La patru luni după ce trupele ucrainene au lansat o ofensivă în regiunea rusă Kursk, soldații care luptă pe frontul de acolo descriu o imagine tristă a unei bătălii pe care nu o înțeleg și pe care se tem că o vor pierde, relatează BBC.
BBC a contactat mai mulți soldați ucraineni de pe frontul din Kursk, prin Telegram, iar acestea sunt câteva dintre mesajele pe care ei le-au transmis: „Situația se înrăutățește pe zi ce trece”. „Nu vedem scopul. Pământul nostru nu este aici”.
Fără să fie identificați prin numele lor real, soldații au vorbit despre circumstanțele în care se află ei pe frontul din regiunea rusă Kursk. Ei au povestit despre condiții meteorologice îngrozitoare și o lipsă gravă de somn cauzată de bombardamentele constante ale Rusiei, care includ folosirea unor bombe 3.000 kg.
De asemenea, ucrainenii se află în retragere, iar forțele ruse reiau treptat teritoriul. „Această tendință va continua”, a scris Pavlo, un militar ucrainean care luptă în Kursk. „Este doar o chestiune de timp.”
Pavlo a vorbit despre oboseală, și a punctat și lipsa rotației trupelor și întârzieri în sosirea unor noi unități, formate în mare parte din bărbați de vârstă mijlocie, aduși direct de pe alte fronturi.
Aflați sub o presiune imensă din partea inamicului și cu o iarnă grea în față, soldații au început să își piardă din optimist. Din mesajele pe care le-au transmis, se poate observa că aceștia și-au pierdut motivația, iar unii militari pun la îndoială obiectivele inițiale ale incursiunii din Kursk: dacă respingerea soldaților ruși de pe frontul de est din Ucraina a funcționat.
„Nimeni nu știe cu ce”
Ordinele pe care le-au primit acum, spun ei, au fost să rămână pe această mică parte de teritoriu rus până când președintele ales al SUA va veni la Casa Albă cu politici noi, la sfârșitul lunii ianuarie.
„Sarcina principală cu care ne confruntăm este să menținem teritoriul până la inaugurarea lui Trump și începerea negocierilor”, a spus Pavlo. „Pentru a-l schimba cu ceva mai târziu. Nimeni nu știe cu ce”.
Spre sfârșitul lunii noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că ambele părți (atât rușii cât și ucrainenii) au în vedere schimbarea adusă de noua administrație a SUA: „Sunt sigur că [Putin] vrea să ne dea afară până pe 20 ianuarie”, a spus el. „Este foarte important pentru el să demonstreze că are situația sub control. Dar el nu controlează situația”, a mai adăugat el.
Într-un efort de a ajuta Ucraina să respingă contraatacurile rusești din Kursk, SUA, Marea Britanie și Franța au permis Kievului să folosească arme cu rază lungă de acțiune asupra țintelor din interiorul Rusiei. Însă, acest lucru nu pare să fi schimbat moralul pe front.
„Nimeni nu stă într-un șanț rece și se roagă pentru rachete”, a spus Pavlo. „Trăim și luptăm aici și acum. Și rachetele zboară în altă parte”, a mai declarat el.
„Nu vorbim despre rachete”, a spus Myroslav, un alt soldat ucrainean care luptă în Kursk. „În buncăre vorbim despre familie și rotație (a trupelor). Despre lucruri simple”.
Pentru Ucraina, avansul lent al Rusiei în estul Ucrainei subliniază necesitatea de a rămâne în Kursk. În noiembrie, Rusia a reușit să ocupe 725 de km pătraţi pe teritoriul Ucrainei, cel mai mult teritoriu după martie 2022 şi primele săptămâni de război, conform unei analize realizate de AFP.
În schimb, Ucraina a pierdut deja aproximativ 40% din teritoriul pe care l-a ocupat la Kursk în august: „Cheia nu este să capturezi, ci să menții liniile frontului”, a spus Vadym, „și ne luptăm cu asta.”
„Nu avem nevoie de aceste păduri din Kursk”
În ciuda pierderilor, Vadym crede că incursiunea din Kursk este încă vitală: „A reușit să împiedice unele forțe (ruse) din regiunile Zaporizhzhia și Harkov”, a spus el.
Totuși, unii soldați au spus că simt că sunt în locul greșit, că este mai important să fie pe frontul de est al Ucrainei, decât să ocupe o parte a Rusiei: „Locul nostru ar fi trebuit să fie acolo (în estul Ucrainei), nu aici, pe pământul altcuiva”, a spus Pavlo. „Nu avem nevoie de aceste păduri din Kursk, în care am lăsat atât de mulți camarazi”.
În ciuda rapoartelor care sugerează că până la 10.000 de soldați nord-coreeni au fost trimiși la Kursk pentru a se alătura contraofensivei ruse, soldații contactați de BBC spun că încă nu i-au întâlnit:„Nu am văzut și nu am auzit nimic despre coreeni, în viață sau decedați”, a declarat Vadym.
Armata ucraineană a publicat înregistrări despre care spune că sunt interceptări ale comunicațiilor radio nord-coreene. Soldații au zis că li s-a spus să captureze cel puțin un prizonier nord-coreean, de preferință cu documente.
Au vorbit despre recompense, drone sau concediu suplimentar, oferite oricui capturează cu succes un soldat nord-coreean: „Este foarte greu să găsești un nord-coreean în pădurea întunecată din Kursk”, a remarcat sarcastic Pavlo. „Mai ales dacă nu este aici”.
„Efect bun pentru media, dar fără rezultat militar”
Din octombrie 2023 până în iulie anul acesta, forțele ucrainene au încercat să țină de un cap de pod la Krînkî, pe malul stâng al râului Nipro, la aproximativ 40 de kilometri de orașul eliberat Herson. Acesta a fost văzut inițial ca o posibilă rampă de lansare pentru progrese mai adânci în teritoriul ținut de Rusia în sudul Ucrainei, dar a fost, în cele din urmă, pierdut. Operațiunea a fost extrem de costisitoare pentru Ucraina: se crede că aproximativ 1.000 de soldați ucraineni au fost uciși sau au fost dați dispăruți. Unii au ajuns să o vadă ca pe o cascadorie, menită să distragă atenția de la lipsa de progres în altă parte, și se tem că ceva asemănător s-ar putea întâmpla și în Kursk.
„Ideea e bună, dar implementarea e proastă”, spune Myroslav, un ofițer maritim care a servit la Krînkî și se află acum pe front în Kursk: „Efect bun pentru media, dar fără rezultat militar”.
Analiștii militari insistă că, în ciuda tuturor greutăților, campania de la Kursk continuă să joace un rol important: „Este singurul teritoriu în care menținem inițiativa”, a spus Serhiy Kuzan, de la Centrul de Securitate și Cooperare din Ucraina. El a recunoscut că forțele ucrainene se confruntă cu „condiții incredibil de dificile” în Kursk, dar a spus că Rusia dedică resurse mari pentru a le respinge, resurse pe care ar putea să le folosească în altă parte.
„Cu cât putem ține mai mult acest front de la Kursk, cu echipament adecvat, artilerie, și bineînțeles, arme cu rază lungă de acțiune, cu atât mai bine”, a spus el.
La Kiev, comandanții superiori susțin operațiunea din Kursk, spunând că aceasta încă aduce recompense militare și politice: „Situația îl enervează pe Putin”, a spus unul dintre comandanți recent, sub condiția anonimatului. „El suferă pierderi grele acolo”.
În ceea ce privește cât ar mai rezista trupele ucrainene în Kursk, răspunsul a fost simplu: „Atâta timp cât este fezabil din punct de vedere militar”.
Editor : C.S.
