În cadrul recentului referendum cu privire la integrarea în UE a Republicii Moldova, 95% dintre alegătorii din regiunea Găgăuzia au votat împotriva aderării la Uniune. Deutsche Welle a mers acolo și a întrebat oamenii de ce sunt interesați doar de Rusia, în ciuda sprijinului UE și a războiului din Ucraina.
„Găgăuzia vrea să fie prietenă cu Rusia”, spune Valentina, o femeie de vârstă mijlocie, cu rădăcini ucrainene. Valentina sortează niște chitanțe pe o bancă de parc din Comrat, capitala Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, din sudul Moldovei.
La fel ca 95% dintre alegătorii din Găgăuzia, ea a votat „NU” la referendumul din 20 octombrie, respingând propunerea de a se trece în constituție demersul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Întrebată ce știe despre Uniunea Europeană, Valentina este evazivă. „Nu mă interesează politica”, spune ea.
Urmează turul al doilea al alegerilor prezidențiale
Pe 3 noiembrie, alegătorii din Republica Moldova vor merge din nou la urne, pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Valentina spune că intenționează să-l voteze pe Alexandr Stoianoglo, adversarul actualului președinte pro-european al Republicii Moldova, Maia Sandu.
Stoianoglo are sprijinul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), formațiune pro-rusă. El a boicotat referendumul UE pur și simplu, nepreluând buletinul de vot care i-a fost oferit la secția de votare.
„Oamenii din Bulgaria nu o duc mai bine decât noi”
Valentina spune pentru DW că a vizitat un stat membru al UE, Bulgaria, dar nu a fost impresionată. „Ei nu o duc mai bine decât noi”, spune ea. „Am văzut oameni vânzând roșii și pepeni pe marginea drumului, la fel ca noi”.
Copiii ei sunt plecați în Rusia, ca mulți alți oameni din Găgăuzia, spune ea.
Valentina are rădăcini ucrainene. Ea afirmă că nu și-ar fi putut imagina niciodată că „statul frate” Rusia va lupta vreodată împotriva Ucrainei. Dar, în ochii ei, Ucraina și SUA sunt responsabile pentru războiul în care este parte vecinul de la est de Moldova. Exact aceasta este linia pe care o urmărește propaganda rusă, care predomină în Găgăuzia.
Mass-media rusă în Găgăuzia
Un număr foarte mare de oameni de aici își primesc știrile din mass-media rusă, printre altele pentru că vorbesc în mare parte rusă.
Găgăuzii sunt un grup etnic turcesc, creștin-ortodox din sudul Moldovei, fostă republică sovietică.
Din cauza unei politici de rusificare în perioada sovietică, majoritatea găgăuzilor nu vorbesc nici limba găgăuză, nici româna, limba oficială a Republicii Moldova.
Vot pro-Rusia la referendumul din 2014
În 2014, conducerea Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia a organizat un pseudo-referendum, întrebând alegătorii dacă Republica Moldova ar trebui să adere la UE sau la Uniunea Economică Eurasiatică sub conducerea Rusiei.
Pe atunci, 97% din electoratul găgăuz a votat împotriva UE, cu doar 2% mai mult decât pe 20 octombrie.
Referendumul din 2014 a fost limitat la Găgăuzia, a fost ilegal, și nu a fost recunoscut de guvernul din capitala Republicii Moldova, Chișinău. Referendumul de anul acesta, pe de altă parte, a fost legal și a avut loc în toată Moldova.
Influența lui Lenin și investițiile Uniunii Europene
Până astăzi, la peste 30 de ani de la prăbușirea comunismului, o statuie a lui Lenin se află încă în fața clădirii guvernului regional din Comrat - o reamintire constantă a trecutului sovietic al țării.
Acest lucru este în contrast puternic cu panourile din afara biroului primarului, și din parcul orașului, care semnalează numeroasele proiecte locale finalizate cu asistența financiară a Uniunii Europene.
Întrebați dacă știu ce proiecte de infrastructură au fost finanțate cu bani europeni, cei mai mulți au trecut doar ridicând din umeri. În ultimii ani, UE – și în special statul vecin membru UE, România – au pompat milioane de euro în infrastructura Găgăuziei.
Editor : Liviu Cojan
