Războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei de mai bine o jumătate de an a devenit imposibil de ignorat în orașul Belgorod, în sudul Rusiei, la câțiva kilometri de graniță, scrie The Guardian. Soldații ruși care se retrag din calea contra-ofensivei ucrainene au umplut, acum, străzile orașului, iar sirenele aeriene se aud de câteva ori pe zi. Orașul este plin de refugiați, iar la graniță, militarii ruși și cei ucraineni se află la distanță mică unii de ceilalți.
În Belgorod, semnalele războiului și tensiunii sunt la vedere chiar dacă mulți oameni sunt reticenți să creadă că războiul se va întinde și dincolo de granițele Rusiei.
Oleg, proprietar de restaurant în Belgorod, și originar din Harkov, Ucraina, și-a cumpărat deja scânduri în cazul în care va fi nevoie să-și închidă restaurantul și să baricadeze ferestrele. Partenerul său de afaceri, Denis, spune că speră că tensiunile se vor reduce, însă își ia și precauții. „Nu ne așteptăm ca războiul să vină aici, însă trebuie să fim pregătiți”, spune Oleg.
În piața centrală din Belgorod, soldații își fac stocuri pentru iarnă, într-un semnal că se așteaptă ca războiul să continue și pe parcursul sezonului rece.
„În fiecare zi vin zeci de băieți, sunt atât de mulți acum, după contraofensivă. Toți au expresii sumbre și sunt tensionați”, spune Marina, care vinde echipament de camuflaj. „Îi văd cumpărând toate lucrurile astea și mă întreb de ce nu le aveau deja”, a adăugat ea, spunând că soldații cumpără alimente de bază și ustensile de gătit, aceste obiecte fiind furnizate, în mod obișnuit, de armată.
„Aici se simte războiul într-un fel în care nu se simte în alte orașe. Se aude”, spune Andrei Borzih, avocat care ajută armata rusă să procure echipamente militare. Are deja pregătite în mașină o cască și vestă anti-glonț.
Oamenii au început să înțeleagă că războiul lui Putin nu merge bine
Ucraina nu a dat nicio indicație că intenționează să-și trimită armata dincolo de graniță, în Rusia, și nici că are obiective altele decât eliberarea teritoriilor ocupate de invadatori. Însă însăși ideea că războiul despre care se credea că va fi rapid și încununat de succes ar putea să ajungă să fie purtat pe teritoriu rus arată cât de dură a fost înfrângerea pe care rușii au suferit-o în fața trupelor ucrainene eliberatoare.
Într-una dintre zilele trecute, apăruseră informații că administrația orașului plănuiește să evacueze școlile și centrele comerciale mari, într-o încercare de a proteja populația în caz de bombardamente de peste graniță.
Guvernatorul regiunii, Viaceslav Gladkov, a emis din nou ordinul care obligă autoritățile locale să-și inspecteze adăposturile anti-bombardament. Școlile foarte aproape de graniță au fost închise temporar. Pe internet au apărut clipuri video în care voluntari pot fi văzuți tăind copaci pentru a construi fortificații în zonele din sudul orașului.
Oamenii au început să înțeleagă că războiul lui Putin nu merge bine. În interviuri de la începutul războiului, locuitorii din Belgorod spuneau că au fost șocați de declanșarea invaziei, însă aceste sentimente s-au transformat rapid în accese de patriotism și naționalism, acompaniate de apariția simbolurilor pro-invazie, precum Svastica Z a lui Putin, pe mașini și pe clădiri.
Acum, acestea au dispărut, iar Belgorod se pregătește de un conflict lung care se apropie mult mai mult decât se aștepta.
La fel ca în majoritatea orașelor rusești, activismul anti-război este aproape complet absent – Ilia Kostiukov, de 19 ani, activist de opoziție și fondator al Comitetului Anti-Război din Belgorod spune că se concentrează pe încurajarea oamenilor care se opun conflictului să vorbească. El mai spune că a încerca să-i convingi pe susținătorii invaziei că greșesc este „lipsit de sens”, o nouă dovadă a indoctrinării pe care regimul de la Kremlin a reușit-o în populația Rusiei.
Întrebat despre consecințele directe ale războiului, tânărul a vorbit despre venirea refugiaților și de o pană de curent recentă, cauzată de o explozie la o centrală energetică.
Mai mult, militarii ruși sunt tot mai irascibili și mai agresivi și se bat des între ei pe străzi și în baruri. Recent, un grup de militari au refuzat să plătească nota la un bar, iar când au fost opriți au scos pistolul și l-au amenințat pe agentul de pază.
În mare măsură, însă, spune Kostiukov, apatia domnește în Belgorod – „Pentru noi, se simte de parcă nimănui nu-i pasă de nimic până ce nu-i atinge personal. Până cineva nu le bagă sicriul în casă, nu le pasă”, spune el.
Mii de ucraineni pro-Putin s-au refugiat în Belgorod
Unele familii sunt rupte de granița ruso-ucraineană – Irina, agentă de călătorii, locuiește cu fiica ei în Belgorod. Fostul soț, tatăl fetei, este ucrainean și locuiește în Harkov.
„Copilul nostru este împărțit între cele două țări. În mod absolut egal. Orice s-ar întâmpla”, spune ea.
În urmă cu două săptămâni, bărbatul i-a comunicat că a fost mobilizat pentru a lupta în război și i-a spus că e pregătit să lupte pentru că este datoria lui patriotică. Femeia este îngrozită că ar putea fi ucis.
Însă nu doar familiile mixte ruso-ucrainene sunt afectate serios de război. Refugiații ucraineni pro-Rusia care au acceptat mita lui Putin de 10.000 de ruble descoperă că viața lor nu e chiar atât de ușoară pe cât credeau că va fi.
Aproape 85% dintre refugiații veniți recent din Ucraina vor să rămână aproape de graniță. Asta a însemnat că ei au refuzat cazarea în tabere de refugiați guvernamentale.
Chiar și printre susținătorii lui Putin, pare tot mai evident că Rusia nu poate să cucerească nici inimi, nici minți în Ucraina.
La un centru de ajutor, ucrainenii care se declară pro-Kremlin întreabă de ce nu au fost avertizați cu privire la contraofensivă sau de ce nu au primit mai mult ajutor din partea autorităților ruse.
„Ne simțim lipsiți de cămin și de parcă nimeni nu mai are nevoie de noi”, spune una dintre ucrainencele fugite din Kupiansk pentru a se alătura rușilor. Așa cum i-a fost promis ei și altor ucraineni care ar vrea să se alăture Rusiei, a primit 10.000 de ruble, adică aproximativ 170 de euro de la guvernul Rusiei.
„Ne-am primit cele 10.000 de ruble, dar casa mea era acolo (n. red. – în Kupiansk), am aruncat totul la gunoi ca să rămân fără casă”, mai spune ea.
Editor : Adrian Dumitru
