În fața lumii, China se prezintă ca un spectator neutru al războiului din Ucraina, care nu face alegeri, ci doar caută pacea. Pe plan intern, însă, Partidul Comunist Chinez desfășoară o campanie prin care prezintă Rusia ca pe o victimă, și nu ca pe un agresor, apărând legăturile puternice ale Beijingului cu Moscova, scrie The New York Times.
În timp ce trupele rusești atacau Ucraina, oficialii chinezi se întâlneau în spatele ușilor închise pentru a studia un documentar produs de Partidul Comunist care îl prezintă pe președintele rus Vladimir Putin drept un erou. Cu o muzică mobilizatoare și scene însorite din Moscova de astăzi, documentarul îl laudă pe Putin pentru că a reabilitat statutul de mare conducător pe timp de război al lui Stalin și pentru că a resuscitat mândria patriotică față de trecutul Rusiei. Prăbușirea umilitoare a Uniunii Sovietice, se spune în film, a fost rezultatul eforturilor Statelor Unite de a-i distruge legitimitatea.
În întreaga țară, Partidul Comunist a organizat ședințe pentru ca oficialii să vizioneze și să discute documentarul istoric. Filmul de 101 minute, care a fost făcut anul trecut, nu menționează războiul din Ucraina, dar susține că Rusia are dreptate să se îngrijoreze în legătură cu vecinii ei care s-au desprins de Uniunea Sovietică. Documentarul îl înfățișează pe Putin ca fiind cel care curăță Rusia de ideile politice „toxice” ce au ucis Uniunea Sovietică.
Start pentru mașinăria de propagandă
Documentarul intitulat „Nihilismul istoric și prăbușirea sovietică” a fost destinat inițial pentru „vizionare internă” - adică pentru audiențe „selecte”, formate din oficiali ai partidului, nu pentru a fi difuzat publicului larg. Cu toate acestea, filmul și scenariul au apărut recent online în China, precizează NYT.
În paralel, în universitățile chineze au fost organizate cursuri pentru a le oferi studenților o „înțelegere corectă” a războiului din Ucraina, în care adesea sunt subliniate nemulțumirile Rusiei față de Occident.
La rândul lor, ziarele de partid au publicat o serie de comentarii care învinuiesc Statele Unite pentru conflict.
China refuză să condamne invazia rusă din Ucraina
China a refuzat până acum să îl condamne pe Putin pentru războiul soldat deja cu mii de victime și nu este clar dacă acuzațiile de atrocități comise de soldații ruși, cu civili care au fost găsiți împușcați în cap sau cu mâinile legate la spate înainte de a fi uciși, vor influența sprijinul Chinei pentru invazia rusă.
În ciuda presiunilor din partea unor lideri mondiali de a-și folosi influența asupra Moscovei pentru a ajuta la încheierea crizei, Beijingul a făcut prea puțin până acum în afară de a transmite apeluri la pace.
Iar săptămâna trecută, Wang Yi, ministrul chinez de externe, a reafirmat legăturile puternice cu Moscova în timpul discuțiilor pe care le-a avut cu omologul său rus, Serghei Lavrov, în China.
Beijingul se teme de „revoluții colorate”
Administrația Biden a prezentat războiul din Ucraina ca fiind o competiție între democrație și autoritarism, iar oficialii chinezi promovează un contranarativ potrivit căruia dominația americanilor este de fapt sursa conflictului din Ucraina și din alte părți. Atât China, cât și Rusia sunt amenințate de „revoluțiile colorate”, în viziunea Beijingului.
De la destrămarea Uniunii Sovietice, se spune în documentar, „unele țări din Europa de Est, Asia Centrală și Transcaucazia au devenit bastioane ale Occidentului, scopul fiind să blocheze și să se amestece în Rusia”.
Tocmai de aceea, comentariile recente ale președintelui Joe Biden, care părea să fi cerut înlăturarea lui Putin, sunt susceptibile de a consolida opinia Beijingului. O astfel de teorie îi permite liderului chinez Xi Jinping să justifice propria acumulare a puterii și schimbările pe care le-a făcut pentru a crea acest sentiment de luptă și pericol, notează NYT.
Documentarul care prezintă prăbușirea Uniunii Sovietice se vrea o lecție pentru oficialii chinezi de a nu se lăsa seduși de liberalismul occidental. China, spune filmul, nu trebuie să urmeze niciodată cursul urmat de Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice care a inițiat glasnostul, deschiderea, și dialogul cu Occidentul.
„Dacă îți însușești viziunea asupra lumii pe care o vezi în acest documentar, ești încredințat că rușii se confruntă cu o amenințare reală din partea Occidentului”, spune Joseph Torigian, profesor asistent la American University din Washington, care studiază politica elitelor din China și Rusia.
Xi Jinping are nevoie de loialitate înainte de congresul de realegere
Această „acțiune de studiu” are ca scop insuflarea loialității în rândul cadrelor înainte de congresul Partidului Comunist Chinez de la sfârșitul acestui an, în cadrul căruia Xi Jingping este așteptat să ceară un al treilea mandat.
Loialitatea politică a devenit din ce în ce mai importantă pentru Xi, în condițiile în care Beijingul încearcă să limiteze focarele de Covid prin măsuri stricte de închidere și să gestioneze o economie în încetinire.
Iar politica externă a Chinei se află acum sub control, după ce au existat unii analiști chinezi care au postat eseuri critice la adresa refuzului Beijingului de a-l condamna pe Putin. Între timp, multe dintre eseurile critice au fost șterse, iar partidul a făcut presiuni mai mari pentru a-și apăra poziția în ultimele săptămâni.
Editorialele din ziarele Partidului Comunist au amplificat argumentul conducerii chineze potrivit căruia adevăratul vinovat în Ucraina sunt Statele Unite și NATO, care au subminat securitatea Rusiei.
„Statele Unite sunt cele care au aprins fitilul actualei conflagrații dintre Rusia și Ucraina”, proclamă unul din editorialele din Cotidianul Armatei de Eliberare, principalul ziar al armatei.
Îndoctrinarea tinerilor intelectuali îi asigură liniștea lui Xi Jinping
La rândul lor, universitățile și colegiile au organizat prelegeri de îndoctrinare pentru studenți, ceea ce sugerează că oficialii sunt îngrijorați că tinerii chinezi educați ar putea fi receptivi la criticile potrivit cărora Beijingul a fost prea indulgent cu Vladimir Putin.
Liu Zuokui, cercetător la Academia Chineză de Științe Sociale, le-a spus studenților că războiul a apărut din cauza „expansiunii spre est a NATO, care a redus spațiul vital al Rusiei”.
China, le-a spus un alt vorbitor fizicienilor din Beijing, a trebuit să-și protejeze parteneriatul strategic cu Rusia de „șocuri și efecte intense”.
Aceste presiuni ale partidului în legătură cu criza din Ucraina vor face dificil să se coaguleze o eventuală disidență împotriva președintelui Xi, conchide NYT. „Dacă există o abordare naționalistă puternică, atunci cine din partid nu ar vrea să fie un bun naționalist?”, arată Christopher Johnson, fost analist al CIA.
Editor : Luana Pavaluca
