Candidaţii pro-Beijing - „patrioții” - au câştigat detaşat alegerile de duminică din Hong Kong, ocupând aproape toate locurile în legislativul local. Participarea la scrutin a fost de doar 30,2%, circa jumătate faţă de precedentele alegeri, din 2016, boicotul fiind singura posibilitate de protest împotriva politicii impuse de China.
Consiliul Legislativ, mini-parlamentul din Hong Kong, este organismul legiferează și amendează legile în fosta colonie britanică, retrocedată Chinei în 1997.
Potrivit analizei unei platforme locale de știri, HK01, citată de BBC, 82 de locuri dintre cele 90 ale legislativului vor fi ocupate de politicieni pro-Beijing. Un singur candidat este dintr-o tabără care nu este pro-Beijing, iar pentru restul nu se cunoaște background-ul politic.
Criticii consideră că alegerile din Hong Kong au fost nedemocratice, în vreme ce activiştii pentru democraţie apreciază că absenteismul record este o reacţie faţă de China, care a impus în fosta colonie britanică, retrocedată în 1997, o lege a securităţii naţionale şi schimbări electorale pentru a-şi întări autoritatea, scrie Reuters, preluată de Agerpres.
Şefa executivului din Hong Kong, Carrie Lam, a declarat luni într-o conferinţă de presă că la urne s-au prezentat într-adevăr puţini alegători, însă nu a putut preciza motivul. „Însă 1,35 de milioane care au venit la vot - nu se poate spune că au fost (...) alegeri care nu au beneficiat de mult sprijin din partea cetăţenilor”, a spus ea.
Alegeri pentru „patrioți”
Întrebată dacă participarea redusă înseamnă că partidul său nu are un mandat public, deşi a obţinut jumătate din mandatele alocate direct, Starry Lee, şefa Alianţei Democratice pentru Ameliorarea şi Progresul Kong Kongului (DAB, formaţiune pro-Beijing) a afirmat că regula conform căreia au fost acceptaţi doar candidaţi „patrioţi”, care au depus un jurământ de loialitate față de China, va îmbunătăţi guvernarea.
„Oamenii au nevoie de ceva timp pentru a se adapta la acest sistem”, a declarat ea presei.
Limitarea candidaturilor la cele aprobate de guvern a fost criticată ca nedemocratică de unele ţări, grupări pentru drepturile omului şi de partide pro-democraţie din Hong Kong care nu s-au prezentat la alegeri.
Majoritatea candidaţilor autodeclaraţi moderaţi, inclusiv fostul deputat democrat Frederick Fung, nu au obţinut locuri în legislativ.
„Nu e uşor să îndemni oamenii (la vot). Cred că se simt indiferenţi”, a declarat Fung agenţiei Reuters.
Precedentul record de absenteism la alegerile legislative din Hong Kong, de 43,6%, s-a înregistrat în 2000.
Beijing: Alegerile au fost un succes al democrației
Biroul de Legătură al Chinei în Hong Kong, reprezentant al Beijingului, a descris scrutinul ca „o practică de succes a democraţiei cu caracteristicile din Hong Kong”.
Într-o Carte Albă de 57 de pagini publicată luni, guvernul chinez afirmă că a oferit sprijin constant pentru Hong Kong în dezvoltarea „sistemului democratic” şi a criticat protestele pro-democraţie, de multe ori violente, din 2019.
Lam, care îşi va prezenta săptămâna aceasta la Beijing raportul anual către conducerea statului, a declarat că documentul respinge la momentul oportun criticile faţă de alegeri din partea guvernelor şi presei străine.
În democraţia în stil Hong Kong, conform reformei electorale anunţate de China în martie, proporţia mandatelor de deputaţi alocate direct a scăzut de la circa jumătate la mai puţin de un sfert - 20 de locuri, în timp ce 40 au fost selectate de un comitet dominat de loialişti faţă de Beijing, iar restul de 30 au fost ocupate de sectoarele profesioniste şi de afaceri, cum ar fi finanţele şi tehnologia, cunoscute sub denumirea de „circumscripţii funcţionale”.
Rata de participare a acestor grupuri profesionale a scăzut de la 74% în 2016 la 32,2% duminică, cu minime în sectoare tradiţional pro-democratice cum ar fi educaţia, asistenţa socială şi sistemul judiciar.
În 2019, la ultimele alegeri importante pentru consiliile districtuale, prezenţa la urne a fost de 71%, iar democraţii au câştigat circa 90% din cele 452 de mandate.
Reuters reaminteşte că zeci de democraţi care intenţionau să candideze au fost închişi pentru încălcări ale legii securităţii sau ale altor reglementări, iar alţii au fost obligaţi să plece în exil. Ca urmare, democraţii au fost în bună măsură absenţi pe listele de candidaţi şi la urne.
Democratul Sunny Cheung, care a emigrat în Statele Unite pentru a evita inculparea conform legii securităţii, a afirmat că majoritatea din Hong Kong „a boicotat conştient alegerile pentru a-şi exprima nemulţumirea în faţa lumii”.
Cu toate acestea, agenţia de presă chineză Xinhua, preluată de Reuters, a afirmat că rezultatele au demonstrat „adevărata voinţă a poporului”, iar ziarul pro-Beijing Ta Kung Pao a descris scrutinul ca fiind ”cel mai de succes„ din 1997, când China a redobândit Hong Kongul.
Editor : Bogdan Păcurar
