Curtea Constituţională de la Chişinău a răspuns unei sesizări făcute în urmă cu aproape trei ani de deputaţii Partidului Liberal și a declarat neconstituţională dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau baze militare conduse şi controlate de către state străine, relatează News.ro, care citează presa de peste Prut.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Practic, prin această hotărâre, magistraţii constituţionali declară neconstituţională prezenţa trupelor ruse în regiunea Transnistria, unde în prezent nu pot guverna autorităţile de la Chişinău.
Hotărârea Curţii arată că în cazul unei ameninţări la adresa unor valori fundamentale constituţionale, precum independenţa naţională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autorităţile moldovene sunt obligate să ia toate măsurile de apărare necesare, inclusiv cele militare.
Curtea a fost sesizată în această privință de Partidul Liberal acum trei ani, la 26 mai 2014. Liberalii ceruseră Curții să spună dacă neutralitatea este anulată în condițiile în care în 1994 — momentul declarării neutralității în Constituție — pe teritoriul republicii se aflau trupe străine, precizează Agerpres.
În acelaşi timp, magistraţii constituţionali au decis că participarea ţării la sisteme colective de securitate, operaţiuni de menţinere a păcii, operaţiuni umanitare, care ar impune sancţiuni colective împotriva agresorilor şi infractorilor de drept internaţional, nu este în contradicţie cu neutralitatea Republicii Moldova.
Rezultă, deci, că deschiderea Biroului NATO la Chișinău, preconizată pentru sfârșitul lunii iunie, nu încalcă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, așa cum susținea președintele Igor Dodon, remarcă analiștii moldoveni.
Decizia Curții l-a enervat pe președintele țării, socialistul Igor Dodon. „Nu e prima dată când această componență a Curții Constituționale face plecăciuni în fața unioniștilor”, a spus el.
„Curtea Constituțională a explicat pretențios și în cuvinte multietajate ceea ce și așa se știe: Republica Moldova este un stat neutru, dar dacă va fi necesar, se va apăra. Problema constă în formulările Curții, care lasă loc pentru diferite interpretări politice și speculații. Dar nu e prima dată cînd această componență a Curții Constituționale face plecăciuni în fața unioniștilor. Se vede că judecătorii de la CC au vrut și buchia Constituției să o respecte, dar și cetățenia lor românească să nu o compromită. Eu am înțeles mesajul lor și asta mă face să acționez și mai hotărât pentru protejarea neutralității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Componența CC-ului va trece, iar țara va rămîne și va păstra mereu ceea ce judecătorii CC-iști pun sub semnul întrebării”, a scris Dodon pe contul său de Facebook, potrivit agora.md.
Neutralitatea militară a statului este înscrisă în Constituția Republicii Moldova.
Deși documentul privind neutralitatea specifică în mod clar faptul că „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”, în partea estică a țării mai sunt trupe „de ocupație” ale Federației Ruse, a declarat marți Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale, la un post de televiziune local. „Practic, ocupația sovietică/rusească nu a încetat în partea estică a țării nici astăzi, cu toate că a fost proclamată independența Republicii Moldova. Federația Rusă a recunoscut-o, dar și-a retras armata numai din partea vestică a teritoriului moldovean (sub ocupație a mai rămas 11% din suprafața Republicii Moldova)", subliniază el. Astfel, faptul că Federația Rusă "nu și-a retras trupele din estul țării, ci, dimpotrivă, și-a consolidat prezența militară în partea transnistreană a Republicii Moldova, constituie o încălcare a prevederilor constituționale referitoare la independență, suveranitatea, integritatea teritorială și neutralitatea permanentă a Republicii Moldova, precum și a dreptului internațional”, a afirmat Tănase.
Republica Moldova a cerut în repetate rânduri retragerea celor aproximativ 1.000 de militari ruşi din Transnistria, însă în ciuda angajamentelor luate în fața comunității internaționale, Moscova a menținut în zonă un contingent de soldați și armament. Rusia a trimis aşa-numite forţe de menţinere a păcii în regiunea separatistă moldoveană Transnistria, după conflictul izbucnit între Tiraspol şi Chişinău în anii '90.
