Memoria istorică a președintelui rus este selectivă. Ce spun încercările lui Putin de a rescrie trecutul despre viitorul Rusiei

Trecutul lui Vladimir Putin a ieșit la iveală recent, prin recunoașterea că, în zilele tumultoase care au urmat prăbușirii Uniunii Sovietice, el a câștigat bani ca șofer de taxi. Mărturisirea președintelui rus nu a fost însă un moment de candoare, pentru că regimul de la Kremlin, până la urmă, nu dezvăluie prea multe detalii reale ale vieții sale personale. Dar acest moment biografic minor dezvăluie ceva despre obiectivul politic general al lui Putin. El vrea să deruleze banda istoriei până în 1991 și să compună un scenariu alternativ pentru generațiile care urmează, notează CNN.

„Uneori a trebuit să merg la lumina lunii și să conduc un taxi”, a spus Putin într-un extras dintr-un interviu pentru „Russia. New History”, un documentar al televiziunii de stat. „Este neplăcut să vorbim despre asta, dar, din păcate, asta s-a întâmplat”, a precizat Putin.

Dezvăluirea, de fapt, ne spune foarte puțin despre averea post-sovietică a fostului ofițer KGB. Era destul de comun ca oamenii să lucreze ca șoferi în anii '90, pentru câteva ruble în plus. În zilele dinaintea aplicațiilor de transport, tot ce trebuia să faci era să semnalizezi o mașină care trecea și să cazi de acord asupra unui tarif de cursă.

Putin regretă prăbușirea URSS și crede că ucrainenii și rușii „sunt un singur popor"

„Ne-am transformat într-o țară complet diferită. Și ceea ce a fost construit în 1.000 de ani a fost în mare parte pierdut”, a deplâns Vladimir Putin situația actuală a Federației Ruse în interviul pentru televiziunea de stat.

În ultimele luni, proiectul lui Putin a fost o încercare de a rescrie unul dintre cele mai semnificative capitole din istoria europeană recentă: Apariția, în 1991, a unei țări numită Ucraina, stat suveran și independent, chiar lângă Rusia.

În iunie, în timpul unei emisiuni televizate la nivel național, Putin a declarat că ucrainenii și rușii „sunt un singur popor". Apoi a detaliat subiectul într-un articol de 5.000 de cuvinte, în care deplângea „diviziunea artificială a rușilor și ucrainenilor”, făcând trimitere la o parte străveche, inseparabilă a „națiunii ruse triune” (poporul multinațional al Federației Ruse).

Argumentul lui Putin a fost că Ucraina și ucrainenii fac parte dintr-o „Rusie istorică” mai mare, iar Ucraina modernă, care și-a câștigat independența în 1991, a fost doar un produs secundar al granițelor administrative și teritoriale imaginate de conducerea URSS-ului.

În manifestul său, Vladimir Putin mai spunea că legătura ucrainienilor cu statul rus este specială și organică, precizând că orice încercare de a rupe sau slăbi această legătură, care ar putea fi inspirată și influențată doar de actori externi, va duce inevitabil la prăbușirea statalității Ucrainei.

Desigur, președintele rus nu a menționat milioanele de ucraineni care au votat cu o majoritate covârșitoare la începutul anilor ‘90 pentru independența statului. În opinia lui Putin, Ucraina post-sovietică a devenit doar un instrument al Occidentului pentru slăbirea Rusiei.

„Ucraina a fost târâtă într-un joc geopolitic periculos, menit să transforme Ucraina într-o barieră între Europa și Rusia, o trambulină împotriva Rusiei”, a scris Vladimir Putin în textul publicat pe 12 iulie. „În mod inevitabil, a venit un moment în care conceptul „Ucraina nu este Rusia” nu mai era o opțiune. Era nevoie de conceptul „anti-Rusia”, pe care nu îl vom accepta niciodată”, a mai precizat liderul de la Kremlin.

Putin testează o justificare istorică pentru schimbarea regimului în Ucraina

În lunile care au urmat incursiunii lui Putin în istorie, concentrarea de trupe rusești la granița cu Ucraina a transmis un semnal clar că invazia militară este opțiune foarte posibilă.

Oficialii ucraineni din domeniul apărării susțin că Rusia a mărit numărul de trupe în apropierea graniței cu Ucraina la 120.000 de soldați, inclusiv personal suplimentar al armatei, forțelor aeriene și navale.

De asemenea, SUA au împărtășit informații cu aliații NATO și partenerii europeni cu privire la mișcările de trupe și echipamente în apropierea Ucrainei, despre care oficialii americani cred că indică o conturare a unei potențiale invazii.

Kremlinul neagă planurile de a ataca Ucraina, iar Ministerul Apărării de la Moscova spune că au loc exerciții militare „regulate” de iarnă în regiunea militară care se învecinează parțial cu Ucraina.

Joi, în timpul conferinței sale de presă anuale, Vladimir Putin le-a spus jurnaliștilor că Rusia „nu dorește nicio acțiune militară”, dar a arătat cu degetul către SUA și NATO. „Am cerut direct să nu mai existe nicio mișcare de extindere a NATO către Est. Mingea este în terenul lor”, a spus Putin. „Simt că ne aflăm uneori pe planete diferite”, a declarat mai târziu acesta, cu referire la liderii occidentali. 

Umilințele din anii ‘90, de la pierderea statutului de superputere la meseria de șofer de taxi la Sankt Petersburg, servesc la justificarea proiectului de restaurare a Marii Rusii al lui Vladimir Putin.

Cu siguranță, nemulțumirile liderului de la Kremlin în ceea ce privește Ucraina nu reprezintă un fenomen nou. Președintele rus a mai abordat aceeași temă în discursul său din 2007 la Conferința de securitate de la München, în care a vorbit despre „duplicitatea unei alianțe NATO în expansiune chiar în apropierea Rusiei”. 

Memoria istorică a președintelui rus este selectivă

Jurnaliștii de la CNN scriu că Vladimir Putin poate juca rolul unui istoric amator, dar memoria sa istorică este categoric selectivă. De altfel, procurorii din Rusia lui Putin au luat măsuri pentru a închide Societatea Memorială Internațională, o organizație civică dedicată documentării și educării publicului despre istoria totalitarismului sovietic, inclusiv sistemul Gulag de muncă forțată, întemnițarea dizidenților și valurile de execuții care a avut loc în URSS.

Iar în recenta sa prelegere la decernarea Premiului Nobel pentru Pace, jurnalistul rus de investigație Dmitri Muratov a apărat Societatea Memorială, numind organizația drept un „prieten al poporului” - o caracterizare corectă a unei organizații care duce o luptă adesea de una singură pentru a păstra memoria victimelor sistemului sovietic. Societatea Memorială a fost desemnată „agent străin” de către Kremlin.

Muratov a avut ceva de spus și despre subiectul preferat al lui Putin, Ucraina, subliniind că sprijinul Rusiei asupra separatiștilor din estul țării a redus șansele de prietenie ruso-ucraineană. „În capul unor politicieni nebuni, un război între Rusia și Ucraina nu mai este ceva imposibil”, a spus Muratov, care a acoperit conflictul din regiunea separatistă a Rusiei, Cecenia, în anii ‘90. Acesta a mai adăugat că „războaiele se termină cu identificarea soldaților (morți) și schimbul de prizonieri”.

Presat la sfârșitul lunii octombrie cu privire la modul în care a propus să oprească potențiala expansiune a NATO în Ucraina, Putin a spus: „Din păcate, probabil că va trebui să vă dezamăgesc, dar încă nu știu răspunsul la această întrebare”.

Citește și:  Generalii din Ucraina caută soluții pentru un potențial război cu Rusia. O invazie ar fi un scenariu de coșmar

Conform Reuters, analiștii militari occidentali spun că Rusia nu poate să mențină, pe termen nedeterminat, un număr atât de mare de trupe desfășurate la granița cu Ucraina din cauza aspectelor financiare și logistice ale unei asemenea operațiuni. Analiștii sunt de părere că Rusia va trebui să retragă trupele până în vara anului viitor.

Oficialii americani au avertizat că Rusia ar putea lansa o invazie a Ucrainei chiar în a doua jumătate a lui ianuarie, atunci când solul va fi ceva mai tare, iar tancurile și alte tipuri de vehicule blindate se vor putea mișca mai ușor.

Atât Vladimir Putin,  dar și oficiali americani au anunțat săptămâna asta că Rusia și SUA ar putea începe, la începutul lui ianuarie, primele discuții cu privire la propunerile de securitate și revendicările pe care Rusia le-a solicitat din partea NATO și a Occidentului.

Citește și: Kremlinul militarizează societatea rusă. Cum își pregătește Vladimir Putin cetățenii pentru un viitor război

Editor : Marco Badea