La două luni de la izbucnirea războiului în Ucraina, mulți ucraineni petrec Paștele departe de casă, refugiați în România, dar cu gândul și rugile îndreptate către cei care au rămas să lupte pe front.
Elizaveta și Olesia Korostaș sunt din Odesa. De aproape două luni, România este noua lor casă. Au părăsit Ucraina după ce orașul lor a început să fie bombardat de ruși.
Olesia Korostaș: Cu o lună înainte de începerea războiului, toată lumea vorbea numai despre asta. Toată lumea se temea de asta, toți urmăreau știrile. Pe 24 februarie, când Putin a spus că Donețk și Lugansk sunt alte republici, mi-am dat seama că va fi război. Exact în acea zi, m-am dus la culcare pe la 23:30. Adormisem, când am fost trezită de bombardamente foarte puternice. Mi-am dat seama că a început războiul. În Odesa locuim la etajul 7 și m-am gândit că ne vom prăbuși. Nu pot exprima în cuvinte ce simt. E imposibil. Nu pot descrie ce am simțit când a început războiul. E un sentiment îngrozitor!
Și-au regăsit liniștea în România, dar gândul le-a rămas la viața de dinainte de război. Pentru Elizaveta, este primul Paște petrecut departe de Ucraina.
Elizaveta Korostaș: Nu mă așteptam că o să stau mult timp în România. Îmi place aici, dar îmi iubesc mai mult casa mea, deoarece e casa mea. În Ucraina, ca în toate țările slave, avem tradiția de a binecuvânta mâncarea pentru Paște. Eu și mama mergeam mereu la biserică pentru a binecuvânta mâncarea.
Acum, Elizaveta și Olesia încearcă să-și aline dorul de casă și de cei dragi. De pe masa lor de Paște nu vor lipsi ouăle „krașenka” și un preparat special, ucrainean.
Elizaveta Korostaș: Acum, mama pregătește preparatul nostru tradițional, borșul. Fiecare familie din Ucraina prepară borșul diferit. În familia noastră, îl preparăm așa. E extrem de delicios. Îmi place! Cred că mama face cel mai bun borș din țară!
Alți 80 de mii de ucraineni își petrec sărbătorile pascale în România.
Editor : M.B.