Nord Stream 2 zguduie coaliția de guvernare din Germania, în timp ce tensiunile cresc la granița rusă cu Ucraina
Nord Stream 2, gazoductul care va transporta gaze din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică, a creat deja neînțelegeri între Germania și SUA și a semănat discordie în Europa. Acum, pe măsură ce se înmulțesc temerile occidentale că Rusia condusă de Vladimir Putin va ataca Ucraina, gazoductul a devenit un element al disputei în interiorul proaspetei coaliții de guvernare de la Berlin, scrie cotidianul britanic Financial Times.
Partenerii de coaliție din guvernul condus de social-democratul german Olaf Scholz au păreri împărțite în ceea ce privește conducta care va aduce gaz din Rusia în Germania. Criticii punerii în funcțiune a Nord Stream 2 susțin că va crește enorm dependența Europei de gazul natural rusesc.SPD, partidul cancelarului, susține ca acest gazoduct să devină funcțional, în timp ce Partidul Verzilor se opune acestui lucru.
Ministru de externe german: Nord Stream 2 nu va fi autorizat să funcţioneze, în cazul unei noi „escaladări” în Ucraina
De altfel, ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock (partidul Verzilor), care se află zilele acestea în prima ei deplasare oficială externă ca șefă a diplomației de la Berlin la Kiev luni și Moscova, a indicat că Nord Stream 2, care este complet finalizat, dar mai așteaptă aprobarea oficială, nu poate fi dat în folosință dacă Rusia va desfășura o incursiune armată în Ucraina.
Annalena Baerbock, a făcut declarații asemănătoare la sfârșitul anului trecut, după ce a preluat portofoliul de la Externe. Acesta spunea atunci că înțelegerea pe care fostul guvern al Angelei Merkel o avea cu americanii rămâne valabilă: gazoductul germano-rus Nord Stream 2 nu va fi autorizat să funcţioneze, în cazul unei noi „escaladări” în Ucraina.
Citește și: Germania a suspendat procedura de certificare a gazoductului Nord Stream 2
Social-democrații germani, care au favorizat în mod înțelegerea cu Moscova, au o poziție mai ambiguă, insistând asupra importanței gazului rusesc pentru industria germană. De altfel, cancelarul Olaf Scholz a refuzat să susțină public sancțiuni împotriva proiectului.
Diviziunile politice care slăbesc Germania și Uniunea Europeană
Diviziunile politice pe acest subiect „slăbesc influența Germaniei și a UE”, a spus Stefan Meister, expert pe Europa de Est în cadrul Consiliului German pentru Relații Externe (DGAP). „E foarte vizibil că guvernul german nu are o poziție consolidată. Încă mai caută o abordare politică în raport cu Rusia”, a adăugat acesta.
Diferendele politice a fost subliniate din nou săptămâna aceasta, când doi politicieni de rang înalt ai SPD au făcut tot posibilul să încerce să delimiteze proiectul Nord Stream 2 de criza generată de Rusia la granița cu Ucraina.
Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a declarat că gazoductul „nu ar trebui să fie târât în acest conflict”. „Noi trebuie să rezolvăm acest conflict şi trebuie să-l soluţionăm pe calea discuţiilor şi aceasta este oportunitatea pe care o avem în acest moment şi ar trebui mai degrabă să o utilizăm decât să o legăm de proiecte care nu au nicio legătură cu acest conflict”, a adăugat Lambrecht.
La rândul său, și Kevin Kuhnert, secretarul general al SPD, a spus că disputele internaționale au fost încurajate în mod deliberat „pentru a îngropa proiecte care au fost întotdeauna un ghimpe în spinarea unor oameni”. Contrastul cu retorica expusă de ministrul Baerbock nu putea fi mai clară, precizează jurnaliștii de la Financial Times.
Ea a făcut în mod repetat referire la un acord între SUA și Germania în iulie anul trecut, care spunea că Berlinul va impune sancțiuni energetice Moscovei „în cazul în care Rusia încearcă să folosească energia ca armă sau să comită alte acte agresive împotriva Ucrainei”.
Există voci care sugerează că Moscova își activează deja exporturile de gaze. Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie, a declarat săptămâna trecută că Rusia limitează livrările de gaz către Europa într-un moment de „tensiuni geopolitice crescute”. Acesta a spus că Federația Rusă reține cel puțin o treime din gazul pe care l-ar putea trimite în Europa în timp ce epuizează instalațiile de stocare pe care le controlează pe continent pentru a spori impresia de aprovizionare. Rusia a negat în repetate rânduri orice manipulare a proviziilor de gaze.
În ciuda părerilor împărțite, atât Verzii, cât și SPD au convenit asupra unui lucru: că negocierile purtate săptămâna trecută între Rusia și Occident au fost necesare pentru a încerca să prevină războiul. SUA, NATO și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa au purtat discuții cu oficiali ruși la Geneva, Bruxelles și Viena în încercarea de a descuraja Moscova să se angajeze în escaladarea conflictului cu Ucraina.
Dar răspunsul Rusiei a fost respingător, oficialii descriind discuțiile drept o „fundătură”. Între timp, unii dintre cei aproximativ 100.000 de militari ruși desfășurați în locații apropiate de granița țării cu Ucraina au efectuat exerciții cu muniție reală săptămâna trecută, iar vineri Kievul a declarat că a fost ținta unui „atac cibernetic masiv” care a dezactivat aproximativ 70 de site-uri web guvernamentale.
Germania vrea soluționarea pașnică a conflictului
Situația de la granița rusă cu Ucraina este prima criză mare cu care se confruntă cancelarul Scholz, un pragmatist care spune că vrea să imite politicile prudente ale Angelei Merkel.
În declarațiile sale publice, el a fost extrem de precaut, subliniind necesitatea rezolvării pașnice a conflictului și avertizând împotriva oricărei încercări de a schimba granițele Europei prin forță.
Dar acesta a rezistat ferm presiunilor din partea administrației președintelui american Joe Biden de a afirma în mod explicit că gazoductul Nord Stream 2, care așteaptă aprobarea autorității germane și a Comisiei Europene, va fi oprită dacă Rusia invadează cu trupe Ucraina.
Oficialii americani spun că Berlinul privește în direcția corectă. Victoria Nuland, subsecretar de stat al SUA, a declarat săptămâna trecută că guvernul german a întreprins „pași importanți” pentru a „încetini luarea în considerare a implementării conductei”.
Dar cel puțin în public, Scholz a evitat să amenințe cu sancțiuni împotriva Nord Stream 2, insistând în mod repetat că este o „inițiativă a sectorului privat” care nu are nimic de-a face cu criza din Ucraina.
Aceasta marchează o schimbare subtilă, dar importantă, de la linia adoptată de Merkel, care a recunoscut în 2018 că gazoductul Nord Stream 2 „nu era doar un proiect economic” și că trebuiau luați în considerare și factorii politici, nu în ultimul rând nevoia de a păstra statutul Ucrainei ca țară de tranzit pentru gazul rusesc.
Cu toate acestea, nu toți social-democrații sunt de acord cu abordarea prudentă a lui Scholz. Michael Roth, un fost adjunct al ministrului de externe, care este acum șef al influentei comisii pentru afaceri externe a Bundestag, a declarat vineri că Germania ar trebui să trimită un semnal clar Moscovei că va retrage aprobarea Nord Stream 2 în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei.
„Vladimir Putin, președintele Rusiei, ne-a amenințat de mai multe ori că va închide robinetul de energie”, a spus Roth. „Dar nu ne poți șantaja. Dacă Rusia își continuă escaladarea militară către Ucraina, toate opțiunile ar trebui să fie pe masă”, a mai spus oficialul german.
Rusia „va plăti scump” dacă va ataca Ucraina
Luni, cu ocazia vizitei sale la Kiev, ministra Baerbock s-a declarat dispusă să aibă un dialog serios cu Rusia pe tema securității reciproce, dar nu dorește să dea înapoi în privința unor „principii de bază, cum ar fi inviolabilitatea teritorială, libera opțiune în privința alianțelor și renunțarea la amenințări cu violența”.
Șefa diplomației germane a spus că Moscova, care și-a comasat trupe la frontierele cu Ucraina, va avea de suferit în eventualitatea unui atac. „Orice nou act de agresiune va face ca Rusia să aibă un preț scump de plătit din punct de vedere economic, strategic și politic”, a declarat ea la conferința de presă organizată împreună cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, subliniind și că „singura cale este diplomația”, potrivit The Guardian.
Vizita sa este urmărită cu atenție de administrațiile din Europa, din Regatul Unit și din Statele Unite, acestea așteptând o serie de semnale care ar da de înțeles că Germania ar putea renunța la demersurile sale tradiționale vizând un dialog independent cu Rusia, care este de preferat rigidității.
Baerbock este considerată ca făcând parte dintr-o generație mai tânără de politicieni germani, ferm hotărâți să promoveze drepturile omului în politica externă și dorind să îndepărteze Germania de vechea sa dorință de a ajunge la un compromis cu Moscova, dar se presupune că actuala coaliție guvernamentală, condusă de SPD, ar fi mai puțin înclinată să renunțe la politica fostului cancelar german, Angela Merkel.
La conferința de presă de la Kiev, Baerbock a reiterat, totodată, oferta Germaniei de a ajuta Ucraina să-și dezvolte o tehnologie bazată pe hidrogen ca alternativă la gaze.
Iuri Vitrenko, șeful companiei energetice ucrainene Naftogaz, a declarat că Germania ar avea avantaje economice dacă Nord Stream 2 ar deveni cel mai important centru de difuzare a gazelor rusești, dar, pentru Putin, principalul scop a fost acela de a pedepsi Ucraina pentru că a optat pentru Europa în detrimentul Moscovei.
Rusia cere grăbirea certificării gazoductului Nord Stream 2
Luni, Rusia a cerut Germaniei şi întregii Uniuni Europene să nu întârzie cu certificarea gazoductului Nord Stream 2, care a devenit un punct central în disputele politice dintre Moscova şi Occident.
Acest gazoduct, ce are ca destinaţie Germania, ar dubla capacitatea de export de gaz rusesc pe sub Marea Baltică, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, ocolind Ucraina.
Proiectul, administrat de gigantul rus Gazprom, a iritat SUA şi ţări europene precum Ucraina şi Polonia încă de dinainte de finalizarea construcţiei sale în septembrie, autorizaţiile nefiind aşteptate mai devreme de jumătatea acestui an.
„Procedura de certificare din partea organismelor de reglementare din Germania şi a Comisiei Europene nu ar trebui amânată artificial şi politizată”, a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, urmează să o primească la rândul marţi, în premieră, pe noua şefă a diplomaţiei germane, pe agenda discuţiilor urmând să se afle cel mai probabil subiecte precum Nord Stream şi comasarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
