Cancelarul german Olaf Scholz a devenit ținta criticilor din țară și Uniunea Europeană. De vină este proiectul privind vânzarea unei părți a portului Hamburg, oraș unde a fost primar, către o companie de stat chineză. Presa germană arată că Olaf Scholz intenționează să aprobe vânzarea, în ciuda avizelor negative date de ministerele de la Berlin și de autoritățile de la Bruxelles.
Cancelarul Olaf Scholz dorește să permită conglomeratului Cosco, care este controlat de statul chinez, să cumpere un pachet de 35 la sută pentru unul dintre cele trei terminale de containere din porturile din Hamburg. De aceeași parte a baricadei sunt și autoritățile din orașul-port, arată presa germană.
Însă „Der Spiegel” susține că toate cele șase ministere implicate în evaluarea investiției - Economiei, Internelor, Apărării, Finanţelor, Transporturilor şi Afacerilor Externe - au respins acordul. Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei a declarat că preluarea a fost respinsă în cursul procedurii de evaluare a investițiilor străine, care este declanșată dacă se consideră că o investiție afectează infrastructura critică.
Posturile de televiziune NDR şi WDR susțin că inclusiv spionajul şi contraspionajul germane sunt reticente în legătură cu această tranzacție.
Acordul încheiat în urmă cu un an între operatorul portului Hamburg şi armatorul chinez Cosco va fi aprobat la sfârşitul lui octombrie, dacă guvernul german nu se opune acestei tranzacţii.
Partenerii de coaliție, în dezacord cu Scholz
Presupusa determinare a lui Olaf Scholz de a da undă verde acestei achiziţii a generat critici inclusiv în cadrul coaliţiei „semafor” pe care Partidul Social Democrat al lui Scholz o face cu Verzii şi cu Partidul Liberal.
Liderul Verzilor spune că tranzacția nu este benefică nici pentru economia, nici pentru securitatea Germaniei. Acesta a avertizat în privința repetării unei greşeli deja comise în relația cu Rusia, care a achiziţionat depozitele germane de gaze naturale.
Şefa diplomaţiei germane, care este foarte critică cu Beijingul şi Moscova, a avertizat și ea în privința acestui proiect, ca şi ministrul german al economiei.
În același timp, vicepreședintele Partidului Liberal susține că China ar avea astfel o influenţă asupra tuturor porturilor europene mari şi ar putea să le ridice unele împotriva celorlalte.
Critici de la Bruxelles
Și de la Bruxelles au venit avertismente împotriva acestei investiții. Comisia Europeană a cerut guvernului german în primăvara anului trecut să nu aprobe investiția companiei chineze Cosco în portul din Hamburg, potrivit unor surse citate de cotidianul german „Handelsblatt”. Oficialii europeni susțin că în acest fel informații sensibile ar putea ajunge în mâinile Beijingului.
În ciuda tuturor acestor avertismente, Olaf Scholz insistă ca „achiziţia să se facă oricum”, dezvăluie presa germană.
În același timp, Guvernul chinez a denunțat „politizarea cooperării economice și comerciale normale”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe speră ca partea germană să rămână angajată față de principiile pieței deschise și ale concurenței loiale și să ofere un mediu echitabil, deschis și nediscriminatoriu pentru companiile chineze, potrivit Euractiv.
Investițiile capătă importanță geopolitică
Experții spun că temerile cu privire la aceste investiții sunt tot mai mari deoarece acestea ar putea fi folosite ca mijloc de constrângere economică, în condițiile în care cresc tensiunile internaționale. Astfel, există o tendință generală ca investițiile străine să nu mai fie privite doar ca o afacere privată, ci sunt evaluate din ce în ce mai mult din perspectivă geopolitică.
Portul Hamburg este cel mai important port comercial al Germaniei şi al treilea în Uniunea Europeană, după Rotterdam şi Anvers.
Olaf Scholz se duce în vizită oficială în China
Pe de altă parte, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat vineri că va merge într-o vizită oficială în China la începutul lunii noiembrie. Va fi primul lider dintr-o ţară UE care se duce în China din noiembrie 2019 încoace, de când a izbucnit pandemia, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Ultima vizită în China a unui şef de stat sau de guvern UE a fost efectuată de preşedintele francez Emmanuel Macron în noiembrie 2019.
„Am planificat această călătorie de multă vreme”, este vorba despre „o vizită inaugurală, înainte de consultări interguvernamentale sino-germane”, a declarat vineri Olaf Scholz la finalul summitului UE de la Bruxelles.
Purtătorul său de cuvânt a precizat că această vizită este prevăzută la începutul lui noiembrie. iar potrivit presei germane, ea va avea loc în jurul datei de 3-4 noiembrie.
Relaţiile UE cu China s-au aflat vineri pe agenda discuţiilor Celor 27 care încearcă să definească o poziţie comună faţă de gigantul asiatic, pe fondul tensiunilor în creştere între Beijing şi Washington.
O nouă strategie germană în privința Chinei
Primul partener economic al Germaniei şi o piaţă vitală pentru puternicul său sector de automobile, China a fost multă vreme menajată de Berlin, însă guvernul lui Olaf Scholz a înăsprit tonul în ultimul an.
Berlinul ar pregăti, pentru începutul lui 2023, o „nouă strategie” în scopul diminuării dependenţei sale faţă de China.
În cadrul guvernului german, miniştrii ecologişti ai afacerilor externe şi economiei militează pentru o mai mare fermitate faţă de Beijing, în special în chestiunea drepturilor omului. „Nu trebuie să depindem de o ţară care nu ne împărtăşeşte valorile”, cu riscul de a ne face „vulnerabili la şantaj din punct de vedere politic”, a îndemnat recent şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, cerând să nu fie comise aceleaşi „greșeli” ca în cazul Rusiei.
Olaf Scholz are însă o abordare mai prudentă. „Nu trebuie să ne detaşăm de anumite ţări, trebuie să continuăm să facem afaceri cu unele dintre ele - o spun în mod expres: şi cu China”, a afirmat el săptămâna trecută în faţa industriaşilor germani.
„Nimic nu e decis. Numeroase chestiuni rămân de clarificat”, s-a apărat el vineri la Bruxelles, întrebat de jurnalişti despre planurile cu chinezii pentru portul Hamburg. El a subliniat că nu este vorba despre vânzarea unui port, ci despre o participaţie la un terminal „aşa cum există deja în alte porturi din Europa de Vest”.
Editor : Luana Pavaluca
