Video Oficial din Bundestag: Prin renunțarea imediată la gazul rusesc, am distruge bazele industriale în Germania. România ar avea de suferit
Să renunţăm sau să nu renunţăm la importurile de gaz şi petrol din Rusia? Aceasta este întrebarea pe care şi-o pun ţările Uniunii Europene. Dacă se continuă achiziţia de resurse din Rusia, banii sunt folosiţi pentru finanţarea războiului din Ucraina. Dacă se taie brusc alimentarea cu gaz, economii puternice din Europa ar avea probleme mari, iar asta ar afecta şi alte state. Michael Roth este şeful Comisiei pentru Afaceri Externe din Bundestag. Într-un interviu pentru Digi24, el a explicat care este perspectiva Germaniei asupra chestiunii gazului, dar a vorbit şi despre complicata relaţie pe care o au UE şi China.
Şansele democraţiei în faţa autocraţiilor
Cristina Cileacu: De când rușii au început războiul în Ucraina, s-a reluat discuția despre noua ordine mondială. Aceasta este o teorie faimoasă, că elita va cuceri lumea, va manipula lumea și ne va face să trăim sub dictatură. Așa cum vedem în lumea reală, nu în lumea conspirației, este mai degrabă o luptă între democrații și autocrații. Pe termen lung, ce credeţi, sunt autocraţiile suficient de puternice pentru a câştiga acest război?
Michael Roth, șeful Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag: Este din nou război în Europa, iar aceasta este o situație tragică, nu doar pentru oamenii din Ucraina, ci și pentru noi, pentru că, nu pot să nu fiu de acord, Putin atacă o ţară, neglijează suveranitatea Ucrainei și a multor alte țări est-europene, dar atacă deopotrivă și valorile noastre democrația, statul de drept, drepturile omului, libertățile. Aceasta este întrebarea de un miliard de euro: sunt democrațiile, societăţile deschise suficient de puternice și vivace pentru a convinge oamenii că este mult mai bine să trăiești în societăți liberale, în democrații puternice decât regimuri autoritare? Dar acum ne concentrăm mult pe sprijinirea şi asistarea Ucrainei în apărarea ţării, protejarea poporului şi eliberarea regiunilor invadate de trupele ruseşti.
Se schimbă ordinea mondială?
Cristina Cileacu: Credeţi că va fi o nouă ordine mondială sau nu prea, este doar această luptă continuă şi cam atât?
Michael Roth: Putin este obsedat de reconstruirea fostei Uniuni Sovietice, căderea fostei Uniuni Sovietice a fost, din punctul său de vedere, cea mai mare tragedie din secolul XX. Şi acum el vrea să neglijeze suveranitatea Ucrainei, vrea să construiască o nouă ordine în Europa, condusă de Rusia în Europa de Est, dar nu putem accepta asta. Acesta nu este un Război Rece, pentru că în vremea Războiului Rece, liderii sovietici erau interesați să apere statu quo-ul politic. Dar acum (n.r. Putin) vrea să deseneze hărțile Europei într-un mod complet nou. Și aceasta este diferența uriaşă față de vremurile anterioare.
Mai este o provocare. Am vorbit despre o lume bipolară, acum avem trei actori globali: Occidentul condus de Statele Unite, Europa, care va juca un rol din ce în ce mai important, Rusia și China, iar rolul Chinei nu este clar cu adevărat. Pe de o parte, China sprijină Rusia, pe de altă parte, China este extrem de interesată să continue și să consolideze legăturile economice, de exemplu cu Uniunea Europeană. Dar am dori să stabilim o relație bazată mai mult pe valoare, iar acest lucru nu va fi atât de ușor pentru China. Așadar, nu mai avem doar doi jucători, acum avem Statele Unite, avem Uniunea Europeană, avem Rusia, care este extrem de slabă, este o ţară slabă, dar trebuie să luăm în considerare faptul că Rusia rămâne o putere nucleară, cu peste 6000 de arme atomice, și mai este şi China.
Câtă nevoie are Germania de China
Cristina Cileacu: China, care investește foarte mult în puterea nucleară, mai ales acum.
Michael Roth: Da, sigur, și există evoluții similare. Strategia Rusiei, strategia Chinei au fost similare. Nu sunt cu adevărat interesați de UE în ansamblu, deloc. Întotdeauna încearcă să ne despartă. Și China ne-a împărțit prin relații bilaterale puternice și cu formatul 17+1. Vor să investească în Balcanii de Vest, în Europa de Est şi în alte ţări europene. Dar ei nu sunt cu adevărat interesați să stabilească legături strânse și fiabile cu Uniunea Europeană.
Cristina Cileacu: Dar, din nou, China se uită la companiile germane care au investit deja în China, ca să-i ajute să-şi facă o imagine mai bună în privinţa relației cu partea economică a Uniunii Europene. Se întâmplă acest lucru sau companiile germane preferă să se retragă din China
Michael Roth: Dependența economică de China este extrem de mare, de aceea vorbim despre suveranitate europeană, nu doar în ceea ce privește securitatea și apărarea, ci și economia. Trebuie să luăm în considerare trei dimensiuni ale relațiilor germane cu China. Pe de o parte, China este un concurent în ceea ce privește comerțul și economia. În al doilea rând, nu împărtășim aceleași valori, iar China a devenit un jucător mai agresiv în regiune şi pe scena globală. În al treilea rând, China este un partener în ceea ce privește clima. Nu văd nici o șansă să atingem obiectivele climatice foarte ambițioase fără China, fără India, fără America Latină. De aceea, Uniunea Europeană trebuie să joace întotdeauna un rol încurajator ca să-i convingă pe alții că climatul nu este un instrument pentru slăbirea justiției sociale și a prosperității, este o șansă pentru noi să facem tranziția verde, este o șansă pentru noi să consolidăm economia, să ne întărim bunăstarea, să creăm locuri de muncă durabile în societățile noastre. De aceea, trebuie să cooperăm, dar avem nevoie de o poziție foarte clară cu privire la drepturile omului, cu privire la valorile noastre comune. Și un lucru este extrem de îngrijorător este că China sprijină Rusia în acest război și că ne lipsește cu adevărat o declarație clară, critică de la Beijing cu privire la acest război.
Cristina Cileacu: Cum vedeţi recentul summit dintre Uniunea Europeană şi China? Pentru că din perspectiva Chinei, reacţia era destul de rece. Va fi o cooperare bună cu economia Uniunii Europene sau nu chiar?
Michael Roth: Noi suntem foarte interesaţi de o bună cooperare, dar pe baza valorilor noastre și din nou, așteptările noastre clare sunt ca, China să fie dispusă și capabilă să fie extrem de clară în ceea ce privește acest război și doar Rusia, doar Rusia să îşi asume responsabilitatea pentru acest război, pentru crimele de război şi pentru crimele împotriva umanităţii.
Germania și dilema gazului rusesc
Cristina Cileacu: Efectele războiului ucrainean se resimt şi în țările noastre, iar Germania este acum forţată destul de mult din toate părțile să renunțe la contractele importurilor de gaze și petrol (n.r. din Rusia). În același timp în țara dvs, oamenii de afaceri nu sunt atât de încântați de această perspectivă, așa că toată lumea se așteaptă la o mulțime de probleme în privinţa lanțurilor de aprovizionare și așa mai departe. Sunt politica germană și afacerile germane pe aceeași lungime de undă?
Michael Roth: Ucraina merită solidaritatea noastră, solidaritate nelimitată, este extrem de important. De aceea livrăm arme, de aceea livrăm echipament militar, de aceea oferim sprijin financiar, oferim sprijin financiar și ajutor umanitar. Acestea sunt elemente cheie. Am implementat deja un pachet amplu de sancțiuni ca Uniune Europeană. Acesta a fost un mare succes pentru capacitatea Uniunii Europene şi, pe termen scurt, am implementat deja aceste sancţiuni. Dar sancțiunile nu sunt suficiente. De aceea trebuie să discutăm în fiecare zi cum putem creşte presiunea asupra regimului lui Putin. Este o realitate amară că dependența în privinţa aprovizionării cu energie din Rusia în multe țări europene, inclusiv Germania, este mult prea mare. Aceasta este o realitate amară şi această realitate ne aduce în faţa unei dileme morale dezamăgitoare. Pe de o parte, trebuie să tăiem relaţiile energetice. Pe de altă parte, trebuie să luăm în considerare consecinţele economice şi sociale. Sunt în favoarea interzicerii importului de cărbune. De asemenea, cu un embargo asupra petrolului cât mai curând posibil, trebuie să transmitem Kremlinului un mesaj clar că această dependență energetică se va încheia cât mai curând posibil. Este o problemă, și de aceea avem o discuție plină de controverse pe această temă, în privinţa gazului, a livrărilor de gaze naturale din Rusia.
Guvernele din Europa - şi guvernul german - trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru stabilitatea socială şi stabilitatea economică nu doar pentru ţările noastre, ci şi pentru Europa.
Consecinţele economice şi consecinţele sociale pentru ţări precum România şi alte state cu care avem legături economice extrem de puternice ar fi dezastruoase. Nu este vorba despre situația gospodăriilor private, sunt sigur că mulți dintre concetățenii mei, mulți germani vor accepta o creștere enormă a prețurilor la energie. Dar este o provocare pentru familiile cu un venit mediu. Problema este că, prin embargoul imediat al gazelor naturale, am distruge bazele industriale din Germania. Şi asta este o problemă. Aceasta este o problemă nu doar pentru țara mea.
Încă o dată, trebuie să fie scopul nostru principal să punem capăt acestei dependențe cât mai curând posibil. De aceea, ar trebui să începem cu cărbunele şi petrolul. Sper că miniștrii vor conveni asupra unui embargo asupra petrolului în următoarele două săptămâni, poate cu o perioadă de eliminare treptată, ca în cazul soluției pentru cărbune, dar cu gazul va fi extrem de dificil, pentru că nu avem infrastructura.
Sunt extrem de recunoscător ţărilor precum Italia şi altora care doresc să ne susţină în această situaţie foarte dificilă. Gazul lichefiat de exemplu, este o alternativă. Nu avem terminale terestre pentru gaz lichefiat în Germania, trebuie să construim terminale pe apă, în Marea Nordului, de exemplu, până la sfârşitul anului. Mai rămân multe de făcut.
Văd dilema morală pentru noi toţi.
Mesajul meu către prietenii ucraineni şi toţi aliaţii noştri din Uniunea Europeană şi NATO este că trebuie să facem tot posibilul ca să sprijinim şi asistăm Ucraina în toate dimensiunile, cu ajutor umanitar, cu bani, cu arme. Ucraina trebuie să se apere și, de asemenea, să-şi elibereze regiunile ocupate de armata rusă.
Cel mai negru scenariu pentru UE
Cristina Cileacu: Dacă Germania va reduce importurile de gaze din Rusia de mâine, ce se va întâmpla în restul Europei?
Michael Roth: Am stabilit deja o strategie până la sfârșitul anului, dar după 2022, va deveni extrem de dificil pentru că aceasta nu este doar o problemă pentru gospodăriile private. Problema este că 37% din importurile noastre de gaze merg la industria din Germania, și aceasta este cea mai mare problemă și care face o diferență şi pentru alte țări. Cred că un embargo imediat asupra gazelor ar afecta anul viitor alte ţări europene, cu consecinţe economice şi sociale extrem de negative şi cred că avem într-adevăr nevoie, în aceste vremuri dificile, de stabilitate economică. Acest lucru este şi în interesul prietenilor noștri ucraineni, pentru că suntem gata să reconstruim Ucraina după război, și eu sunt sigur că țara mea este gata să investească o mulțime de bani pentru că o Ucraină stabilă, suverană, liberă și prosperă este în interesul nostru național, dar și în interesul nostru european.
Cristina Cileacu: 100 miliarde de euro este suma pe care Germania este dispusă să o folosească pentru apărare. Asta înseamnă 2% pentru apărarea NATO, anunţul a fost făcut de cancelarul Olaf Scholz. Dacă economia germană va fi slăbită, această sumă de bani mai poate fi păstrată la acelaşi nivel?
Michael Roth: Aceasta este o obligaţie şi este o promisiune nu doar faţă de cetăţenii noştri. Trebuie să-i protejăm şi aceasta este o promisiune faţă de aliaţii noştri din NATO şi Uniunea Europeană. Sper că există şansa să consolidăm cooperarea militară şi în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene şi în NATO. Este, de asemenea, şi un potențial imens în relațiile noastre dintre România și Germania. Cancelarul a spus foarte clar, dacă investim 100 de miliarde de euro în capacităţi de apărare, asta nu înseamnă că economisim banii cu privire la climă, incluziune socială, educaţie. Oamenii pot conta pe noi. Dar acest lucru (n.r. 2% cheltuieli de apărare) este obligatoriu, trebuie să facem mult mai mult pentru securitatea noastră naţională şi europeană.
Cristina Cileacu: Un alt efect al războiului din Ucraina - este un alt subiect pe care liderii mondiali îl menționează: criza alimentară. Europa este obişnuită să hrănească întreaga lume. Europa are, de asemenea, o politică agricolă comună. Este Ucraina atât de importantă pentru Europa, încât va începe o criză alimentară?
Michael Roth: Da, nici eu nu știam. A fost o mare surpriză pentru mine când am observat că Ucraina a jucat un rol atât de important, în special pentru țările din Africa sau Asia. La fel, Rusia. Ambele țări joacă un rol foarte important și de aceea trebuie să discutăm în Uniunea Europeană cum putem compensa acest lucru nu doar cu bani, ci și cu alimente, cu altele, cu produse agricole.
Cristina Cileacu: Deci, este vreun plan până acum, la nivelul Europei?
Michael Roth: Ministerul nostru pentru Dezvoltare este extrem de conștient și sunt foarte multe discuții în cadrul UE pentru a ne asuma mai multă responsabilitate, dar sincer, va fi o provocare extremă, pentru că Ucraina şi Rusia au jucat un rol foarte, foarte important şi nu sunt sigur că doar Uniunea Europeană singură îl poate compensa.
Vremea liderilor îndrăzneţi
Cristina Cileacu: Ce ar trebui să înveţe lumea de la Ucraina, dacă ne referim la leadership, pentru că, prin comparaţie cu Uniunea Europeană, liderii noştri par slabi.
Michael Roth: Nu cred că liderii noștri sunt slabi, slavă Domnului...
Cristina Cileacu: Par, am spus că par.
Michael Roth: ... nu avem experiența unui război.
Cristina Cileacu: Adevărat.
Michael Roth: Sunt atât de impresionat și de emoţionat de lideri curajoși precum președintele Zelensky și de oamenii din Ucraina care luptă, nu doar pentru ei înșiși, pentru familiile lor, ci și pentru integritatea teritorială a țării, și pentru valorile noastre comune. Acest lucru este extrem de emoționant pentru noi toți și asta este o responsabilitate specială pentru noi, să-i sprijinim și să asistăm poporul ucrainean cât mai bine. Poate că este un mesaj sau este o lecție pe care trebuie să o învățăm: să nu renunţăm! Nu renunţa! Când a început războiul, am avut privilegiul să vorbesc cu mulţi generali şi experţi în apărare şi securitate. A fost un consens, o evaluare clară: trupele ruseşti sunt prea puternice, prea agresive, prea profesioniste, era un termen de una sau două săptămâni până când trupele ruseşti îi vor învinge pe ucraineni. Acum este o situație complet diferită și de aceea, singura șansă pentru Ucraina să supraviețuiască ca stat liber și suveran este să o sprijinim și îi asistăm. Este singura șansă să-l aducem pe Putin înapoi pe masa negocierilor. Asta este singura şansă de a opri războiul. Dar asta este ceea ce am învățat: nu renunţa!
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
