Live Text Noi succese ale armatei ucrainene pe frontul din sud-estul țării. Kiev: Contraofensiva este lentă din cauza câmpurilor minate de ruși
Suntem în ziua 540 a războiului pe scară largă declanșat de Rusia în Ucraina. Armata ucraineană a transmis că a înregistrat succese pe frontul din sud-estul ţării, însă spune că actuala sa contraofensivă progresează mai lent decât şi-ar fi dorit din cauza câmpurilor vaste care au fost minate de ruşi şi a liniilor defensive ruseşti pregătite şi consolidate. Rusia controlează aproape o cincime din Ucraina, inclusiv peninsula Crimeea, cea mai mare parte a regiunii Lugansk şi mari porţiuni din regiunile Doneţk, Zaporojie şi Herson. De asemenea, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că ţara sa îşi intensifică „în mod semnificativ” producţia de drone.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI
Ucraina nu poate deschide negocierile de aderare la UE, pentru că nu îndeplinește niciunul dintre cele 7 criterii
ACTUALIZARE 23:50 Ucraina nu va putea îndeplini cele şapte criterii în vederea deschiderii unor negocieri de aderare la Uniunea Europeană (UE) până în octombrie, recunoaşte vicepremierul Olga Stefanişîna, adjuncta ministrului însărcinat cu Integrarea Europeană şi Euroatlantică, relatează Le Monde.
Olga Stefanişîna îşi exprimă însă speranţa că negocieri vor fi, cu toate acestea, posibile. Unele dintre aceste criterii cer reforme de fond în Ucraina - care necesită ani de zile să fie implementate, declară Stefanişîna.
„În octombrie, vom auzi că Ucraina nu a îndeplinit cele şapte criterii 100%, dat fiind că este vorba despre o muncă de mai mulţi ani”, a declarat ea. În schimb, Kievul va adopta „toate modificările legislative şi instituţionale convenite”, a anunţat ea.
Citește continuarea AICI
Lukaşenko: Putin nu împinge Belarusul la război cu Ucraina. Dacă ucrainenii nu trec graniţa noastră, nu vom participa niciodată
ACTUALIZARE 23:45 Preşedintele Vladimir Putin nu încearcă să împingă Belarusul să intre în războiul din Ucraina, a declarat joi preşedintele Aleksandr Lukaşenko, într-un interviu online publicat și citat de Reuters. „Dacă voi, ucrainenii, nu treceţi graniţa noastră, nu vom participa niciodată la acest război”, spune dictatorul belarus.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Să implice Belarusul (...), ce ar ieşi din asta? Nimic”, a spus Lukaşenko, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Putin, a cărui ţară se învecinează cu Ucraina, Rusia şi trei ţări NATO, inclusiv Polonia.
„Dacă voi, ucrainenii, nu treceţi graniţa noastră, nu vom participa niciodată la acest război. În acest „război fierbinte”. Dar vom ajuta mereu Rusia - ei sunt aliaţii noştri”, a spus el în interviul cu Diana Pancenko, o jurnalistă ucraineană prorusă.
Citește continuarea AICI
Ucraina a primit noi sisteme de apărare antiaeriană germane
ACTUALIZARE 20:50 Ucraina a anunţat joi că a primit noi sisteme de apărare antiaeriană germane de tip Iris-T, într-un moment în care regiunile sale din sud, dar şi din est, sunt tot mai vizate de atacuri aeriene ruseşti de la mare distanţă, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Mulţumim partenerilor noştri pentru (sistemele) Iris-T”, a scris pe reţeaua X (fostă Twitter) şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak. „Cerul nostru va fi mai protejat” cu aceste sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acţiune, a mai spus el.
Potrivit datelor actualizate joi pe site-ul guvernului german, Berlinul a livrat „două lansatoare Iris-T SLS” Kievului.
De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Ucraina a cerut aliaţilor săi occidentali ajutor pentru a-şi proteja spaţiul aerian în faţa atacurilor ruse.
Mai multe ţări au oferit forţelor ucrainene sisteme de apărare antiaeriană, între care Statele Unite, care au livrat Kievului sisteme Patriot, foarte eficiente în interceptarea loviturilor ruseşti de la mare distanţă.
În aprilie anul trecut, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a dat asigurări că sistemele Iris-T vor face posibilă „creşterea capacităţilor de luptă împotriva rachetelor de croazieră ruseşti”.
Kievul este apărat de câteva luni de un scut aerian eficient, care anihilează încercările Rusiei de a lovi capitala Ucrainei cu rachete sau drone explozive.
Rusia a vizat însă în ultimele săptămâni mai ales regiuni din sudul Ucrainei, unde sunt situate porturi importante - Odesa, Ciornomorsk şi Iujne - prin care Kievul şi-a exportat până de curând cerealele.
Washington Post: Rusia face progrese în construcţia unei versiuni de dronă iraniană
ACTUALIZARE 20:00 Rusia face progrese stabile către obiectivul de a produce în masă un tip de dronă iraniană de atac care ar putea lovi ţinte aflate la peste 1.500 km distanţă şi viza oraşe ucrainene, scrie joi Washington Post, citând documente despre plan, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Moscova lucrează la propria versiune a dronei Shahed-136, în ciuda întârzierilor şi sancţiunilor care afectează componentele necesare din alte ţări, conform documentelor.
Ziarul a obţinut documentele de la o sursă despre care spune că este implicată în această activitate în Zona Economică Specială Alabuga în republica Tatarstan din componenţa Federaţiei Ruse, dar care se opune invaziei Ucrainei de către Rusia.
Iranul a recunoscut că a trimis drone în Rusia, dar a declarat anterior că ele au fost trimise înainte de invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.
Rusia a negat anterior că forţele sale folosesc drone iraniene în Ucraina, deşi preşedintele Vladimir Putin a cerut creşterea producţiei interne de drone. În aprilie, el a spus că industria dronelor în Rusia ar putea valora în curând peste 20 de miliarde de dolari.
Oficiali ruşi nu au fost imediat disponibili pentru a comenta asupra informaţiei din Washington Post.
Stoltenberg reacționează după declarația controversată a șefului său de cabinet
ACTUALIZARE 15:50 Este la latitudinea Ucrainei să decidă când sunt îndeplinite condițiile potrivite pentru a începe negocierile de pace după invazia rusă, a declarat joi șeful NATO, Jens Stoltenberg, subliniind poziția neschimbată a alianței după comentariile din această săptămână ale șefului său de cabinet, scrie Reuters.
„Ucrainenii și numai ucrainenii sunt cei care pot decide când există condiții pentru negocieri și doar ei pot decide la masa negocierilor care este o soluție acceptabilă”, a spus Stoltenberg.
Vorbind la o conferință din orașul norvegian Arendal, el a adăugat că rolul NATO este de a sprijini Ucraina.
Citește continuarea AICI
Ce au descoperit ucrainenii în rachetele cu care Rusia i-a bombardat în ultimele zile
ACTUALIZARE 15:10 Rachetele cu care Rusia a lovit mai multe zone din Ucraina în ultimele zile conțineau circa 30 de cipuri de fabricație străină, a anunțat șeful biroului prezidențial de la Kiev, Andrii Iermak, potrivit CNN.
„Aceste rachete au fost fabricate de Rusia în acest an. Sunt aproximativ 30 de cipuri străine în Kh-101, care au fost produse în aprilie”, a scris Yermak marți, pe contul său de Telegram.
„Noi colectăm informații, lucrăm împreună cu partenerii noștri și comunicăm cu ei în mod regulat. Guvernele noastre partenere lucrează, de asemenea, cu producătorii și furnizorii de cipuri”, a adăugat el.
Potrivit acestuia, „restricțiile au fost deja puse în aplicare, dar sancțiunile trebuie să fie consolidate pentru a împiedica Rusia să obțină componente critice și să fabrice rachete”.
Citește continuarea AICI
Momentul în care un vehicul de luptă Humvee american calcă peste o mină în Ucraina și sare în aer. Soldații scapă în mod miraculos
ACTUALIZARE 15:05 O filmare apărută pe mai multe canale ucrainene surprinde interiorul unui vehicul de luptă Humvee, de proveniență americană, în timpul unei misiuni. La un moment dat, vehiculul calcă peste o mină și are loc o explozie puternică, însă soldații din interior reușesc să se evacueze.
Pe camera montată în interiorul vehiculului se văd patru soldați ucraineni în mașină, iar al cincilea stă la turelă, pe jumătate ieșit în afară, și trage aproape în continuu cu mitraliera grea montată pe Humvee.
Citește continuarea AICI
Lovitură grea pentru ruși. Ucrainenii le-au doborât azi două elicoptere de atac Ka-52 „Alligator”
ACTUALIZARE 15:00 Forțele armate ucrainene au revendicat joi doborârea a două elicoptere rusești de atac Ka-52 „Alligator”, unele dintre cele mai avansate din dotarea armatei ruse.
Cele două evenimente au avut loc separat, unul în zona Bahmut, iar celălalt în regiunea Zaporojie. Ka-52 „Alligator” este comparat de specialiști cu elicopterul american de atac Apache, iar costul unui aparat se ridică la 16 milioane de dolari.
Unul dintre aparatele de zbor rusești a fost distrus în această dimineață, în districtul Robotine din regiunea Zaporojie, potrivit Statul Major al armatei ucrainene. Elicopterul Ka-52 a fost lovit de o rachetă trasă cu un landator mobil MANPAP, potrivit sursei citate.
Citește continuarea AICI
Ucrainenii au distrus o bază de antrenament a rușilor, în Herson
ACTUALIZARE 14:55 Ucrainenii au distrus o bază de antrenament a rușilor, în Herson. Cel puțin 18 ruși se antrenau în momentul atacului cu rachete HIMARS.
Baza de antrenament era situată la aproximativ 50 de kilometri de linia frontului. În imaginile publicate pe rețelele sociale pot fi văzuți soldații ruși, filmați din dronă, în timp ce se antrenează.
După prima lovitură a ucrainenilor, care i-a suprins în câmp deschis, o parte dintre aceștia s-au adăpostit în interiorul unor clădiri care, însă, au fost distruse de a doua lovitură cu rachete HIMARS.
Citește continuarea AICI
Ministerul Apărării rus anunţă succese într-o ofensivă în regiunea Doneţk
ACTUALIZARE 14:45 Ministerul Apărării rus a anunţat joi că forţele sale au înregistrat succese într-o ofensivă în regiunea ucraineană Doneţk, relatează Reuters, citând agenţii de presă ruse, potrivit Agerpres.
Potrivit agenţiei RIA, Ministerul Apărării de la Moscova a afirmat că Ucraina a pierdut patru vehicule blindate Stryker.
Este pentru prima dată când Rusia susţine că a lovit aceste echipamente, livrate Ucrainei de Statele Unite ale Americii, menţionează Reuters.
Totodată, Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că armata rusă a avansat pe fronturile din Doneţk şi Harkov, în estul Ucrainei.
„Pe frontul din Doneţk unităţile grupării militare 'Sud' au respins patru atacuri ale armatei ucrainene în apropierea localităţilor Zaliznîanske, Staromihailivka şi Krasnohirivka. Grupurile de asalt au realizat acţiuni ofensive de succes şi îşi îmbunătăţesc poziţiile în prima linie”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konaşenkov.
În plus, Konaşenkov a transmis că pe frontul din Kupiansk, din regiunea Harkov, „unităţile grupării 'Vest' îşi îmbunătăţesc poziţiile în prima linie cu sprijinul aviaţiei şi al artileriei”.
Potrivit lui Konaşenkov, ucrainenii au pierdut 310 militari în Doneţk, plus un tanc, trei vehicule blindate, nouă maşini şi un obuzier D-20.
În Kupiansk, unde forţele ruse au respins şase atacuri ale armatei ucrainene, Konaşenkov susţine că pierderile ucrainenilor s-au ridicat la 125 de militari, pe lângă două vehicule blindate, două SUV-uri, un mortier autopropulsat Tiulpan, un obuzier M777 şi un obuzier cu autopropulsie M109 Paladin.
Ucraina vrea „să renască” relaţiile sale cu Africa
ACTUALIZARE 14:20 Kievul întreprinde un efort „sistematic” pentru „a face să renască” relaţiile sale cu Africa, a declarat şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba într-un interviu acordat miercuri AFP, acuzând Moscova că face uz de „coerciţie, corupţie şi frică” pentru a-şi menţine influenţa pe continentul african, informează joi agenţia de presă franceză, potrivit Agerpres.
„Numeroşi ani au fost pierduţi, însă noi vom face să avanseze o renaştere ucraineano-africană, vom face să renască aceste relaţii. Acest continent are nevoie de o muncă sistematică şi de durată”, a spus Dmitro Kuleba.
De la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în 2022, Kuleba a întreprins trei turnee diplomatice în Africa, în încercarea de a obţine acolo susţinere în faţa Moscovei.
De asemenea, o delegaţie de şefi de state africane, condusă de preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, s-a deplasat la Kiev în iunie, propunând o mediere, respinsă de Ucraina, înainte de a se deplasa la Moscova.
Dacă „majoritatea ţărilor africane” îşi afişează în continuare „neutralitatea” în faţa conflictului, „o lentă eroziune a poziţiilor ruse în Africa este în curs”, a dat asigurări ministrul de externe ucrainean, enumerând Kenya, Ghana, Coasta de Fildeş, Mozambic, Rwanda şi Guineea Ecuatorială printre noii parteneri ai Kievului pe continentul african.
„Nu spun că i-am alungat pe ruşi de peste tot. Însă dacă înainte Rusia avea iniţiativa strategică, noi am impus acum agenda noastră, dinamica noastră. Strategia noastră nu este de a înlocui Rusia, ci de elibera Africa de sub influenţa rusă”, a declarat Kuleba.
Kuleba a acuzat Kremlinul că utilizează „coerciţia, corupţia şi frica” pentru a menţine ţările africane în aria sa de influenţă, dând asigurări totodată că Moscova are „doar două puternice instrumente de lucru în Africa: propaganda şi (grupul paramilitar) Wagner”.
Rusia a demarat de mai mulţi ani o apropiere cu Africa, inclusiv prin intermediul serviciilor de securitate furnizate de Wagner, prezentându-se drept un bastion împotriva „imperialismului” şi „neocolonialismului” occidental.
Grupul Wagner s-a asociat unor ţări africane, printre care Mali şi Republica Centrafricană, unde a comis numeroase abuzuri, potrivit unor grupuri pentru apărarea drepturilor omului şi guvernelor occidentale.
Kuleba a calificat drept „minciuni” îngrijorările exprimate de Moscova cu privire la securitatea alimentară a Africii, după retragerea sa dintr-un acord ce permitea exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră, în pofida invaziei ruse.
„Africanii au văzut că toate aceste poveşti ale lui (Vladimir) Putin despre cum îi pasă lui de ţările africane sunt minciuni. Agricultorul ucrainean şi consumatorul african de pâine sunt cei care plătesc cel mai scump (decizia Moscovei)”, a declarat Kuleba.
Rusia s-a retras din acest acord în iulie, generând temeri privind o creştere a preţurilor la cereale, care afectează în special ţările cele mai sărace. Preşedintele rus a promis ulterior că va livra gratuit cereale pentru şase ţări africane.
Ucraina vrea să îşi elibereze tot teritoriul, „indiferent cât timp va dura”
ACTUALIZARE 12:35 Contraofensiva iniţiată de armata de la Kiev începând din luna iunie are „obiectivul” de a elibera întreaga Ucraină, „indiferent cât va dura”, a declarat pentru AFP şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kouleba.
„Obiectivul nostru este victoria, victoria sub forma eliberării teritoriilor noastre în interiorul graniţelor din 1991. Şi nu contează cât timp va dura”, a declarat miercuri pentru AFP Dmitro Kouleba, referindu-se la contraofensiva istovitoare a armatei ţării sale pentru a recuceri teritoriile ocupate de Moscova.
Frontierele din 1991 sunt cele ale Ucrainei independente la căderea URSS, care includ Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014.
„Atât timp cât poporul ucrainean împărtăşeşte acest obiectiv, guvernul ucrainean va merge înainte, de mână cu poporul său”, a adăugat el, recunoscând totodată că „Ucraina plăteşte cel mai mare preţ” pentru conflictul care a devastat numeroase regiuni din ţară.
„În Ucraina, suntem cu toţii obosiţi. Eu sunt obosit şi voi sunteţi obosiţi. Suntem cu toţii fiinţe umane. Dar miza este prea mare pentru a permite oboselii să determine natura deciziilor noastre”, a declarat ministrul.
Contraofensiva ucraineană a reuşit să recucerească doar câteva localităţi mici
Lansată la începutul lunii iunie, contraofensiva ucraineană a reuşit să recucerească doar câteva localităţi mici, lovindu-se de poziţiile ruse consolidate, cu linii de apărare formate din tranşee şi câmpuri de mine.
Liderii de la Kiev recunos că situaţia evoluează într-un ritm mai lent decât se aştepta.
Întrebat despre eventuale presiuni din partea aliaţilor săi occidentali pentru ca Kievul să îşi intensifice contraofensiva, ministrul Kuleba a răspuns: "Nu le simţim".
„Există o creştere a vocilor comentatorilor şi experţilor în spaţiul public. Acest lucru există, dar toate vor dispărea după prima victorie răsunătoare a Ucrainei în sudul sau în estul ţării”, a spus el. Cu toate acestea, Kuleba s-a declarat „un pic iritat” de unele comentarii.
„Abordarea corectă pentru cei care vor un succes rapid şi strălucit este să se alăture Legiunii Străine (ucrainene) şi să o facă rapid şi strălucit”, a spus el.
În timp ce Occidentul a trimis deja Kievului arme în valoare de zeci de miliarde de euro, Kuleba a reiterat necesitatea de a avea şi mai multe până la obţinerea unei victorii ucrainene.
„Atât timp cât nu am câştigat, vom avea nevoie de mai multe (arme), trebuie să mergem înainte, pentru că războiul este o realitate şi, în această realitate, trebuie să câştigăm. Nu există altă soluţie”, a insistat el.
El a dat, de asemenea, „garanţii” că armele furnizate de Occident nu vor fi folosite pe teritoriul rusesc.
„Dacă partenerii noştri ne cer să dăm o garanţie că această sau acea armă nu va fi folosită decât pe teritoriul ucrainean, vom da această garanţie şi o vom respecta. Au fost câteva ocazii în care am făcut astfel de promisiuni şi le respectăm”, a declarat şeful diplomaţiei ucrainene.
Mii de persoane au rămas fără curent electric după un atac cu rachete rusești
ACTUALIZARE 12:00 Aproximativ 10.000 de persoane au rămas fără electricitate după ce rachete rusești au lovit regiunea ucraineană Dnipro, a declarat un oficial, citat de Sky News.
Serhii Lysak, guvernatorul regiunii, a declarat că Rusia a atacat zona Novomoskovsk joi dimineață.
Locuitorii nu au fost afectați, a declarat el pe Telegram, dar a adăugat că 10.000 de persoane au rămas fără electricitate.
Ucraina a doborât două elicoptere militare rusești într-o săptămână
ACTUALIZARE 11:55 Armata ucraineană a doborât astăzi un elicopter de luptă rusesc, a declarat comandantul forțelor aeriene Mykola Oleshchuk - al doilea în câteva zile, potrivit Sky News.
Într-o postare pe Telegram, Oleshchuk a declarat că elicopterul Ka-52 a fost doborât în direcția Bahmut, în estul Ucrainei, joi dimineață.
El a mai afirmat că un alt elicopter a fost doborât luni, împreună cu opt rachete de croazieră rusești Kalibr și 15 drone de atac.
Un agent rus a fost reținut pentru că ar fi „pregătit un atac asupra Kievului”
ACTUALIZARE 11:50 Un agent rus a fost reținut de serviciul de securitate ucrainean (SBU) pentru că ar fi pregătit un atac cu rachete asupra Kievului, potrivit Sky News.
SBU a declarat că suspectul, în vârstă de 23 de ani, lucra pentru direcția principală a forțelor armate ruse și că a căutat locațiile forțelor de apărare ucrainene din regiunea capitalei.
Aceasta a adăugat că bărbatul era „cel mai interesat” de bazele de întreținere militară ucrainene, dar a „scurs” și informații despre substațiile electrice din Kiev.
Acesta ar fi fost prins „în flagrant” în timp ce filma o bază militară și „lega” coordonatele GPS ale acesteia pe o hartă electronică.
Bărbatul, care locuiește în Odesa, era plătit de serviciile secrete militare rusești, a afirmat SBU.
Un laptop și un smartphone cu dovezi ale activității sale împotriva Ucrainei au fost găsite în timpul unei percheziții la domiciliul său, a adăugat acesta.
Oficialii au declarat că suspectul se află în arest și riscă închisoare pe viață.
Ucraina nu intenţionează să discute cu Rusia despre reînnoirea contractului pentru tranzitul de gaze
ACTUALIZARE 10:00 Ministrul ucrainean al Energiei, Gherman Galuşcenko, a declarat miercuri că Ucraina nu va negocia cu Moscova reînnoirea contractului pentru tranzitul gazelor ruseşti pe teritoriul ucrainean, care urmează să expire anul viitor, informează Reuters.
„Cu siguranţă nu vom fi parte la discuţiile cu ruşii, este absolut evident”, a declarat el pentru serviciul ucrainean al postului american de radio Vocea Americii.
Rusia a declarat că ar lua în considerare prelungirea contractului care îi permite să trimită gaze în Europa prin Ucraina dincolo de 2024, dacă Uniunea Europeană - care s-a angajat să renunţe la gazul rusesc până în 2027 - mai are nevoie de astfel de livrări.
Galuşcenko a declarat că sunt şanse mari ca în ţările europene să nu mai existe cerere pentru gazul rusesc.
„Anul viitor va arăta dacă Europa poate funcţiona fără gaz rusesc. Văd toate precondiţiile pentru ca acest lucru să se întâmple”, a declarat acesta, citat de Voice Of America.
Succese ale armatei ucrainene pe frontul din sud-estul țării
Forţele ucrainene au revendicat joi un succes pe frontul din sud-estul ţării, unde cu o zi înainte au eliberat o aşezare, relatează Reuters.
Ucraina a anunţat recucerirea, miercuri, a satului Urojaine din sud-estul ţării. Această aşezare, aflată la periferia regiunii Doneţk, este primul sat pe care Kievul spune că l-a recucerit de la 27 iulie, un semn al provocării cu care se confruntă Ucraina în avansarea sa prin liniile defensive ruseşti puternic minate, fără un sprijin aerian puternic.
„În direcţia sud de Urojaine, ei au avut succes”, a declarat purtătorul de cuvânt militar Andrii Kovaliov pentru televiziunea naţională. El nu a oferit mai multe detalii.
Kievul spune că actuala sa contraofensivă progresează mai lent decât şi-ar fi dorit din cauza câmpurilor vaste care au fost minate de ruşi şi a liniilor defensive ruseşti pregătite şi consolidate.
Rusia controlează aproape o cincime din Ucraina, inclusiv peninsula Crimeea, cea mai mare parte a regiunii Lugansk şi mari porţiuni din regiunile Doneţk, Zaporojie şi Herson.
Prima navă de marfă a părăsit portul ucrainean Odesa, în pofida ameninţărilor ruseşti
O navă civilă de marfă a părăsit portul Odesa, în sudul Ucrainei, a anunţat Kievul, în ciuda avertismentelor Rusiei că marina sa ar putea viza navele care folosesc nodurile de export din Marea Neagră, scrie The Guardian.
Anunţul ridică spectrul unei confruntări cu navele de război ruseşti, după ce Moscova a renunţat luna trecută la un acord cheie negociat de ONU şi Turcia, care garanta o trecere sigură pentru transporturile de cereale din trei porturi ucrainene.
Ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a declarat că nava Joseph Schulte, sub pavilion Hong Kong, a plecat miercuri dimineaţă din portul Odesa - una dintre cele trei nave care au participat la acordul de export de cereale, acum eşuată.
Potrivit lui Oleksandr Kubrakov, viceprim-ministru al Ucrainei, Joseph Schulte este prima navă care pleacă din port din 16 iulie. Aceasta fusese blocată în Odesa din 20 februarie 2022.
Nava se deplasa pe un coridor temporar pe care Ucraina a cerut Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI) să îl ratifice. Având în vedere că asigurarea navelor va fi probabil ridicată pentru operatori, Ucraina a declarat pentru OMI că va „oferi garanţii de despăgubire pentru daune”.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat această evoluţie.
„Ucraina tocmai a făcut un pas important pentru restabilirea libertăţii de navigaţie în Marea Neagră”, a declarat acesta pe reţelele de socializare.
Nava Joseph Schulte se afla în largul coastelor României, în drum spre Turcia, a arătat un site de urmărire maritimă la începutul zilei de joi.
De la ieşirea Rusiei din acordul privind cerealele, în iulie, aceasta a intensificat atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene din Marea Neagră şi asupra instalaţiilor pe care Kievul le foloseşte pentru a exporta cereale pe Dunăre.
Guvernatorul regiunii Odesa a declarat miercuri că dronele de atac ruseşti au avariat instalaţiile de cereale dintr-un port fluvial din apropierea graniţei cu România. Între timp, forţele aeriene au declarat că au doborât 13 drone ruseşti deasupra Odesei şi a regiunii vecine Nikolaiev.
Incidentul a stârnit indignare în România, ţară membră a UE - în prezent un centru-cheie pentru exporturile de cereale ucrainene în străinătate de la prăbuşirea acordului de export.
„Condamn cu fermitate continuarea atacurilor ruseşti asupra oamenilor nevinovaţi, a infrastructurii civile, inclusiv a silozurilor de cereale din porturile Reni şi Izmail”, a declarat ministrul român de Externe, Luminiţa Odobescu.
Zelenski a condamnat şi el atacurile, adăugând că „fiecare atac rusesc asupra lor este o lovitură pentru preţurile mondiale ale alimentelor, este o lovitură pentru stabilitatea socială şi politică din Africa şi Asia”.
„Este inacceptabil. Lui Putin pur şi simplu nu-i pasă de securitatea alimentară globală”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Vedant Patel.
Posibilitatea unui atac rusesc asupra navelor de marfă în Marea Neagră a crescut după ce Moscova a declarat că a tras focuri de avertisment de pe o navă de război asupra unei nave de marfă care se îndrepta spre Izmail săptămâna trecută.
Cu toate acestea, analiştii spun că transportul maritim în Marea Neagră a rămas în general stabil de la sfârşitul acordului privind cerealele - în ciuda unor tarife de asigurare mai mari - dar transporturile din Ucraina au scăzut.
Nava Joseph Schulte transportă peste 30.000 de tone de marfă, cu 2.114 containere, inclusiv produse alimentare, potrivit lui Kubrakov. Vasul este nava cu cea mai mare valoare dintre cele 60 de nave încă blocate în Ucraina de la începutul războiului, potrivit lui John Stawpert, senior manager pentru mediu şi comerţ al Camerei Internaţionale a Navigaţiei, care reprezintă 80% din flota comercială mondială.
El a precizat că apropierea politică a Chinei faţă de Rusia a contribuit probabil la facilitarea plecării navei. Este puţin probabil ca şi alte nave să o urmeze, a spus el, fie din cauza pavilioanelor lor, fie din cauza locaţiei lor în Ucraina.
FSB afirmă că a dejucat un atac asupra unei staţii de comunicaţii din Zelenogorsk, în Siberia
Serviciul federal rus de securitate FSB a afirmat joi că a dejucat un atac planificat asupra unei staţii de comunicaţii din oraşul Zelenogorsk, din regiunea Krasnoiarsk, în Siberia, au relatat agenţiile de presă ruse preluate de Reuters. Oraşul găzduieşte o facilitate de producere a uraniului îmbogăţit.
Potrivit RIA, FSB a reţinut două persoane membre ale unei mişcări intitulate „Cetăţenii URSS” care plănuiau să arunce în aer staţii de comunicaţie ale operatorului public Rostelecom şi ale companiei de telecomunicaţii TransTelecom.
„Cetăţenii URSS” a fost declarată mişcare extremistă în 2022 de Ministerul rus al Justiţiei.
Zelenogorsk, un oraş cu circa 65.000 de locuitori, este implicat în programul de îmbogăţire a uraniului încă din epoca sovietică şi a rămas un oraş „închis”, în care nu se poate intra decât cu un permis special.
Ucraina creşte semnificativ producţia de drone
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat miercuri seara că ţara sa îşi intensifică „în mod semnificativ” producţia de drone, relatează dpa.
Într-o intervenţie video, el a subliniat importanţa dronelor în apărarea ţării sale împotriva invaziei Rusiei.
„Dronele sunt „ochii” şi protecţia din prima linie... Dronele sunt o garanţie că oamenii nu vor trebui să plătească cu vieţile lor când pot fi folosite drone”, a spus liderul ucrainean.
Preşedintele Zelenski a subliniat, de asemenea, importanţa livrărilor de drone de către parteneri internaţionali.
„În fiecare brigadă de luptă, combatanţii întreabă mai întâi de drone, război electronic şi apărare aeriană militară”, a menţionat Zelenski, referindu-se la câteva vizite efectuate în ultimele zile în prima linie a frontului.
La începutul lunii august, drone ucrainene au lovit nava militară rusă Olenegorski Gorniak în Marea Neagră, provocând pagube semnificative, notează dpa.
Ucraina nu va putea opera avioane de luptă F-16 construite în SUA în toamna şi iarna viitoare
Ucraina nu va putea opera avioane de luptă F-16 construite în SUA în toamna şi iarna viitoare, a declarat miercuri seara, la televiziunea naţională, purtătorul de cuvânt al forţelor aeriene, Iuri Ihnat, relatează Reuters.
„Este deja evident că nu vom putea apăra Ucraina cu avioane de luptă F-16 în această toamnă şi iarnă. Aveam mari speranţe pentru acest avion, că va deveni parte a apărării aeriene, capabil să ne protejeze de rachetele Rusiei şi de dronele teroriste”, a declarat Ihnat în cadrul unui teledon comun difuzat de canalele ucrainene.
Ucraina a cerut în repetate rânduri aliaţilor săi occidentali avioane F-16, ceea ce, potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ar fi un semnal că invazia Rusiei se va încheia cu o înfrângere.
Preşedintele SUA, Joe Biden, a aprobat în luna mai programe de pregătire a piloţilor ucraineni pentru F-16, dar până în prezent nu a fost precizat un calendar pentru furnizarea de avioane de război.
Kievul vrea avioane de luptă americane cât mai repede posibil, dar primii piloţi care urmează să fie instruiţi pentru a le manevra probabil că nu vor fi pregătiţi să le piloteze mai devreme de vara anului viitor, a scris săptămâna trecută The Washington Post într-un articol în care menţiona inclusiv centrul de pregătire din România, ce urmează să fie pus la punct împreună cu Olanda, dar care, estimează oficialii americani, va mai dura până să fie gata.
Occidentul afirmă că doreşte să ajute Ucraina să învingă Rusia, dar a insistat în repetate rânduri că nu doreşte să declanşeze o confruntare directă între alianţa militară NATO, susţinută de SUA, şi Moscova.
Editor : B.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
