Video&Foto Parada militară de Ziua Națională a Franței. Ceremonia, deschisă de drapelele a nouă state invitate, printre care și România
Franţa sărbătoreşte joi Ziua Naţională prin tradiţionala paradă militară de 14 Iulie pe celebrul bulevard parizian Champs-Elysées, însă revenirea războiului la porţile Europei dă un caracter aparte acestei defilări, la care un loc de cinste îl vor avea ţările de pe flancul estic al NATO şi trupele franceze desfăşurate în această regiune, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Preşedintele Emmanuel Macron asistă la parada de pe Champs-Elysées, urmând ca după paradă să dea primul său interviu televizat de când a fost reales în aprilie, într-un context politic intern complex după ce coaliţia sa a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Naţională în urma alegerilor din iunie.
Tema defilării din 2022 este „Împărtăşim flacăra”, o triplă referinţă la legătura armată-naţiune, la flacăra Rezistenţei întrupată de Hubert Germain - ultimul dintr-un grup de luptători decoraţi pentru că au ajutat la eliberarea Franţei de sub ocupaţie nazistă, decedat anul trecut -, şi la flacăra olimpică a cărei depozitară este Franţa până la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. De altfel, medaliaţi olimpici şi paralimpici fac parte din cortegiu.
În total, în jur de 6.300 de persoane participă la parada din acest an, alături de 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate.
Defilarea a fost deschisă de drapelele a nouă state invitate, majoritatea dintre ele vecine Rusiei sau Ucrainei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.
Paradă în vreme de război
Franţa şi-a întărit considerabil misiunile de reasigurare în regiune de la începutul războiului. Aproximativ 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă în România la sfârşitul lui februarie, în cadrul NATO, iar Parisul este pregătit să suplimenteze acest contingent la nevoie.
Franţa participă, de asemenea, la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia şi avioane franceze de luptă Rafale contribuie la apărarea spaţiului aerian polonez.
Ţinând cont de războiul din Ucraina, dar şi de inflaţie, preşedintele Macron a anunţat o „reevaluare” a legii de programare bugetară militară 2019-2025 pentru 'a ajusta mijloacele la ameninţări'. Bugetul armatei va ajunge în 2023 la 44 miliarde de euro, însă conflictul de mare intensitate din Ucraina a scos la iveală carenţele armatei franceze, mai ales în materie de muniţii.
Circa 125.000 de forţe de ordine au fost mobilizate în toată Franţa pentru a veghea la buna desfăşurare a sărbătorii naţionale, care va fi o ocazie pentru 'Vestele galbene' să manifesteze în capitală în cursul după-amiezii.
Focuri de artificii vor ilumina în cursul serii cerul Franţei, lovită de o caniculă puternică şi cu o mare parte a teritoriului ameninţată de incendii.
Parada din acest an va prilejui şi expunerea noilor echipamente ale armatei franceze, precum vehiculul blindat de recunoaştere Jaguar şi vehiculul blindat de nouă generaţie Griffon.
În schimb, elicopterul uşor Alouette şi avionul de apărare Mirage 2000C îşi vor face ieşirea din scenă.
Demonstraţia aeriană, la care vor participa mai multe aparate europene, va include pentru prima oară drona Reaper, folosită în Sahel împotriva jihadiştilor.
Spectacolul se va încheia cu un cântec compus special pentru această ocazie, intitulat 'France' şi interpretat de artista Candice Parise.
Preşedintele Macron le va vorbi apoi francezilor într-o discuţie televizată de 40 de minute, în care ar urma să fie abordată situaţia politică internă, agenda guvernului fragilizat de recentele alegeri legislative, măsurile ce vor fi luate pentru atenuarea consecinţelor economice şi sociale ale războiului asupra francezilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
