toate aceste evenimente, unde s-a dus Putin? Rareori iese în stradă. Îl vedem în birourile sale etc., dar nu-l vedem niciodată afară”, s-a întrebat Zelenski.
El a susţinut că serviciile secrete ucrainene au indicat că Moscova măsura sprijinul pentru Prigojin.
„Jumătate din Rusia l-a susţinut pe Prigojin. Jumătate din Rusia l-a susţinut pe Putin. Unele dintre regiunile ruseşti făceau echilibristică între timp, fără să ştie cu siguranţă pe cine să susţină”, a declarat Zelenski.
Faptul că Zelenski are o slujbă stresantă nu este cu siguranţă pus la îndoială. Conduce un efort de război, motivând cetăţenii şi aliaţii deopotrivă şi încercând să evite tentativele aproape constante de asasinat.
„Voi fi sincer cu dumneavoastră. Dacă m-aş gândi în mod constant la asta, m-aş închide în mine, foarte asemănător cu Putin acum, care nu-şi părăseşte buncărul”, i-a spus el lui Burnett.
Ameninţările constante la adresa vieţii sale, a spus Zelenski, nu îl deranjează.
„Poţi să te închizi într-o cuşcă ca un animal şi să te înlănţuieşti acolo, gândindu-te în permanenţă că eşti pe punctul de a fi ucis. Bineînţeles, gărzile mele de corp ar trebui să se gândească cum să împiedice acest lucru, iar aceasta este sarcina lor. Eu nu mă gândesc la asta”, a mai spus Zelenski.
Statele Unite, principalul contributor militar, financiar, umanitar
Alături de Statele Unite, principalul susţinător militar, financiar şi umanitar al Ucrainei în faţa invaziei ruseşti, ţările limitrofe celor doi beligeranţi se află în prima linie, depunând un efort şi mai mare, raportat la bogăţia lor, scrie AFP, potrivit News.ro.
Statele Unite, principalul contributor
165 de miliarde de euro. Aceasta este suma cumulată a ajutoarelor promise Ucrainei de către aliaţii săi, în principal ţările NATO şi ale Uniunii Europene, la 31 mai, la 15 luni de la invazia rusă, potrivit unui recensământ realizat de Institutul Kiel care s-a bazat pe anunţurile publice şi publicat joi.
Aceste sume includ ajutor financiar, umanitar şi militar.
Cea mai mare parte este furnizată de Statele Unite (70,70 miliarde), instituţiile UE (35,06 miliarde), Marea Britanie (10,74 miliarde), Germania (10,68 miliarde) şi Japonia (6,62 miliarde).
Ţările baltice fac cel mai mare efort
În timp ce contribuţia baltică pare mică în comparaţie cu cea a Statelor Unite - 1,41 miliarde de euro, de 50 de ori mai puţin decât cea a americanilor -, Estonia, Letonia şi Lituania sunt, într-adevăr, cele care fac cel mai mare sacrificiu pentru a ajuta Ucraina.
Într-un an, aceste trei republici, care au fost ocupate de asemenea de Uniunea Sovietică timp de zeci de ani până la obţinerea independenţei în 1991, au cheltuit 1,26%, 1,09% şi, respectiv, 0,95% din produsul lor intern brut (PIB). În comparaţie, efortul SUA este de doar 0,33% din PIB.
"Există o adevărată teamă existenţială în ţările baltice", ceea ce "întăreşte sprijinul lor pentru Ucraina", a explicat în martie pentru AFP Jiri Priban, profesor de drept la Universitatea din Cardiff.
În general, ţările limitrofe Ucrainei şi Rusiei sunt cele care fac cele mai mari eforturi. Polonia şi Slovacia, care completează primele cinci ţări contribuitoare în funcţie de bogăţia lor, s-au angajat să contribuie cu 0,68% şi, respectiv, 0,63% din PIB-ul lor.
Aceste cinci ţări oferă în principal ajutor militar Ucrainei. Polonia a fost în prima linie în furnizarea a sute de tancuri de concepţie sovietică încă din primăvara anului 2022, apoi, după ce Germania a dat undă verde la începutul anului 2023, a furnizat tancuri moderne Leopard 2. Statele baltice, între timp, au trimis, printre altele, arme uşoare, drone şi obuziere.
Disensiuni în rândul unora dintre vecinii Ucrainei
Dar nu toate ţările vecine ale Ucrainei sunt la fel de generoase cu aceasta. Ungaria, de exemplu, este unul dintre cei mai mici contribuabili (0,03%). Premierul său Viktor Orban, care a avut întotdeauna grijă să nu-l critice pe preşedintele rus Vladimir Putin, este împotriva livrărilor de arme.
În Slovacia, sprijinul guvernului pentru vecinul său a dus la defăimarea acestuia de către fostul premier populist Robert Fico, al cărui partid Smer-SD este bine plasat în sondaje înaintea alegerilor legislative programate pentru luna septembrie.
Dintre ţările cele mai populate din UE, care sunt mai puţin afectate geografic de conflict, Germania face cel mai mare efort (0,27%), cu mult înaintea Italiei (0,07%), Spaniei (0,06%) şi Franţei (0,05%).
În cele din urmă, Japonia este cel mai mare donator în afara Uniunii Europene şi a NATO. Contribuţia sa de peste 6 miliarde de euro (0,15% din PIB) este aproape exclusiv financiară.
Germania şi Polonia, ţări gazdă pentru refugiaţi
Dintre aliaţii Ucrainei, Germania şi Polonia găzduiesc cei mai mulţi refugiaţi, 1,07 milioane şi, respectiv, 995.000 la 4 iulie, cu mult înaintea Cehiei (346.000), potrivit cifrelor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).
Dar, proporţional cu populaţia sa, Muntenegru este cea mai primitoare, cu aproximativ 38 540 de refugiaţi pe teritoriul său, ceea ce reprezintă peste 6,1% din populaţia sa. Ţările baltice şi ţările apropiate din punct de vedere geografic de Ucraina sunt din nou pe locurile următoare: refugiaţii ucraineni reprezintă peste 3% din populaţia Estoniei, a Republicii Moldova şi a Cehiei, şi peste 2% din populaţia Lituaniei, Poloniei, Bulgariei şi Letoniei.
La celălalt capăt al scalei, Franţa este ţara UE cu cea mai mică proporţie de refugiaţi ucraineni (0,11 %).
Afluxul de refugiaţi în aceste ţări nu este lipsit de probleme. În Estonia, partidul de extremă-dreapta EKRE s-a clasat pe locul al doilea la alegerile parlamentare de la începutul lunii martie, susţinând "protecţia" lucrătorilor estonieni, în special împotriva afluxului de refugiaţi ucraineni.
Editor : B.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
