Modi îl sfidează pe Putin la el acasă și cere „rezolvarea pe cale pașnică” a conflictului din Ucraina
Premierul indian Narendra Modi a pledat marţi în faţa lui Vladimir Putin pentru o revenire rapidă la pace în Ucraina, în cadrul unei întâlniri bilaterale în marja summitului BRICS de la Kazan, capitala Republicii Tatarstan din Rusia.
"Conflictele - credem noi - trebuie rezolvate exclusiv pe cale paşnică. Susţinem în totalitate eforturile pentru restaurarea rapidă a păcii şi stabilităţii", a declarat Modi la începutul întâlnirii sale cu Putin, informează AFP, potrivit Agerpres.
Modi a explicat că este „în contact permanent” cu Vladimir Putin, care a salutat, la rândul său, „parteneriatul strategic” dintre cele două ţări, cu ocazia acestui summit, prilej utilizat de preşedintele rus pentru a demonstra eşecul politicii occidentale de izolare şi de sancţiuni împotriva ţării sale.
Ţările occidentale au instituit multiple sancţiuni împotriva Rusiei după invazia sa nelegitimă şi nejustificată în Ucraina, care a declanşat cel mai sângeros râzboi în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Narendra Modi încearcă să menţină un echilibru delicat între legăturile istorice solide ale ţării sale cu Moscova şi dorinţa New Delhi-ului de a se apropia de Occident pentru a contracara China, principalul său rival regional, remarcă AFP.
Din 2022, premierul indian s-a abţinut să condamne atacul Moscovei asupra Ucrainei şi a pledat pentru dialog între cele două ţări, oferindu-se chiar ca mediator.
Nu este prima oară când Narendra Modi îşi declară public sprijinul pentru o soluţionare paşnică şi pledează pentru o încetare rapidă a ostilităţilor între ruşi şi ucraineni, aminteşte în acest context EFE.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În ultimele luni, premierul indian şi membri de rang înalt ai guvernului său au avut mai multe întâlniri atât cu Putin, cât şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, o poziţie echilibrată apreciată deopotrivă de Moscova şi Kiev.
Alţi lideri din cadrul BRICS, precum preşedintele chinez Xi Jinping, prezent la reuniunea de la Kazan, şi liderul brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, care nu a venit din cauza unor probleme de sănătate, au prezentat, de asemenea, o iniţiativă de pace în şase puncte, dar aceasta a fost respinsă de Kiev, întrucât nu făcea mici măcar aluzie la o retragere a trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei.
În diverse ocazii, Vladimir Putin a menţionat India, China şi Brazilia ca posibili mediatori în viitoarele negocieri de pace cu Ucraina.
Ucraina figurează şi pe agenda discuţiilor preconizate pentru joi între preşedintele Rusiei şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, întâlnire anunţată cu o zi în urmă de către Kremlin.
ONU nu a confirmat această întrevedere, care ar fi prima între cei doi în Rusia din aprilie 2022, după invazia armatei ruse în Ucraina.
După premierul indian şi în conformitate cu dorinţa sa declarată de a contracara "hegemonia" occidentală, Vladimir Putin se va întâlni cu preşedintele chinez Xi Jinping în cadrul acestui summit calificat de Kremlin drept "cel mai important eveniment diplomatic organizat vreodată în Rusia".
Această reuniune BRICS survine în timp ce Moscova câştigă teren pe front în Ucraina şi şi-a consolidat alianţele cu adversarii principali ai SUA: China, Iran şi Coreea de Nord.
Kremlinul consideră "crucial" să demonstreze că "există o alternativă la presiunea occidentală (...) şi că lumea multipolară este o realitate", comentează analistul politic rus Konstantin Kalaciov.
Moscova îşi prezintă invazia din Ucraina nu ca pe un război de cucerire, în pofida noilor anexări de regiuni ucrainene pe care le revendică (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) după cea a peninsulei Crimeea în 2014, ci ca pe un conflict provocat de hegemonismul american.
Pentru occidentali şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia acţionează în logica de a-şi domina vecinii şi de a încerca să impună legea celui mai puternic la scară internaţională, notează AFP.
La crearea sa în 2009, blocul avea în componenţa sa patru ţări (Brazilia, Rusia, India, China), iar în 2010 i s-a alăturat şi Africa de Sud. Denumirile în limba engleză ale acestor ţări au dat acronimul BRICS, sub care este cunoscută organizaţia păstorită de Rusia şi China. Anul acesta, la BRICS s-au alăturat alte patru ţări (Etiopia, Iran, Egipt şi Emiratele Arabe Unite)
Editor : A.R.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
