Liderul de la Kremlin a dat vina pe cultura violenței armate din Statele Unite pentru masacrul de miercuri din strâmtoarea Kerci, unde un tânăr de 18 ani a deschis focul în cantina unui liceu tehnic, lăsând în urmă 20 de morți și alte 44 de persoane rănite. Ce a omis, însă, președintele Vladimir Putin? Tocmai campaniile de militarizare a sistemului educațional derulate în Rusia după momentul de cotitură al anexării din 2014 a Peninsulei Crimeea, susține reprezentanta unui ONG pentru drepturile omului din regiunea ucraineană Kharviv.
Referendumul pentru statutul teritorial al Crimeei, în 2014, pe fondul revoluției de pe străzile Kievului, a venit însoțit de armele soldaților. În istoria turbulentă a Crimeei, imaginile războiului au fost mereu un fel de „drapel” cultural. În Simferopol, capitala peninsulei, pot fi văzute statui înarmate, printre cele mai recente monumente fiind o sculptură care celebrează anexarea. Un soldat din trupele „omuleților verzi”, luptătorii-fantomă, fără însemnele vreunei țări pe hainele militare, care au luat cu asalt estul Ucrainei, privește într-un instantaneu tipic sovietic spre o fetiță care îi dăruiește un buchet de flori.
Doar trei detalii care vorbesc despre patrimoniul spațiului public crimeean și, mai ales, despre atmosfera esteticii urbane în care cresc copii de aici.
„Din punctul meu de vedere, ceea ce s-a întâmplat în Kerci este rezultatul militarizării totale a conștiinței copiilor în ultimii ani în Crimeea. Toate expozițiile de tehnică militară în piețele orașelor, unde copiii sunt urcați pe tancuri sau învățați cum să folosească o mitralieră; toate aceste sesiuni foto de copii «patrioți» puși să țină arme în mâini; toate paradele militare ale copiilor sub patronajul armatei. Nu poți decât să te întrebi ce este în mintea acestor oameni care pun în brațele copiilor asemenea «jucării» concepute pentru a ucide”, spune jurnalista Bizil Balalar, fondatoarea organizației non-guvernamentale Copiii Noștri.
Crimeea este sufocată de ură
De aceeași părere este și Serghei Danilov, expert al Centrului de Studii Orientale din Kiev. În opinia acestuia, atmosfera generală din Crimeea este în prezent cea a unui „nucleu de ură”. „Peste tot circulă ideea că suntem sub asediul inamicilor și că totul poate fi rezolvat doar prin uzul armelor”, subliniază Danilov, adăugând că în ultimii doi ani un adevărat cult al celui de-al Doilea Război Mondial s-a instalat în viața socială din peninsula de la Marea Neagră.
Fosta iubită a elevului de 18 ani care a deschis focul miercuri la liceul din Kerci la care învăţa a declarat că băiatul a vrut să se răzbune pe elevii care l-au umilit şi că el nu mai voia să trăiască, relatează AFP, citată de Agerpres.
„El a spus că nu mai are încredere în oameni după ce colegi din clasa lui începuseră să-l umilească pentru că nu era ca ceilalţi”, a afirmat adolescenta în vârstă de 15 ani, sub rezerva anonimatului, citată de canalul de televiziune rus RT.
Din acest motiv, Vladislav (numele ucigaşului) „nu mai voia să trăiască” şi a vrut să se răzbune, a adăugat ea.
Vladislav Rosliakov, un elev în vârstă de 18 ani, a fost identificat de autorităţi drept autorul atacului de miercuri în care 20 de persoane au fost ucise şi alte 44 au fost rănite într-un liceu tehnic din Kerci, în peninsula Crimeea anexată în 2014 de Rusia.
Cotidianul Kommersant a afirmat că tânărul „a crescut într-o familie destul de săracă”: tatăl lui, cu handicap, nu locuia cu mama băiatului. Femeia lucrează într-o clinică şi este membră a Martorilor lui Iehova, organizaţie considerată „extremistă” şi interzisă în Rusia.
Autorităţile ruse au declarat joi că elevul care a comis masacrul din liceul din Crimeea a avut probabil un complice, relatează dpa.
„Că a acţionat singur la faţa locului este de înţeles, însă pregătirile pentru ceea ce a urmat, în opinia mea şi a colegilor mei, nu le-ar fi putut face singur”, a declarat liderul Crimeii, Serghei Aksionov, citat de agenţia Tass.