ONU a anunţat că va avea nevoie de 51,5 miliarde de dolari, un buget cu 25% mai mare faţă de cel stabilit la începutul acestui an, pentru a face faţă nevoilor de ordin umanitar în 2023. Marile presiuni sunt războiul din Ucraina, efectele schimbărilor climatice sau riscul de foamete în Africa, informează Agerpres.
"Anul viitor va fi deci anul celui mai amplu program umanitar", a declarat şeful agenţiei umanitare a ONU, Martin Griffiths.
"Nevoile umanitare sunt şocant de mari, deoarece evenimentele extreme de anul acesta vor avea efecte şi în 2023", a adăugat acesta.
Obiectivul este de a asista 230 de milioane de persoane în 68 de state din întreaga lume, transmit agenţiile internaţionale de presă, aceasta în condiţiile în care, potrivit estimărilor ONU, 339 de milioane de oameni la nivel mondial - adică 4% din populaţia globului - vor avea nevoie de ajutor de urgenţă în 2023, faţă de 274 de milioane în 2022.
Trei sute treizeci şi nouă de milioane de persoane, "este o cifră enormă şi deprimantă", a apreciat Griffiths, care a subliniat că nevoile umanitare, care au cunoscut un vârf în timpul pandemiei de coronavirus, nu au scăzut din nefericire de atunci încoace.
"Seceta şi inundaţiile letale au făcut ravagii (...) din Pakistan şi până în cornul Africii. Războiul din Ucraina a transformat o parte din Europa într-un câmp de luptă. Peste 100 de milioane de persoane au fost strămutate la nivel mondial. Şi toate acestea, în plus faţă de distrugerile pe care pandemia le-a produs în rândul celor mai săraci din lume", a subliniat Griffiths.
Cel puţin 222 milioane de persoane din 53 de ţări se vor confrunta cu insecuritatea alimentară acută la sfârşitul lui 2022. Patruzeci şi cinci de milioane de persoane din 37 de ţări riscă să moară de foame.
"Cinci ţări se află deja în ceea ce noi numim condiţii apropiate de foamete, conform cărora putem spune (...) că oamenii mor din cauza strămutărilor, a insecurităţii alimentare, a lipsei de hrană", a explicat Griffiths.
Este vorba despre Afganistan, Etiopia, Haiti, Somalia şi Sudanul de Sud, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al biroului de coordonare a afacerilor umanitare al ONU, Jens Laerke.
Şi sănătatea publică se află sub presiune în întreaga lume, îndeosebi din cauza persistenţei coronavirusului şi a mpox (noul nume dat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a desemna variola maimuţei), a reapariţiei Ebola în Uganda şi a prezenţei multiplelor epidemii de holeră în întreaga lume, îndeosebi în Siria şi Haiti.
Toate acestea într-un context de schimbări climatice, care nu fac decât să crească riscurile şi vulnerabilităţile, îndeosebi în ţările sărace. Până la sfârşitul secolului, căldura extremă ar putea face la fel de multe victime precum cancerul, potrivit ONU.
Editor : D.R.
