Site-ul de analiză Politico se uită spre summit-ul NATO și din altă perspectivă. Toată lumea are privirile îndreptate către Zelenski, dar și către Biden, însă în planul doi mocnește de prea multă vreme o problemă care tinde să pună alianța la o încă și mai mare presiune.
“Canada se eschivează de la angajamentul său față de NATO de un deceniu. S-ar putea să nu mai poată rezista mult timp.
În ultimii câțiva ani, Ottawa a devenit o excepție în rândul celor 32 de membri ai alianței. Nu a reușit să atingă obiectivele privind cheltuielile militare interne, nu a reușit să atingă obiectivele de referință pentru finanțarea de noi echipamente și nu are niciun plan pentru a ajunge acolo.
Este o poziție care a frustrat aliații de pretutindeni - de la Casa Albă la sălile Congresului și la capitalele din întreaga Europă.
Și va fi în mintea membrilor atunci când se vor reuni săptămâna aceasta la Washington pentru summitul NATO, unde se așteaptă ca aceștia să facă presiuni asupra Canadei pentru a veni cu bani, avertizând în același timp că lucrurile ar putea deveni mult mai rele dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă”, comentează Politico.
"Ceea ce se întâmplă acum e că toată lumea cheltuiește mai mult, dar acest lucru nu e evident și în legătură cu Ottawa", a declarat Max Bergmann, un fost oficial al Departamentului de Stat pentru controlul armelor.
Poate că este surprinzător faptul că Ottawa este în urmă cu cheltuielile, chiar dacă s-a dovedit a fi un aliat puternic în alte domenii, de la achiziționarea de arme americane la coordonarea strânsă cu SUA în apărarea Americii de Nord și la trimiterea de trupe în Irak și Afganistan.
Nu există sancțiuni reale pentru nerespectarea contribuțiilor
Dar interviurile cu o jumătate de duzină de diplomați din țările NATO arată clar că, atunci când vine vorba de cheltuielile pentru apărare, aliații sunt sătui.
"Vor continua să fie încăpățânați", deoarece nu există o sancțiune reală pentru nerespectarea obiectivului alianței, a declarat un membru al Congresului SUA, care, la fel ca alții citați în acest articol, a primit anonimatul pentru a vorbi liber despre un aliat apropiat. "Europenii sunt frustrați că sunt criticați, iar Canada nu simte aceeași presiune din partea Washingtonului."
Unul dintre cei 12 membri fondatori ai NATO, Canada a semnat cu promptitudine angajamentul din 2014 de a cheltui 2% din PIB pentru apărare în urma cuceririi Crimeei în Ucraina de către Vladimir Putin.
Este posibil ca alianța în ansamblul său să fi întârziat să ajungă la acest obiectiv, dar anul acesta, 23 din cele 32 de state membre NATO își vor atinge ținta, pe măsură ce temerile legate de planurile lui Putin cresc de-a lungul frontului estic al alianței.
Canada și Belgia sunt două dintre țările care nu reușesc să atingă obiectivul de 2%, dar și cerința de a cheltui 20% din această sumă pe echipamente noi.
Spre deosebire de Canada, însă, Belgia susține că va atinge obiectivul până în 2035. Când o va face Canada? Nu vor să spună.
Jumătate din echipamentul militar al Canadei este "indisponibil și inutilizabil"
Potrivit diplomaților, cazul Canadei este deosebit de frustrant din cauza aparentei lipse de urgență a acestei țări, în ciuda problemelor semnificative cu echipamentele sale militare învechite și a economiei sale puternice. Armata sa este atât de subfinanțată încât jumătate din echipamentul său este considerat "indisponibil și inutilizabil", conform unui raport intern care a fost divulgat.
"Publicul canadian nu vede cu adevărat necesitatea", a declarat Philippe Lagassé, profesor Barton la Universitatea Carleton din Canada. "Dacă ar fi forțat să aleagă între cheltuielile pentru apărare, programele sociale sau reducerea impozitelor, apărarea ar fi întotdeauna pe ultimul loc. Așadar, nu există niciun câștig politic din respectarea angajamentului."
Poziția Canadei a determinat un grup bipartizan de 23 de senatori americani să facă pasul extrem de rar de a trimite o scrisoare prim-ministrului Justin Trudeau în luna mai, în care se declară "îngrijorați și profund dezamăgiți de faptul că cea mai recentă proiecție a Canadei indică faptul că nu își va atinge angajamentul de 2% în acest deceniu".
Iar situația s-ar putea înrăutăți mult dacă Trump este ales.
În timp ce țintele lui Trump, Germania și Franța, au promis miliarde în plus pentru cumpărarea de arme și își modernizează forțele armate, anii de investiții insuficiente au lăsat armata Canadei subechipată și nepregătită. Și dacă fostul președinte se întoarce la Casa Albă, va observa.
Noua politică de apărare – nici pe hârtie Canada nu stă bine
Cu toate acestea, indiferența aparentă a politicienilor canadieni față de situație a fost pe deplin afișată în aprilie, când guvernul lui Trudeau a lansat o nouă politică de apărare care ajunge la doar 1,7 % până în 2030.
Raportul i-a determinat pe unii membri ai alianței să critice Ottawa, având în vedere economia puternică a țării, lipsa datoriilor și poziția de lider într-o serie de probleme de securitate internațională.
Iar poziția lor constituie un exemplu negativ pentru alții.
"Cred că ceea ce face Canada face mai ușor pentru țările europene să meargă mai încet în a ajunge la țintă", a declarat un diplomat european.
Un diplomat dintr-o altă țară NATO a declarat că oficialii americani au indicat adesea Canada în discuții ca fiind o țară care nu face suficient pentru a contura o cale către procentul de 2%, indicând starea din ce în ce mai jalnică a arsenalului canadian ca fiind ceea ce se poate întâmpla fără mai multe investiții.
"A existat o presiune clară din partea americanilor că împărțirea sarcinilor este foarte importantă. O spun într-un mod general, deși au indicat Canada în mod specific" ca fiind o țară care nu reușește să țină pasul cu majoritatea țărilor din alianță, a declarat oficialul.
Punctul de vedere de la Washington, a spus membrul Congresului, este că "toată lumea trebuie să ia decizii dificile" cu privire la modul de a cheltui pentru apărare, chiar și națiunile bogate precum Canada. "Asta se numește a fi un lider. Și nu vedem Canada făcând asta".
"Armata actuală nu este pregătită să contracareze amenințările pe care le vedem venind"
Într-un interviu brutal de sincer acordat televiziunii canadiene în luna iunie, șeful Statului Major al Apărării canadiene, generalul Wayne Eyre, a declarat că subinvestițiile în apărare înseamnă că "armata pe care o avem acum nu este pregătită să contracareze amenințările pe care le vedem venind". Întrebat despre lipsa unui plan pentru a atinge 2%, el a adăugat: "Nu susțin acest lucru și nimeni din uniformă nu susține acest lucru".
La summitul NATO de la Washington, se va clarifica faptul că "2% nu este plafonul, ci podeaua", pentru ceea ce se așteaptă de la țări să contribuie la propriile bugete de apărare, a declarat diplomatul din țara NATO. Țări precum SUA, Polonia, Norvegia și Estonia au depășit deja pragul de 3 procente sau au împărtășit public planurile de a ajunge acolo,
Din anii Trump, și mai ales de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, "există o așteptare privind împărțirea poverii și seriozitatea în materie de apărare pe care Canada nu o îndeplinește", a declarat un oficial dintr-un stat NATO care a depășit cu mult pragul de 2%.
"Aliații care nu cheltuiesc cel puțin 2% din PIB pentru apărare își subminează grav propria credibilitate și poziția de descurajare comună", a observat un consilier al unui minister al apărării din NATO, menționând că eșecul unui grup mic și tot mai restrâns de națiuni de a schița măcar o cale de a ajunge acolo are consecințe politice grave în Statele Unite și nu numai.
„Știm că mai avem multe de făcut".
Nerespectarea standardelor stabilite de Bruxelles "este folosită ca pretext pentru a ataca NATO și Europa de către acei membri ai comunității americane de politică externă și de securitate care optează fie pentru strategia "China pe primul loc", fie aparțin taberei izolaționiste", a declarat oficialul. "O astfel de politică subminează în mod fundamental încrederea față de acești aliați. Dacă aceștia nu au suficientă determinare astăzi, nu sunt optimist în ceea ce privește comportamentul lor dacă am avea un război direct între Rusia și NATO."
Într-o vizită la Washington în luna mai, noul ministru al Apărării, Bill Blair, a respins criticile potrivit cărora Canada nu ar avea intenția de a se alătura clubului celor 2%.
"Sper că, atunci când ne vom întoarce la Washington pentru summitul din iulie, vom fi în măsură să ne asigurăm aliații că Canada își înțelege obligațiile", a declarat el reporterilor."Mai sunt multe de făcut. Vom face mai mult, trebuie să facem mai mult. ... Vreau să pot asigura aliații că ne facem treaba acum. Avem capul plecat. Încă lucrăm din greu la acest lucru. Știm că mai avem multe de făcut".
Cifre
Canada are o poveste de spus, și nu sunt numai vești proaste.
Din 2016 până în 2017, bugetul de apărare al Ottawa-ului a crescut de peste două ori, de la 13,5 miliarde de dolari la 29 de miliarde de dolari, datorită achiziționării a 88 de avioane de luptă F-35 fabricate în SUA, a 16 avioane de supraveghere Poseidon P-8A și a demarării lucrărilor la un proiect uriaș de construcție a 15 fregate pentru marină, care vor fi construite în Canada.
"Canada se angajează să atingă obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare", a declarat Daniel Minden, purtător de cuvânt al lui Blair, într-o declarație, atunci când i s-a cerut să comenteze.
Un nou document privind politica de apărare subliniază investițiile suplimentare pentru a aduce Canada la 1,7% din PIB până în 2030, "ceea ce înseamnă că vom fi aproape triplat cheltuielile de apărare ale Canadei din 2014. De fapt, vom crește cheltuielile de apărare cu 27 % numai în cursul anului viitor", a adăugat Minden.
"Mai rămân multe de făcut", a spus el. "Canada este hotărâtă să își îndeplinească angajamentele".
Avem ceva bani. Nu prea mulți. Unde investim?
Planul de modernizare NORAD al Canadei, lansat în 2022, investește încă 38,6 miliarde de dolari în 20 de ani în efortul comun de apărare antiaeriană și antirachetă Canada/SUA.
Oficialii canadieni doresc, de asemenea, să investească într-o nouă clasă de submarine care să înlocuiască submarinele din clasa Victoria, îmbătrânite și rareori operaționale. Ottawa ia în considerare atât modelele cu propulsie convențională, cât și cele cu propulsie nucleară, construite de o serie de parteneri internaționali, însă nu există planuri ferme în acest sens, ceea ce face ca orice potențială cheltuială pentru noi submarine să fie încă la ani distanță.
Dublă dezamăgire
În ciuda acestui fapt, Canada eșuează, de asemenea, într-o a doua măsură NATO. Ca parte a angajamentului de 2 %, națiunile au convenit, de asemenea, să cheltuiască 20 % din această sumă pentru achiziționarea de noi echipamente. Canada și Belgia sunt singurele țări care continuă să NU facă acest lucru.
În timp ce Polonia investește zeci de miliarde în achiziționarea de tancuri, lansatoare multiple de rachete și avioane de luptă americane și sud-coreene, Germania crește producția de vehicule blindate și proiectile de artilerie, iar micile națiuni baltice își folosesc bugetele minuscule pentru a proiecta și construi noi drone și își pun în comun resursele pentru a achiziționa sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune și apărare aeriană, Canada este încă reticentă în a cheltui.
Spre deosebire de alte țări, Canada nu se poate plânge de o economie plată sau de o datorie în creștere.
"Canada vorbește mereu despre cât de responsabilă", a declarat Lagassé. "Așadar, dacă tot vorbești despre succesul tău financiar și fiscal, oamenii spun: "Bine, atunci ai loc să faci mai mult.""
Editor : Sebastian Eduard
