Criza gazelor a fost depăşită, odată cu semnarea noului contract de furnizare între companiile Moldovagaz şi Gazprom, iar Republica Moldova va continua să primească gaze ruseşti la un preţ pe care îl consideră acceptabil, a declarat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un amplu interviu apărut luni în ziarul rusesc Kommersant.
„Da, cred că criza gazelor a luat sfârșit odată cu semnarea contractului între Moldovagaz și Gazprom”, a declarat Maia Sandu în interviul pentru Kommersant.
Revine guvernului de la Chişinău să decidă dacă mai este necesară extinderea în continuare a stării de urgenţă în domeniul energetic şi pentru ce perioadă, a menţionat ea, salutând semnarea noului contract.
După mai multe zile de negocieri tensionate, Republica Moldova va avea gaze şi după 1 noiembrie, „în condiţii pe care Chişinăul le va putea îndeplini”, potrivit acesteia.
„Tarifele vor creşte, dar această creştere nu va fi atât de mare, cum ar fi fost la preţurile de pe piaţă la ora actuală”, a mai spus Maia Sandu în interviu, potrivit Agerpres.
Ea a subliniat că „problema” majoră la negocierile cu Gazprom a vizat preţul gazelor, precum şi datoriile societăţii Moldovagaz, care vor fi evaluate în cadrul unui audit, după care vor urma discuţii privind restructurarea datoriilor.
Întrebată despre discrepanţa preţului la gaze anunţat de vicepremierul Andrei Spînu (450 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze) şi cel anunţat de agenţia rusă de stat TASS (500-600 de dolari), preşedinta Maia Sandu a spus că ”persoana care a semnat contractul cunoaşte mai bine care este preţul”, transmite postul de radio Europa Liberă.
Totodată, ea a confirmat că gazele vor fi livrate ca şi până acum prin Ucraina.
Uniunea Europeană sau Uniunea Economică Eurasiatică?
Maia Sandu a subliniat că este vorba de un nou contract şi nu de o prelungire a celui vechi şi că nu a văzut acest document, întrucât este vorba de o înţelegere între doi agenţi economici: Moldovagaz şi Gazprom.
„Ştim care este formula din contract şi ştim că contractul este pe cinci ani. Există şi un protocol care a fost semnat de (vicepremierul Andrei) Spînu şi (Aleksei) Miller, directorul executiv al Gazprom”, a mai specificat lidera de la Chişinău, întrebată despre conţinutul noul acord privind gazele.
Referitor la protocolul respectiv, Maia Sandu a explicat că vizează că problema gazelor va face obiectul unei discuţii separate în cadrul unei reuniuni a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse de cooperare economică, la care se va decide modul de desfăşurare a auditului datoriei imputate de Gazprom Republicii Moldova şi restructurării acesteia.
Întrebată despre informaţiile apărute în Financial Times potrivit cărora Gazprom ar fi cerut Chişinăului să-şi modifice Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană şi să se alăture Uniunii economice eurasiatice, Maia Sandu a răspuns: „Nu a existat o astfel de discuţie la aceste negocieri privind gazele”.
Referitor la „formatul relaţiilor dintre actuala guvernare a Republicii Moldova şi Rusia”, asupra căruia corespondentul special al Kommersant a insistat, menţionând că, la mai bine de un an de când a preluat mandatul de preşedinte nu s-a întâlnit direct cu omologul său rus Vladimir Putin şi nici nu a efectuat vreo vizită la Moscova, Maia Sandu a răspuns: „Dacă vorbiţi despre o întâlnire la vârf, atunci, în primul rând, nu cred că o întrevedere singură poate să rezolve toate problemele. Avem un dialog la diferite niveluri şi la diferite niveluri trebuie să ajungem la înţelegeri cu privire la diferite probleme de pe agenda noastră. Şi aceasta va deveni o platformă pentru a conveni mai târziu asupra unei întâlniri la vârf”.
Întrebată cum de a găsit timp să participe la „Platforma Crimeea”, o reuniune organizată de Ucraina, dar nu şi să ia parte la summitul CSI la nivel de şefi de stat, preşedintele Republicii Moldova a reiterat ataşamentul Chişinăului faţă de respectarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Ucrainei.
Cât priveşte summitul CSI, Sandu a explicat că în locul său a participat premierul Natalia Gavriliţa, care dispune de mai multe prerogative economice şi comerciale.
La insistenţa corespondentului Kommersant de a spune dacă Republica Moldova participă sau nu în calitate de observator la Uniunea Economică Eurasiatică, Maia Sandu a răspuns negativ, explicând că includerea republicii în această structură a fost o idee a ex-preşedintelui Igor Dodon care nu a fost validată prin procedurile prevăzute de legislaţia moldoveană şi nici nu a fost finalizată, iar la ora actuală această temă nu se află pe agenda Chişinăului.
„Suntem un popor prietenos”
Întrebată dacă, pe fondul crizei gazelor, Rusia poate fi inclusă în categoria prietenilor Republicii Moldova, Maia Sandu a subliniat că „şi-ar dori să fim mai atenţi când discutăm despre lucruri sensibile, pentru a nu dauna procesului de consolidare a societăţii moldovene şi pentru a nu învrăjbi popoarele rus şi moldovean„.
„În timpul crizei s-au făcut auzite acuzaţii de tot soiul: că poporul moldovean e într-un fel, că cel rus e altfel. Asta nu merge. Criza a fost depăşită, dar un resentiment a rămas. Vreau ca poporul Rusiei să înţeleagă că suntem un popor prietenos. Îmi doresc ca moldovenii care trăiesc în Rusia să nu sufere din cauza asta, sau ruşii care locuiesc în Republica Moldova să nu aibă de suferit din cauza unor afirmaţii care pur şi simplu învrăjbesc popoarele. Este foarte important pentru noi să consolidăm societatea” în Republica Moldova, a concluzionat Maia Sandu.
Editor : B.P.
