Este puțin probabil ca Moscova să escaladeze conflictul cu Occidentul în viitorul apropiat, chiar dacă acesta din urmă ia decizii în favoarea Ucrainei cum a fost, recent, permisiunea de a lovi adânc în teritoriul Rusiei cu armament cu rază lungă, este de părere Institutul Rober Lansing într-o analiză a actualei situații din Ucraina.
Operațiunea Ucrainei pe teritoriul Rusiei (în regiunea Kursk) a arătat că retorica Kremlinului cu privire la așa-numitele „linii roșii” este o operațiune psihologică menită să exercite presiuni asupra liderilor SUA și UE. Acest lucru sugerează că Occidentul se înșeală crezând că unele dintre deciziile sale vor conduce la o escaladare a conflictului și la extinderea acestuia la țările membre NATO.
„Cu teoriile conspirației dominând gândirea Kremlinului, Moscova este convinsă că operațiunile de apărare ale Ucrainei pe teritoriul rusesc fac parte dintr-un complot occidental”, scrie IRL.
Cu toate acestea, operațiunea ucraineană din regiunea Kursk, lansată în august 2024, servește mai multor scopuri strategice. În primul rând, perturbă planurile rusești privind operațiunile ofensive de la Kursk în nordul Ucrainei, în special în regiunea Sumîi, și deturnează forțele rusești de la zonele-cheie de conflict din estul Ucrainei. Comandantul suprem al Ucrainei, Oleksandr Syrskii, a declarat că operațiunea urmărește, de asemenea, să creeze o „zonă de securitate” și să ia prizonieri de război ruși, slăbind în cele din urmă moralul și poziția defensivă a Rusiei în alte regiuni.
Redistribuirea resurselor militare
Forțele ucrainene au stabilit controlul asupra anumitor zone din Kursk, ceea ce a forțat Rusia să redistribuie resurse militare semnificative - aproximativ 60 000 de soldați - de pe linia frontului ucrainean pentru a apăra această regiune. Această schimbare este deosebit de importantă, deoarece a redus dominația artileriei ruse în locuri precum Pokrovsk, unde raportul ucrainean-rus al focurilor de artilerie a scăzut de la 12:1 la 3:1. În ciuda acestui fapt, operațiunea rămâne extrem de riscantă pentru ambele părți, deoarece se așteaptă ca Rusia să organizeze contraofensive pentru a recupera terenul pierdut.
Într-un context mai larg, pătrunderea Ucrainei în Kursk nu a schimbat drastic situația militară din regiunile estice și sudice ale Ucrainei, dar a oferit Kievului o pârghie sporită pentru potențiale negocieri diplomatice viitoare. Operațiunea semnalează faptul că Ucraina poate lovi în interiorul teritoriului rusesc, consolidându-și poziția în posibilele discuții pentru a pune capăt războiului.
„Declarațiile lui Medvedev reflectă starea sa psihologică, exacerbată de abuzul de alcool”
„Suntem convinși că operațiunea din regiunea Kursk a scos la iveală limitele resurselor rusești, deoarece Moscova a fost nevoită să redisloce unități staționate în Africa. Acest lucru indică o lipsă de forțe și mijloace în cazul unei invazii a Rusiei de la frontierele sale de vest și de est. În ciuda amenințărilor Kremlinului de a-și reconsidera doctrina nucleară și de a efectua exerciții care să simuleze utilizarea armelor nucleare tactice, Moscova nu a luat serios în considerare un astfel de scenariu ca răspuns la mutarea ostilităților în regiunea Kursk”.
„Declarațiile fostului președinte Dmitri Medvedev reflectă starea sa psihologică, exacerbată de abuzul de alcool și de depresia provocată de lipsa de perspective în politica rusă și de pierderea influenței în Kremlin. Astfel, suntem încrezători că Rusia nu va escalada conflictul ca răspuns la deciziile occidentale, cum ar fi acordarea permisiunii Ucrainei de a lovi mai adânc în teritoriul rus. Este probabil ca situația actuală să fi depășit un prag dincolo de care conducerea rusă nu este dispusă să își intensifice în continuare confruntarea cu Occidentul. Această reticență este determinată, de asemenea, de scăderea accentuată a ratei de aprobare a lui Vladimir Putin. Potențiala extindere și aprofundare a conflictului nu sunt în interesul Kremlinului, mai ales după escaladarea ostilităților pe teritoriul rus, deoarece ar duce la o scădere continuă a popularității regimului”.
Institutul Robert Lansing
Robert Lansing a fost un avocat și diplomat american care a ocupat funcția de consilier al Departamentului de Stat la izbucnirea Primului Război Mondial, iar apoi pe cea de secretar de stat al Statelor Unite în timpul președintelui Woodrow Wilson între 1915 și 1920. Democrat conservator pro-business, a fost un susținător puternic al democrației și al rolului Statelor Unite în stabilirea dreptului internațional. A fost un dușman declarat al autocrației germane și al bolșevismului rus.
Institutul care îi poartă numele promovează o înțelegere în cunoștință de cauză a provocărilor globale cauzate de amenințările la adresa societăților democratice, a afacerilor politice și diplomatice prin cercetare fiabilă, analiză de încredere și educație inovatoare. "Ne-am angajat să îmbunătățim capacitatea euro-atlantică de a contracara operațiunile hibride și de a răspunde amenințărilor emergente pentru a atinge obiectivele strategice. Robert Lansing Institute for Global Threats and democracies Studies este o organizație nepartizană și non-profit de cercetare a politicilor publice. Înțelegerea noastră a geopoliticii este că aceasta transpune lecțiile trase din istorie și geografie în instrumente operaționale", scrie RL Institute în prezentarea sa.
Editor : S.S.
