Numărul de morţi din Marea Mediterană va creşte exponențial dacă vasele de salvare a imigranților nu mai sunt folosite, în condiţiile în care din ce în ce mai mulţi refugiaţi încearcă să părăsească nordul Africii, avertizează ONU, citat de Politico. Din 2014 până în prezent au murit înecați în Mediterana peste 12 000 de imigranți, transformând-o într-un veritabil cimitir lichid.
Eforturile de salvare de pe Mediterana s-au oprit după ce politicienii italieni şi maltezi și-au intensificat atacurile la adresa organizaţiilor care caută persoane naufragiate.
Ministrul de Interne italian Matteo Salvini, de exemplu, a închis porturile ţării pentru ambarcaţiunile grupurilor de ajutor pe care le-a acuzat că lucrează împreună cu traficanţii.
„Dacă nu intervenim curând, vom avea o mare de sânge”, a declarat purtătoarea de cuvând a Agenţiei pentru Refugiaţi a ONU, Carlotta Sami, relatează The Guardian.
Mii de oameni se pregătesc să părăsească Libia în condiţiile în care ţara este răvăşită de războaie şi inundaţii, iar viaţa le este ameninţată de absenţa bărcilor de salvare. În jur de 350 de oameni au murit până acum în călătoria lor spre Uniunea Europeană în acest an, în jur de 20% dintre cei care au încercat să traverseze Mediterana.
„Ne confruntăm cu o creştere masivă a plecărilor din nordul Africii. Evident, migranţii nu ştiu când vor pleca sau cum vor pleca. Traficanţii iau aceste decizii pentru ei. Traficanţilor nu le pasă dacă oamenii ajung la destinaţie vii sau morţi”, a mai spus Sami, adăugând şi că ambarcaţiunile care au plecat în ultimele zile sunt „pline până la refuz”.
Acuzații de crime împotriva umanității la adresa UE
Doi avocaţi internaţionali au cerut luni Curţii Penale Internaţionale să deschidă o procedură penală împotriva Uniunii Europene şi statelor ei membre pentru „crime împotriva umanităţii”, după moartea a mii de migranţi care s-au înecat în urma naufragiilor pe Mediterana în timp ce încercau să ajungă în Europa, relatează AFP.
Aceşti avocaţi, franco-spaniolul Juan Branco şi israelianul Omer Shatz, ambii instalaţi la Paris, au anunţat că i-au transmis procuroarei CPI, Fatou Bensouda, o plângere de 245 de pagini. Acest dosar, consideră ei, furnizează ''suficiente dovezi de implicare a unor înalţi responsabili şi agenţi ai UE şi statelor membre în crime împotriva umanităţii comise prin aplicarea politicilor migratorii ale UE în Mediterana şi Libia'' începând din anul 2014.
De atunci peste 12.000 de migranţi plecaţi de pe coastele Libiei către Europa şi-au pierdut viaţa în urma naufragiilor pe ruta Mediteranei centrale. „În loc să salveze imediat civilii aflaţi în pericol pe mare, UE a facilitat moartea a mii de persoane prin înecare”, afirmă cei doi avocaţi, care consideră că astfel UE a recurs la „o politică migratorie fondată pe descurajare şi care a vizat sacrificarea vieţilor migranţilor”.
Iar după ce ONG-urile şi-au multiplicat operaţiunile de salvare pe mare, UE a apelat la gărzile de coastă libiene pentru a intercepta şi trimite migranţii în centre de detenţie inumane în Libia, mai susţin ei, citați de Agerpres. Dar încă nu este clar cum va trata biroul procuroarei Fatou Bensouda acestă plângere care vizează liderii şi reprezentanţi ai Uniunii Europene, precum şi statele membre, fiind menţionate în mod specific Franţa, Germania şi Italia, trei ţări membre ale CPI.
Această instanţă internaţională a fost sesizată în februarie 2011 de către Consiliul de Securitate al ONU pentru a investiga crimele împotriva umanităţii comise în Libia după înlăturarea lui Muammar Ghaddafi de la putere. CPI investighează deja acuzaţiile de crime comise împotriva migranţilor şi refugiaţilor în Libia „pentru a determina dacă ele ţin de jurisdicţia Curţii”.
Peste patru milioane de migranţi solicitanţi de azil veniţi în special din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia au sosit în Europa începând din anul 2014.
