Statele Unite şi Germania se opun în continuare ca Ucraina să fie invitată să adere la NATO, aşa cum au făcut şi la summitul de la Vilnius de anul trecut. Mai mult, vor ca această chestiune nici măcar să nu mai fie discutată anul acesta la summitul aniversar al Alianţei, care va avea loc în iulie, la Washington, scrie The New York Times (NYT).
Ceea ce vrea Ucraina, în cele din urmă, este o invitaţie oficială de a adera la NATO. Dar oficialii Alianţei sunt de acord că acest lucru nu se va întâmpla la festivităţile planificate la Washington pentru luna iulie. NATO nu are niciun apetit pentru a primi un nou membru care, din cauza pactului de securitate colectivă al Alianţei, ar atrage-o în cel mai mare război terestru din Europa din 1945 încoace.
Acest lucru a făcut ca NATO să caute o cale de mijloc, ceva mai puţin decât o aderare, dar suficient de consistent pentru a arăta că sprijină Ucraina „pe termen lung”, după cum a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, în această săptămână. Ce înseamnă acest lucru s-a dovedit până acum evaziv, potrivit unor diplomaţi occidentali de rang înalt implicaţi în discuţii.
SUA şi Germania vor să ofere Ucrainei angajamente specifice pe care să le poată respecta. Însă eforturile de a defini clar ce condiţii trebuie să îndeplinească Ucraina pentru a începe negocierile cu NATO nu au avansat încă, scrie NYT.
Potrivit publicaţiei americane, propunerile înaintate în această săptămână la reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO de la Bruxelles, de a oferi NATO mai mult control asupra coordonării ajutorului militar, finanţării şi antrenării forţele ucrainene, au fost imediat întâmpinate cu scepticism.
Statele Unite şi Germania se opun în continuare ca Ucrainei să i se ofere la Washington invitaţia de a deschide negocieri de aderare, aşa cum au făcut-o şi la summitul de anul trecut de la Vilnius, şi vor ca această chestiune să nu mai fie pusă pe masă în iulie.
În plus, niciunul dintre aceste lucruri s-ar putea să nu mai conteze până în iulie, dacă Rusia continuă să câştige teren, iar Ucraina pare în pericol de a pierde războiul - o perspectivă care a devenit tot mai reală cu fiecare lună în care republicanii din Congres continuă să blocheze pachetul de ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev, scrie NYT.
Ucraina a fost asigurată că va primi statutul de membru cu drepturi depline
„Situaţia de pe teren ar putea arăta mult mai rău decât este astăzi, iar atunci adevărata întrebare devine: Cum ne asigurăm că Rusia nu câştigă? Ultimele două luni nu au fost bune pentru Ucraina şi nu se întrevede nimic care să arate că lucrurile se vor îmbunătăţi”, a declarat Ivo Daalder, fost ambasador american la NATO.
Anul trecut, la reuniunea la nivel înalt a NATO de la Vilnius, Ucraina a fost asigurată încă o dată că va primi statutul de membru cu drepturi depline în cadrul Alianţei - la un moment dat - după ce va face anumite schimbări pentru a îmbunătăţi democraţia şi securitatea sa. Promisiunea vagă a consternat Kievul şi pe cei mai fervenţi susţinători ai săi din ţările baltice, din statele nordice şi din Europa de Est, reaminteşte New York Times.
Nouă luni mai târziu, Ucraina se luptă cu replicile la o contraofensivă militară care a consumat muniţie de artilerie preţioasă şi alte arme, fără a reuşi să câştige un teritoriu apreciabil de la Rusia. Ţara are în continuare nevoie urgentă de arme, în special pentru apărarea aeriană.
„Nu am vrut să stric petrecerea de aniversare a NATO, dar m-am simţit obligat să transmit un mesaj foarte sobru în numele ucrainenilor despre starea atacurilor aeriene ruseşti asupra ţării mele, care ne distrug sistemul energetic, economia, ucid civili”, a declarat ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, joi, la sediul NATO din Bruxelles. Kuleba a mai spus că şi-a „ascultat cu atenţie” colegii diplomaţi care au discutat despre modul în care NATO, la summitul din vară de la Washington, ar putea aborda locul Ucrainei în cadrul Alianţei. El a adăugat că a răspuns la fel, „cu atenţie”.
„Depinde de aliaţii înşişi să decidă asupra formei şi conţinutului următorului pas spre aderarea Ucrainei la NATO. Vom aştepta cu nerăbdare rezultatul, dar, bineînţeles, credem că Ucraina merită să fie membră a NATO şi că acest lucru ar trebui să se întâmple cât mai curând”, a spus el.
Propunerile lui Stoltenberg
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat două propuneri la reuniunea din această săptămână pentru a continua sprijinul pentru Ucraina, despre care a spus că speră că vor putea fi aprobate la timp pentru summitul din iulie.
Prima, de a face ca NATO - şi nu Statele Unite, ca până acum - să fie responsabilă pentru coordonarea donaţiilor şi a livrărilor de arme către Ucraina, a atras obiecţii din partea Ungariei şi a altor aliaţi pentru potenţialul său de a atrage alianţa mai direct în război, scrie New York Times. Şi Statele Unite se opun, potrivit lui Ivo Daalder, deşi până acum administraţia Biden a avut grijă să nu critice public propunerea. Joi, secretarul de stat Antony Blinken a abordat problema doar lăudând procesul actual, condus de americani, pentru „rezultatele sale extraordinare”.
Cealaltă propunere, de a acorda Ucrainei un ajutor de 100 de miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani, a fost întâmpinată cu confuzie, deoarece nu este clar cum ar putea NATO să oblige statele membre să contribuie - mai ales în condiţiile unor constrângeri bugetare sau politice precum cea din Congresul american, care a blocat 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
Însă Stoltenberg a declarat că astfel de planuri sunt vitale pentru a se asigura că Ucraina va continua să primească sprijin NATO de durată, mai degrabă decât donaţii fragmentate. El a adăugat că i s-a cerut comandantului militar de top al NATO, generalul american Christopher Cavoli, să elaboreze un proiect pentru a oferi un ajutor fiabil şi previzibil Ucrainei pentru anii următori.
Un motiv subînţeles al urgenţei este dorinţa NATO de a „securiza la Trump” - aşa cum a fost numit în ultimele luni - sprijinul occidental pentru Ucraina în cazul în care fostul preşedinte va fi reales în noiembrie, notează NYT.
Editor : B.C.
